4,844 matches
-
Am început prin a scrie în engleză pur și simplu pentru că aici am scris și am publicat mai întâi. Pe lângă eliberarea și amuzamentul pe care mi le furniza scrisul (în engleză), mai existau două motivații: faptul că, undeva în adânc, intuiam că orice pagină scrisă e un bun câștigat; chiar dacă nu urma să fie publicată vreodată, era un excelent mediu de comunicare cu copiii mei, cărora nu aveam cum să le explic, în limbaj logic, de unde se trăgeau părinții lor și
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
Re)ascultând astăzi, de pildă, Trei piese pentru orchestră de coarde (compuse pe când Silveștri avea 20 de ani, revizuite apoi în 1950), suntem frapați de aură apolinica a edificiului sonor, întrețesut din translucide, quasi-imponderabile voaluri armonice. Ar fi dificil de intuit, într-o lucrare atât de echilibrată și de senina, caracterul tumultuos-abisal al creatorului. Nu lipsesc frisonările post-impresioniste inevitabile în epoca, dar ele traduc mai curând efuziunile tinereții, rămasă imuna față de "râul secolului". Mesajul descifrabil aici pare a fi acela al
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
Eminescu nu i se potrivește decît o lectură integrală. Au spus-o atîția înaintea ei, de la Călinescu pînă la Noica. Nu asta contează, ci faptul că o autoare de 23 de ani reia pe cont propriu ideea cărturarilor. Nu poți intui valoarea lui Eminescu decît supu-nîn-du-l unei citiri exhaustive. A-l citi parțial, mărginin-du-te doar la parcela poeziei sau la cea a prozei, înseamnă a-l desfigura fără voie. Or, lucrul îngrijorător la care asistăm astăzi este că la școală și
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
doi tineri protagoniști, pianistul Ivan Rudin, în Rapsodiade Rachmaninov pe o temă de Paganini, dirijorul Cristian Oroșanu, în mod special în Suitaargentinianului Alberto Ginastera. Orchestra i-a urmărit parțial; a reacționat brutal în compania solistului, în prima lucrare, nereușind să intuiască natura „swing“-ului jazzistic în deschiderea celebrei pagini care este „Rhapsody in blue“ - deloc albastră, mai mult nostalgică! - de George Gershwin. Tot aici, în Compania Orchestrei de Cameră, tânărul bariton Yuriy Tsiple - un român din Ucraina ce studiază la București
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7603_a_8928]
-
această nevoie imperativa de a înfrînge atlt capcanele efemerului, clt și supralicitarea sensurilor adifionale. Protejată de somațiile existenfei imediate, dar și de crispările ieșirii definitive din lume, arta își ia, astfel, răgazul unei clipe de respirație liberă. Tinerii artiști au intuit acest fapt și s-au transformat spontan în purtătorii lui de cuvînt Iar Andrei Mănescu, prin totalitatea preocupărilor sale, este unul dintre cei mai importanți mesageri ai noului val.
Restaurarea imaginii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7605_a_8930]
-
metafizicieni spontani, filosofînd ad hoc, chiar dacă precar, rudimentar și grobian, (dar filosofînd!) asupra rosturilor vieții ar echivala cu paradisul culturii planetare. Rămîne o enigmă de ce, dată fiind această universală predispoziție genetică, omenirea și-a luat gîndul de la metafizică. Ștefan Afloroaiei intuiește foarte bine dificultatea unei asemenea viziuni atunci cînd scrie: Însă cum s-ar putea vorbi acum cu privire la dispoziția metafizică a omului din acest interval de timp? Altfel spus, în ce mod pot fi reluate unele întrebări de natură speculativă, precum
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
în imobilitate, în orizontal culcați, soții Constantinescu întrerup letargia doar în clipa cînd reiau jocul pervers, de feroce extenuare; bătrînului Berinde moțăie în patul său, iar Pamfil pare înțepenit într-un fel de picoteală și numai un ochi avizat poate intui starea lui de adulmecare. Desigur, nu ne lăsăm înșelați. Și aceste făpturi veștejite se complac în somnolență ca o ultimă redută de protecție, de ocolire a primejdiei și abia își domolesc în taină nerăbdarea pînă în momentul cînd au din
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
care joacă rolul principal în comedia tristă pe care cei doi o pun în scenă, el este cel care are putere de convingere, autoritate, însă ceea ce impresionează în film este tocmai rezistența pe care fata i-o opune. Ca spectator intuiești că fata nu are șanse, că va fi constrânsă să cedeze, însă tocmai lupta ei, încercarea de a negocia un mic avantaj măcar înainte de a fi spoliată te face atent asupra unui caracter care iese la iveală sub ochii tăi
Sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7276_a_8601]
-
dinamică a ultimei decade, mi se pare excelent găsit. El nu se opune vreunei forme de paseism congenital, ci, mai cuprinzător și mai grav pentru cei care-l ilustrează, absenteismului auctorial. Nuanța nu e, deci, temporală, ci sociologică. Nicolae Manolescu intuiește corect convalescența textului și resuscitarea autorului. Nu e de mirare că, dintre criticii generației 2000, cei care n-au agreat Istoria sunt aceiași care n-au gustat, la congenerii lor, decât lestul de conservatorism. Ceea ce, în ambele situații, le invalidează
