1,905 matches
-
vieții au fost obținute prin intervievare, și, în acest fel, aspectul lor formal ar fi putut fi influențat de interacțiunea dintre intervievatoare și intervievată. Unele intervievatoare erau de formație clinică, iar întrebările lor tindeau să sublinieze elementul emoțional din experiențele intervievatelor. Sentimentul de identificare a intervievatoarelor și tendința lor de a-și exprima empatia la auzul unei relatări încărcate emoțional ar fi putut să afecteze starea vorbitoarelor și, astfel, să influențeze calitățile formale ale discursului. Din acest motiv, am ales să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
În felul acesta, la prima vedere, cei doi par total irelevanți în poveste și, servind doar ca pretexte pentru a amâna descrierea a ceea ce conta cu adevărat. Cu toate acestea, ceva mai târziu, în contextul unui dialog dintre intervievatoare și intervievată (pe care nu l-am inclus aici), vom afla că unul din ei a murit și celălalt a fost rănit extrem de grav. E, cu siguranță, posibil ca vorbitoarea noastră să-i fi menționat doar în treacăt pentru că îi venea greu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
emoțională a episodului. Măsurătoarea noastră poate fi, de asemenea, utilizată în medii terapeutice pentru a identifica decalajele dintre vorbirea detașată și nivelurile ascunse de emoționalitate. În mod similar, măsurătoarea ar putea fi folosită pentru evaluarea gradului în care pacienții sau intervievații sunt conectați la propriile emoții. Remarci de final În capitolul de față am pus accentul pe analiza formală. Deși, teoretic, este important să distingem între formă și conținut, în practică merită să luăm în considerare ambele aspecte. O sinteză între
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
datele de fundal culegerea datelor metodologie participanți procedură munca în echipă relatare regresivă relatare stabilă relații de familie perspectiva categoriilor de conținut continuitate/schimbare în ∼ continuitate neconștientizată originile familiei continuitatea intenționată în ∼ contribuția părinților la educația copiilor perceperea părinților copiii intervievaților revoluționarii intervievații care au reușit prin forțele proprii asemănările între frați persoane semnificative continuitate neintenționată în satiră tipologie narativă tragedie Amia Lieblich este profesoară de psihologie la Universitatea din Ierusalim, a cărei președintă a fost între anii 1982 și 1985
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fundal culegerea datelor metodologie participanți procedură munca în echipă relatare regresivă relatare stabilă relații de familie perspectiva categoriilor de conținut continuitate/schimbare în ∼ continuitate neconștientizată originile familiei continuitatea intenționată în ∼ contribuția părinților la educația copiilor perceperea părinților copiii intervievaților revoluționarii intervievații care au reușit prin forțele proprii asemănările între frați persoane semnificative continuitate neintenționată în satiră tipologie narativă tragedie Amia Lieblich este profesoară de psihologie la Universitatea din Ierusalim, a cărei președintă a fost între anii 1982 și 1985. Lucrările sale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
absolvenți făcând parte din aceleași categorii de vârstă. În capitolul de față, comparația se va face între bărbați și femei. Frecvența și natura intervențiilor sunt cu siguranță influențate de tendințele intervievatoarelor și de relațiile care se stabilesc între ele și intervievați. Deși nu m-am angajat într-un studiu sistematic al acestui aspect, impresia mea este că intervievat oarele de orientare clinică aveau o tendință mai mare de a utiliza asemenea tehnici de intervenție. O școală elementară religioasă. Ar fi recomandabilă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
bărbați și femei. Frecvența și natura intervențiilor sunt cu siguranță influențate de tendințele intervievatoarelor și de relațiile care se stabilesc între ele și intervievați. Deși nu m-am angajat într-un studiu sistematic al acestui aspect, impresia mea este că intervievat oarele de orientare clinică aveau o tendință mai mare de a utiliza asemenea tehnici de intervenție. O școală elementară religioasă. Ar fi recomandabilă o analiză a gradului în care atitudinile intervievaților și deschiderea lor spre critica afectează această măsurătoare. Deși
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
studiu sistematic al acestui aspect, impresia mea este că intervievat oarele de orientare clinică aveau o tendință mai mare de a utiliza asemenea tehnici de intervenție. O școală elementară religioasă. Ar fi recomandabilă o analiză a gradului în care atitudinile intervievaților și deschiderea lor spre critica afectează această măsurătoare. Deși acest aspect nu a fost studiat în mod sistematic, nu am remarcat, totuși, la suprafață, asemenea influențe. Toate literele pe care le utilizăm sunt, de fapt, locații. Sionismul a fost mișcarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
