16,981 matches
-
parc din New York, cu arbori bătrâni și veverițe. Parcul - după cum amintește Dumitru Radu Popa însuși, spre sfârșitul cărții, într-una din numeroasele și seducătoarele sale digresiuni - l-a mai inspirat și pe Henry James, care i-a dedicat un roman, intitulat chiar Washington Square. Același spațiu a devenit notoriu, intrând în efemera mitologie a cinefililor americani, datorită și filmului Desculț în parc, cu Robert Redford și Jane Fondă. Românul în care scriitorul se proiectează probabil pe sine și căruia îi transfera
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
poziția arhitecturii în panoramă interdisciplinara contemporană, motiv pentru care conduce un program de masterat în arhitectură și teorie critică la Universitatea din Nottingham. Volumul sau Anestetica (tradus cam stîngace pe ici-pe colo de Cornelia Mirela Cătuneanu) apare într-o colecție intitulată "Spații imaginate", la editură Paideia, coordonată de Augustin Ioan. E o colecție în care merită să ne punem mari nădejdi, care promite să ofere studii temeinice și actuale din domeniul teoriei arthitecturii, cum, iertata fie-mi înțepătura, nu a făcut
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
o dată își adjudeca printre mijloace critică și chiar polemică". Fundamentat pe observație și reflecție, eseul lui Alecu Russo se naște din reacția să la mutații petrecute în teritoriul istoricului, al socialului, al literaturii sau lingvisticii. Într-un studiu deosebit interesant, intitulat Caragialeștii și datat 1945, Cornel Regman urmărește prezența unor trăsături comune, a unor constante stilistice, ca să spunem așa, în linia ce pleacă de la Iorgu sau Costache Caragiale și se sfârșește, trecând prin Ion Luca, cu Mateiu. Se poate vorbi de
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
astfel de demersuri poetice asincronice este foarte greu de dat un verdict. O poezie frumoasă, inteligentă însă fără pulsul noului, nevitalizată de inovație sau de vreun mesaj deosebit, intră, după părerea mea, într-o categorie aparte a literaturii. Prima parte intitulată "Vremea comparațiilor", cuprinde poeme închinate unui trup mistic, gata să se întrupeze sau să se dezintegreze. Goliciunea biblică, focul, sîngele, corpul și textul, iată cîteva dintre imaginile poetice dominante. Există și cîteva scrieri palimpsest dintre care se distinge o reinterpretare
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
precum Costache Negri, important ca militant dar cu o operă literară minoră. Cînd a venit vremea memoriilor, acum cîțiva ani a publicat un volum de Portrete, apoi, în 1998, un altul, Visul Cavalerului și anul trecut, în 1999, încă unul, intitulat Figuri în filigran. Mai toate reiau amintirile din Portrete, adăugîndu-le altele noi, țîșnite la suprafață din apa memoriei, mereu cercetată și sondată. Cîteodată memoria îl mai înșală (vezi "amintirea" că în toamna lui 1934 Nae Ionescu era directorul Cuvîntului cînd
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
exprima numai punctul meu de vedere, cu încrederea mărturisită în posibilitatea aflării unor interferențe cu fapta literară a congenerilor sau a acelora din generațiile următoare". Lectura cărții este simplificată prin concluzia ce se pune în fața cititorului încă din primul capitol intitulat sugestiv "Eu sunt chiriaș trecător". Topârceanu este tratat ca un "caz" (ceea ce și este de altfel), și anume aflat în, spune dl. Liviu Grăsoiu, "imposibilitatea structurală de a se fixa, în infidelitatea față de ceea ce aborda: poezie, critică literară, gazetărie". În
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
acum cîțiva ani despre Ion Țuculescu decît prin expoziții ori prin prezența publică nemijlocită, artista a continuat să trăiască în intimitatea creației artistice, a creației în general și a creației proprii. Rezultatul acestei așteptări este proiectul unei cărți de autor, intitulată Chipuri și locuri, - un fel de album tematic alcătuit exclusiv din desene -, care deplasează interesul artistei din cîmpul mărturiei asupra artei - cartea despre Țuculescu este, în acest sens, edificatoare - în acela al mărturiei prin artă. Albumul acesta în care desenul
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
acest peisaj miraculos al Dobrogei. I.C.: Ați evocat sugestiv temeiul evoluției dvs. scriitoricești. Dar care au fost în fond începuturile? P.Ch.: Scriam cu voluptate compozițiile școlare, introducînd adesea note confesive. Îmi amintesc de subiectul unei nuvele (în clasa a șasea?) intitulată "Două chemări", în care am încercat să descriu dragostea lumească a unui călugăr de la Mănăstirea Cozia. Oricum, în această vreme, profesorul de limba română, Nicolae Vasiliu m-a onorat citindu-mi personal o compoziție, după care a adăugat, înaintea întregii