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
și artistul? Celebra idee a lui Baudelaire, după care poetul e cel mai bun critic, e una cardinală. Însuși Nicolae Florescu se amendează, revenind în acest chip foarte rezonabil: "Înainte de a vedea într-un critic un scriitor ratat, trebuie să intuim și să reținem scriitorul ca atare. Și tocmai cei mai importanți cronicari literari români au făcut adesea dovada, în marea lor majoritate, a unei capacități creative remarcabile". După cum, receptînd fenomenul din cealaltă direcție, se poate afirma că speța în chestiune
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
de la București va fi asemănător celui înregistrat și vândut de artist sub numele "Visual Sound Theories", un spectacol ținut alături de Metropole Orchestra din Olanda în 2005. DVD-ul a fost lansat pe 26 iunie 2007, informează Mediafax. Deloc greu de intuit, "fratele muzical" al lui Vai este fostul său profesor, cel care i-a pus chitara în mână, Joe Satriani. "Am crescut împreună în același oraș, el cânta la chitară și m-a învâțat și pe mine, iar legătura pe care
Steve Vai, pe scena Polivalentei de la Bucureşti - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70950_a_72275]
-
ascunde în mod evident multe față de ceilalți și față de sine. Este simptomatic și faptul că numele i se reduce mereu la o inițială, încercând să dezvăluie cât mai puțin despre sine. Și reușește pentru că rămâne în afara oricărei bănuieli, nimeni nu intuiește nimic. Singurul care l-ar putea bănui, descoperi și salva iese el însuși din joc prin intervenția Hazardului. Mai multe referințe literare și cinematografice presărate pe tot parcursul cărții probează cunoașterea serioasă a maeștrilor mai multor genuri - policier, horror, fantastic
Deliciile unei prefăcătorii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7114_a_8439]
-
pariuri cu colegii de breaslă, comportamentul fiecărui fotbalist din clipa în care a făcut primul pas pe gazon până după intonarea imnurilor. Momentul solemn al intonării imnurilor este unul cu totul special. În funcție de linia melodică a imnurilor autorul încearcă să intuiască mentalitățile și stările de sprit ale combatanților în înfruntarea care va urma. Câți dintre spectatorii prezenți la un meci de fotbal sunt atenți la asemenea detalii, fără de care spectacolul nu este însă complet: Se cântă imnurile. Cel brazilian pare compus
La curtea Regelui Fotbal by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7339_a_8664]
-
în lingvistică, similară cu tendințele din fizica modernă, de exemplu, în care aspectele lumii vizibile încep să fie explicate prin procesele invizibile, de nivel subatomic, propune existența unei întregi baze mentale în creierul oricărui vorbitor (competența), a cărei existență o intuim privind la manifestările sale exterioare: vorbirea (performanța). În viziunea lingvistului american (mai nou, considerat filozof al limbii), limba este o oglindă a minții, iar structurile primeia sînt o reflectare a structurilor ascunse ale celei de-a doua. Sintaxa, sau sistemul
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
orășel din Pennsylvania asemănător celor din romanele și nuvelele sale, fiu al unui profesor de matematică și al unei scriitoare debutante, Updike începe să scrie scurte povestiri încă de la vârsta de opt ani, la îndemnurile ambițioasei sale mame, care îi intuise talentul. Dar de abia în 1954, anul absolvirii "summa cum laude" a Universității Harvard, își va vedea publicată prima nuvelă în New Yorker, revista care de-a lungul anilor a lansat și certificat numeroase cariere literare strălucite. După absolvire obține
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
poezia tradiționalistă nu se opune poeziei moderne cu care este consubstanțială, pe când tradiționalismul, ca atitudine generală, și nu ca mișcare exclusiv poetică, se opune modernității". Citându-l pe Ion Pillat cu iluminantul său studiu "Tradiție și inovație" (1943) în care intuiește complementaritatea poeziei tradiționaliste și a spiritului modern, Mircea A. Diaconu nu uită să amintească aparent paradoxala aserțiune a lui N. Manolescu cfr. căreia avangarda ar avea afinități mai mari cu tradiționalismul decât cu modernitatea. Autorul are iscusința de a focaliza
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
lui M. C. Escher în care două mâini se desenează una pe alta. Abia la ediția a doua, șapte ani mai târziu, mi-a căzut sub ochi o carte poștală cu Mâini care desenează, o litografie din 1948. I-am intuit pe loc potențialul pentru istoria literaturii la care lucram. Am descoperit în cele două mâini care-și încheie în aceeași clipă desenul cu manșeta celeilalte o foarte nimerită imagine pentru o istorie care din păcate se scrisese totdeauna, de la nașterea