că o asemenea discuție nu este interviu, ci opinie documentară. Adevăratul interviu este... ...un demers investigativ, ce are ca scop obținerea unor informații inedite din partea unei persoane care acceptă ca părerile lui să fie date publicității. Acceptul dat publicării de către intervievat face deosebirea dintre interviu și întrevedere, ce poate să stea sub semnul lui off the record („în afara înregistrării”). În practica jurnalistică, întâlnim multe situații care contrazic această departajare teoretică. De pildă, chiar dacă inițial nu era de acord, interlocutorul acceptă totuși
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gândire rapidă, politețe și empatie, formulare clară a întrebării etc. Nu începeți agresiv. Puneți la început o întrebare ușoară, de control. Pregătiți în prealabil mai multe întrebări, chiar dacă unele dintre ele vor fi inutilizabile. Faceți o predocumentare serioasă asupra personalității intervievatului: operă, biografie, sensibilități, teme preferate etc. Din capul locului, formulați clar subiectul. Este descurajant și penibil să eziți atunci când interlocutorul întreabă primul: „Despre ce doriți să discutăm? Ce anume vă interesează?”. Evitați întrebările: închise („Sunteți sau nu de acord cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Evitați întru totul stilul prolix, neologic, abstract, științific. Nu vă lungiți și nu reluați inutil aceeași idee. Interviul nu e dezbatere. Fiți curioși și arătați acest lucru. Încercați să pătrundeți în secretele meseriei, să aflați părțile nevăzute ale vieții celui intervievat. Tot secretul unui bun interviu stă în alegerea unui unghi de atac clar și, pe cât se poate, inedit. Al doilea secret îl reprezintă abilitatea ziaristului de a provoca interlocutorului răspunsuri concrete - anecdote, întâmplări, amintiri, detalii. Nu vă lăsați intimidați și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
atac clar și, pe cât se poate, inedit. Al doilea secret îl reprezintă abilitatea ziaristului de a provoca interlocutorului răspunsuri concrete - anecdote, întâmplări, amintiri, detalii. Nu vă lăsați intimidați și evitați să promiteți o dată anume de publicare. Acceptați sau nu ca intervievatul să citească textul înainte de publicare? De regulă, textul și răspunderea publicării ne aparține. Nu este bine să-i permitem subiectului intervenții, modificări, cenzuri etc. Excepție fac personalitățile și, mai ales, oamenii de știință. Atunci când interviul nostru este legat de o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și răspunderea publicării ne aparține. Nu este bine să-i permitem subiectului intervenții, modificări, cenzuri etc. Excepție fac personalitățile și, mai ales, oamenii de știință. Atunci când interviul nostru este legat de o problemă de strictă specialitate, este de preferat ca intervievatul să mai verifice o dată corectitudinea termenilor folosiți, a ideilor științifice exprimate etc. În realizarea unui interviu, ziaristul va întâlni două situații inconfortabile: verbiozitatea excesivă a interlocutorului sau, dimpotrivă, ostilitatea sa. Rareori, un interviu decurge fără incidente majore, fără poticneli sau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
casetă lesne de realizat? Gen vetust și suspectat de manipulare, ancheta de opinie face carieră și astăzi în presa românească de informație. Mult mai eficientă și mai potrivită ar fi această anchetă în paginile de umor, câtă vreme răspunsurile celor intervievați ar dezvălui lacune grave de cultură generală, percepții eronate, expresii ridicole. Umorul involuntar este irezistibil. Pentru a obține cel mai bun efect, avem nevoie de o întrebare „montată” abil. Spre exemplu, ca să adormim vigilența interlocutorului și să-i distragem atenția
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nevoie de o întrebare „montată” abil. Spre exemplu, ca să adormim vigilența interlocutorului și să-i distragem atenția putem utiliza o întrebare cum ar fi: „V-ar place o croazieră de trei zile în Delta Dunării și pe canalul Eustache?”. Unii intervievați nu vor sesiza capcana sau vor evita să recunoască propria neștiință. Important este, în acest caz, să nu ridiculizăm neapărat oamenii, ci, în subsidiar, să tragem un semnal de alarmă: incultura este o realitate. Raidul anchetă. Ca în emisiunile de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
istoricul relației cu victima, activitățile criminale anterioare, detalii ale crimei etc. s-a realizat cu ajutorul interviului - tehnică fundamentală de explorare științifică utilizată frecvent în criminologie. Interviul poate fi definit drept acea tehnică de cooperare verbală între două persoane, intervievatorul și intervievatul, ce permite intervievatului să culeagă anumite date de la anchetat cu privire la un obiect precis. A. Brimo (cf. Stănoiu, 2002, p. 79) pune în evidență acele răspunsuri care particularizează tehnica interviului, și anume: - existența unei relații sociale și psihologice între două persoane
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
victima, activitățile criminale anterioare, detalii ale crimei etc. s-a realizat cu ajutorul interviului - tehnică fundamentală de explorare științifică utilizată frecvent în criminologie. Interviul poate fi definit drept acea tehnică de cooperare verbală între două persoane, intervievatorul și intervievatul, ce permite intervievatului să culeagă anumite date de la anchetat cu privire la un obiect precis. A. Brimo (cf. Stănoiu, 2002, p. 79) pune în evidență acele răspunsuri care particularizează tehnica interviului, și anume: - existența unei relații sociale și psihologice între două persoane, cel care intervievează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