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
o ascundeau și-i oferă un vas cu zmeură otrăvită. Povestea se termină brusc, având în prim plan, ca și la început, fructul ucigaș. "Pepa, în curte" este numele prozei și face parte din noua carte a lui Val Gheorghiu intitulată Pretențiile barcagiului Caron. De ce am început cu acest mic text? Tocmai pentru că el concentrează un anumit algoritm exploatat până la uzură în acest volum. O atmosferă întocmită cu artă este bruscată mai devreme sau mai târziu (de preferință în finalul textului
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
Întocmindu-l, Gheorghiță Geană (care semnează și un foarte documentat și totodată curgător studiu introductiv) propune abordarea detaliată a contribuțiilor savantului la teoria și metodologia cercetării culturii. Prima parte a volumului va cuprinde ca atare discursul de recepție la Academia Română intitulat Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale (1920), și de asemeni studiul Coordonate etnografice: civilizația și cultura (1930). Cea de-a doua parte, complementară, reunește într-o privire caleidoscopică textele: Pământul - "casa de educație a neamului românesc
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
etnografie Datoria generației actuale (1933); Academia, instituție etnopedagogică (1941), De senectute. Bătrânețea în cadrul muncii pentru cultură (1947); în fine, fragmente din Vindecare și împăcare - capitolul XII în Premise și concluzii la "Terra" (1946) și capitolul final din Primăvara literară (1914), intitulat Spre optimism. Vor fi redescoperite, la parcurgerea acestor texte, ipostazele multiple pe care savantul și le asumă în prelungirea competențelor sale de strictă specialitate. Vocație renascentistă dublată de o pedagogie constant și variat desfășurată de-a lungul anilor. Pe de
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
că în același stil aristocratic reacționează un personaj care nu este un aristocrat propriu-zis când află, găsindu-se la Paris, că în România a venit la putere un partid extremist. Personajul se numește Julius, este scriitor și apare în povestirea intitulată Sosirea din străinătate. în loc să se pună la adăpost, rămânând în Franța, el hotărăște să se repatrieze: " Traversase râul de frontieră cu fruntea lipită de geam, zâmbind. Cu ochii pierduți în undele cenușii, mocirloase. Copleșit de îngrijorare, un timp, dar calm
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
greu să ți-l imaginezi pe rezervatul și plinul de morgă Maiorescu opintind sisific la această mirobolantă Roată închipuită de poet". În legătură cu Ioan S. Nenițescu, propus, la un moment dat, nu mai puțin decît pentru premiul Academiei, cu "poema epică", intitulată redundant Șoimii de la Războieni, ni se oferă meritate aprecieri caustice: Deși uitat de dicționare, de enciclopedii și chiar de unele istorii ale literaturii, Ioan S. Nenițescu este probabil unicul junimist minor cunoscut și azi maselor. Lipsa aproape totală de har
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
nu atît sau nu doar impresionată de frumusețea lor discretă, calmă și parcă depărtată, cît mai cu seamă derutată de întîlnirea cu un univers estetic și mental atît de diferit. Unul dintre tablouri, creat de Zhou Xian în 1867 și intitulat " O sută de flori", a fost inspirat de o compoziție mult mai veche, datînd din secolul al XVI lea, a unui artist pe nume Sun Kehong care picta mai ales flori. Fermecat de florile predecesorului său, Xian a recompus una
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
Nicoleta Ghinea Adrian Alui Gheorghe își structurează volumul de proză scurtă intitulat Goliath pe două dimensiuni narative majore: evocarea și povestirea. Epicul din Moartea de catifea este concentrat în jurul Clinicii; toți oamenii de pe insulă sînt bolnavi și personajul care povestește este în același timp autor al unui traumatizant experiment științific. Moartea îi
Structuri narative by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17278_a_18603]
-
române contemporane (Carmen Mușat: Modernitate și postmodernitate - tensiunea dialogului, Adrian Oțoiu: Principiul dicționarului, Mircea Țugulea: O istorie retrospectivă ș.a.) și articolele despre cărți și autori valoroși. Între aceștia, Gellu Naum căruia Geo Vasile îi consacră un studiu cu va urma, intitulat Poezia reciclării hazardului (în paranteză fie spus, marele nostru poet, care va împlini la vară 85 de ani, singurul contemporan cu valoare universală recunoscută, e mai prețuit în străinătate decît acasă. Cîndva ne va fi rușine de asta.). Numele lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