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
cei mai originali și seducători prozatori din generația optzecistă. Spre deosebire de mai toți colegii săi de contingent literar, Daniel Vighi are rădăcinile creației înfipte ferm în literatura mitteleuropeană. Acesta este dublat, în chip original, de un temperament cehovian, mereu capabil să intuiască adâncimile sufletului omenesc în gesturile cele mai banale sau în simpla enumerare a obiectelor care compun universul cotidian al personajului în cauză. Minunat povestitor în cărțile sale, dar și în viața de toate zilele, Daniel Vighi este ceea ce s-ar
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
pe care îl știm astăzi apar într-un comentariu publicat în anul 1985 în revista "Orizont" pe marginea nuvelei Calvarul, de Liviu Rebreanu. Cu talent de prozator exegetul intră în pielea personajului, îi înțelege perfect dramele, speranțele și dilemele, îi intuiește substanța musiliană. Ceea ce trimite cu gândul spre prozatorul Daniel Vighi este nu atât fraza propriu-zisă, cât o anumită sensibilitate a privirii, dublată de o mare capacitate de a înțelege (din interior) comportamentul personajului: "Înainte de război, David Pop duce o viață
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
descurajatoare, obligația de a spune adevărul este prezentă în fiecare nuvelă, fiecare dintre acestea încheindu-se cu emoționante epifanii prin intermediul cărora ni se înfățișează o realitate pe cât de sordidă în prezent, pe atât de frumoasă în trecut. De aici putem intui o a doua interpretare a titlului oximoronic în care timpul viitor și cel prezent se îmbină pentru a neutraliza situația actuală sub semnul tiraniei. În majoritatea acestor nuvele asistăm la o evoluție semnificativă: personajele întreprind o călătorie aparent banală dar
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
trupul; dar trupul vorbește și în limba inimii sau pe înțelesul acesteia. Metoda anti-explicativă? Oare așa se numește, prețios spus, instinctualitatea? A nu raționa, a nu fi lucid în legătură cu verbul a iubi (silabisit exact, așa cum o face Oliveira) ar oferi, intuiește acest bărbat iritant de complicat și aproape imposibil, o libertate mai mare de concretizare a dragostei. Ar lăsa dragostea în afara constrângerilor de dogmă și prejudecăți. Dar atunci nu riscă dragostea să fie doar dorință, adică ... zadarnica supunere solitară? Oliveira nu
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
politici nu pot strica "relația excelentă" dintre federația română și cea maghiară. Nu a scris nimeni despre scandări rasiste la acel meci, nu a fost nicio reacție. Sunt opt zile de atunci, nu a scris nimeni nimic. Este exact ceea ce intuiesc. E o acțiune a politicienilor din UDMR sau o parte dintre ei. Nu se ocupă doar de tăierea pădurilor și consecințele se văd acum în zone precum Harghita. Poate că instituțiile statului ar putea declanșa o anchetă și pe partea
Mircea Sandu, atac la UDMR: Sesizează FIFA, ca să fim sancționați by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75034_a_76359]
-
primire familia. Rune Denstad Langlo a intercalat între toate aceste întâlniri peisaje magnifice, directorul de imagine, Philip Řgaard, fiind premiat la TIFF pentru cea mai bună imagine. Există în aceste peisaje cu munți o forță latentă pe care regizorul o intuiește. Între Jomar și munte legăturile se fac nu doar prin forța împrejurărilor, schiorul traversează munți și văi, nimic nu-l oprește în cursa sa, ci și în regăsirea acestei forțe vitale, a dorinței de a trăi pe care o au
Go North by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7231_a_8556]
-
ana, Elena Badea Noi intrigi și răsturnări de situații se petrec în noul episod din serialul fenomen “Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii”, difuzat, astăzi, la Kanal D, de la ora 20:00. Fără a intui ce îi rezervă viitorul, Hurrem salvează trei tinere de la sclavie și dă ordin să fie aduse la Palat, în harem. DIn păcate pentru ea, una dintre ele, sclava Firuze (Cansu Dere), va deveni preferata Marelui Sultan (Halit Ergenc).
Cine îi va fura inima lui Suleyman Magnificul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72387_a_73712]
-
odă cu prilejul dezvelirii chipului în bronz al scriitorului: Lui nenea Iancu i-m turnat statuie Ce mîndră o să-nfrunte vînt și ploi. Demers mai drept decît acesta nu e, Căci el întîiul ne-a turnat pe noi. Ne-a intuit genetica matrice în care toate se aștern și curg. Mai bine altul nu le poate zice Decît le-a zis bătrînul dramaturg. Zadarnic vreme trece, vreme vine Sub ochiul lui departe văzător. Prin el trecutul în prezent revine Și calcă
Caragiale „inovat” by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7238_a_8563]