anumite date de la anchetat cu privire la un obiect precis. A. Brimo (cf. Stănoiu, 2002, p. 79) pune în evidență acele răspunsuri care particularizează tehnica interviului, și anume: - existența unei relații sociale și psihologice între două persoane, cel care intervievează și cel intervievat; - rolul precis determinat pe care fiecare dintre aceștia îl deține în cadrul relației amintite; - informația culeasă apărută ca rezultat al unei strategii într-un circuit cu dublu sens. Ca tehnică neformală, am folosit interviul ghidat sau concentric, problemele abordate fiind sistematizate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre membrii familiei nou constituite, în evoluția temporală a propriilor vieți, în relația cu abuzatorul. Cu ajutorul interviului, prin autodezvăluire, reușim să cunoaștem motivațiile, trăirile deținutelor, atitudinea lor postact față de fapta comisă, față de ele însele și lume în general. A întreba intervievatele despre istoria vieții lor și despre omorul în sine înseamnă a le provoca o introspecție cu consecințe dureroase în aria intimității. Reactualizarea și relatarea verbală despre experiențele traumatice au un conținut emoțional pentru intervievate, generând retrăirea terorii și a rușinii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și lume în general. A întreba intervievatele despre istoria vieții lor și despre omorul în sine înseamnă a le provoca o introspecție cu consecințe dureroase în aria intimității. Reactualizarea și relatarea verbală despre experiențele traumatice au un conținut emoțional pentru intervievate, generând retrăirea terorii și a rușinii. A fi acceptat ca partener de discuție de către acestea cere o relație de încredere care trebuie construită anterior interviului ca atare. Această relație s-a construit în perioada aplicării chestionarelor, în urma discuțiilor individuale și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
microclimat de încredere, acea relație de comunicare, relație empatică (abilitatea de a trăi sentimentele altora, de a te transpune în locul unei alte persoane ca și cum ai fi acea persoană, fără a pierde condiția de „ca și cum”), care să o determine pe cea intervievată să răspundă sincer la toate întrebările puse. În timp, s-a construit o relație între intervievată și intervievator bazată pe credibilitate, confidențialitate și respect reciproc. Astfel, în momentul când ne-am exprimat cererea ca fiecare dintre deținutele cărora li s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a te transpune în locul unei alte persoane ca și cum ai fi acea persoană, fără a pierde condiția de „ca și cum”), care să o determine pe cea intervievată să răspundă sincer la toate întrebările puse. În timp, s-a construit o relație între intervievată și intervievator bazată pe credibilitate, confidențialitate și respect reciproc. Astfel, în momentul când ne-am exprimat cererea ca fiecare dintre deținutele cărora li s-au administrat chestionarele să accepte și un interviu ghidat (concentric, neformal), acestea au răspuns pozitiv, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
intervievate 39 de deținute din Penitenciarul T. și 10 deținuți din Penitenciarul R., despre toate faptele, evenimentele, împrejurările care, direct sau indirect, au avut/au legătură cu fapta comisă (interviul nedirecționat). Interviurile au avut loc în cluburile penitenciarelor. Deși deținutele intervievate nu au relatat fiecare episod violent din viața lor, nepunându-se accentul pe descrierea detaliată a diferitelor situații, evenimente, prin interviu s-a reușit obținerea unor informații relevante despre ceea ce a marcat viața acestora, despre faptele, împrejurările care, direct sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
scris, ele au fost înregistrate cu ajutorul unui reportofon, ceea ce a facilitat analiza informațiilor narative. S-a încercat analizarea atât a informației ca atare, cât și a comportamentului nonverbal - voce, mimică, gestică etc., punându-se accent pe spontaneitatea, autenticitatea discursului. Fiecare intervievată relatează ceva unic, de profunzime, o povestire personală. Însă povestirile deținutelor seamănă între ele. În timp ce ele se diferențiază ca vârstă, nivel de educație, cultură, statut socioeconomic etc., experiențele de viață și efectele actului lor sugerează diferențe minore. Prin cele spuse
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ceva unic, de profunzime, o povestire personală. Însă povestirile deținutelor seamănă între ele. În timp ce ele se diferențiază ca vârstă, nivel de educație, cultură, statut socioeconomic etc., experiențele de viață și efectele actului lor sugerează diferențe minore. Prin cele spuse, femeile intervievate exprimă teme comune și descriu modele de viață și comportament comune. Se observă variate tipuri de abuz, coexistând, în general, în aceeași relație: abuz fizic, psihologic, sexual, economic etc. Toate studiile privind teme atât de sensibile, cum este violența, întâmpină
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]