îndelungată, Ada Brumaru a evitat genul interviului, mărturisindu-și "lipsa de apetit pentru confidente" și doar în urma unei chibzuințe mature s-a decis să aleagă un interlocutor. Alegerea s-a oprit la basul Ionel Pântea, iar dialogul tipărit în cartea intitulată Oglindă lui Don Giovanni confirmă justețea intuiției autoarei. Căci Pântea - un muzician complex - este prin personalitatea să dinamică, prin pasiunea cu care vorbește despre arta să de cântăreț, regizor, pedagog un partener antrenant. Chiar și biografia să accidentată - cu un
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
Gropii" și de eternul său cirac. Foarte repede, insultele lor s-au dovedit însă a fi doar răbufnirile unor marginali, prăbușiți în contemplarea neputincioasă a gloriei de pe vremea bolșevismului. Scena publică era dominată copios de un ziar cu bulină roșie, intitulat "Evenimentul zilei". Cele șase-șapte sute de mii de exemplare ale cotidianului scris și girat de dl. Ion Cristoiu depășeau ca vulgaritate a limbajului, ca agresivitate a mesajului, ca insultă adusă bunului simț - deversate cu cinism în capul unei populații dezorientate
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
rostogolesc epileptic zarurile de barbut. M-am convins de tragismul acestor deprimante realități o dată în plus citind autobiografia, scrisă într-o tonalitate perfect definită de sintagma "râsu'-plânsu'", a unui tânăr prozator din Iași, Andrei Valachi. Autor al unui manifest intitulat "De ce părăsesc România", difuzat pe internet (ca și textul din care voi cita), Andrei Valachi reprezintă un caz aproape didactic al felului în care un român onest ajunge, în doar câțiva ani, confruntat cu un aparat social imbecil, să-și
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
Luminița Marcu Editura piteșteană Paralela 45, în colecția sa generaționistă intitulată 80, inițiază un spațiu editorial dedicat exclusiv postmodernismului. Specializată în teoria literaturii, Carmen Mușat participă la această inițiativă cu un volum de eseuri despre problemele și manifestările literaturii post-moderne la noi. Autoarea își spune poziția în chestiunea controversată a existenței
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
dar scrisul aspiră și la libertatea de a fi de nicăieri, de a uita. Nici o operă demnă de numele ei nu se lasă închisă într-un determinism al locului. Să lăsăm "înrădăcinarea" pe seama sfeclelor." * Un alt grupaj tare este cel intitulat Secvență belgiană în care sînt reunite proze și eseuri despre problemele unui stat alcătuit din două grupuri etnice și lingvistice, flamanzii și valonii, dar care se menține unitar fiindcă asigură cetățenilor săi un nivel ridicat de trai, le dă garanții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
care lor le venea ca o mănușă și la care noi abia dacă puteam rîvni, formați cum eram într-un climat neprielnic și îngust, ca să nu spun mai mult. Iată chiar titlul cărții și argumentele în sprijinul lui din eseul intitulat Moartea și transfigurarea lui Euphorion: nu sînt sigur că pot măcar evoca astăzi șocul produs de ideea eseului, pe care Balotă o relua de la Negoițescu și de la cerchiștii sibieni din anii războiului și o dezvolta într-un context istoric nou
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
Mihai Stoian Recent a apărut - în exclusivitate pentru România liberă - un articol intitulat " Coaliții pentru schimbare", semnat de James D. Wolfensohn, președintele Grupului Băncii Mondiale, Washington D. C. Printre întrebările pe care autorul și le pune cu sinceritate și profesionalism figurează și aceea dacă, acum, în prag de mileniu schimbat, vom profita de
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
sursei utopiilor urbane moderne în critica adusă orașului industrial și, implicit, arhitecturii acestuia. Interesantă se dovedește a fi și expunerea despre condiționarea arhitecturii de către discursul politic, cu atît mai mult cu cît autorul îi alătură un studiu de caz, sugestiv intitulat Paris: egalité, fraternité, architecture. Lucruri actuale pentru un public care vede la tot pasul - ceea ce nu înseamnă în mod necesar că are luciditatea de a recunoaște - mostre de ideologie politică turnată în forme fixe și care uită prea repede că
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
pereții timpului său, pentru a se face auzit și dincolo de ei". Unele tușe din acest portret le aflăm și în cel consacrat lui Camil Petrescu de Lovinescu în volumul al doilea din Memorii, cel ce a iscat cunoscuta replică iritată intitulată Domnul Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile. Trei amendamente importante se cer menționate în această schiță de portret creionată de Carianopol. Mai întîi e de observat că nu e adevărat că marele prozator și dramaturg n-ar fi frecventat cafeneaua
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]