1,290 matches
-
de retragerea forțelor germane din zona "Ober-Ost". Prin această operațiune, Armata Roșie a străbătut noile state Republica Populară Ucrainiană și Republica Populară Belarusă și a pus-o în conflict cu statul independent polonez, prospăt desprins din defunctul Imperiu Rus. Prin invadarea Poloniei și declanșarea războiul polono-sovietic, bolșevicii nu făceau decât să pună în practică teoriile leniniste despre revoluția mondială proletară împotriva capitalismului. Marea majoritate a ofițerilor de carieră erau de origine nobilă, (dvorianstvo). Mai mult chiar, majoritatea au trecut de partrea
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
în două sfere de influențe, una aparținând sovieticilor, cealaltă naziștilor. Ca urmare a semanării pactului, Armata Roșie a lansat atacul împotriva Poloniei. Stalin se temea în continuare de o posibilă agresiune a germanilor, iar pe 30 noiembrie 1939 a declanșat invadarea Finlandei, într-un efort de a transforma teritoriul vecinului său într-o zonă tampon dintre Germania și zona centrală industrială a Rusiei. Războiul care a urmat s-a dovedit a fi un dezastru pentru armata sovietică. Armata Roșie, care încă
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
Liga Națiunilor pe 14 decembrie 1939. Pactul Molotov-Ribbentrop din august 1939 a stabilit relații de neagresiune între Germania Nazistă și Uniunea Sovietică, iar un protocol secret stabilea că Polonia și statele baltice vor fi împărțite între cei doi semantari. În timpul invadării Poloniei din 1939, cele două puteri au atacat, ocupat și împărțit Polonia, iar în iunie 1940, URSS a ocupat Estonia, Letonia și Lituania și Basarabia. Armata Roșie a avut puțin timp la dispoziție să corecteze numeroasele deficiențe relevate de bătăliile
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
politice între Moscova și Beijing aveau să înfluențeze în mare măsură politica din Asia în deceniile al șaptelea și al optulea, când neînțelegerile dintre cele două centre de putere comunistă au făcut ca sovieticii să se alieze cu Vietnamul în invadarea Cambodgiei prochineze în 1978. Sovieticii și-au asigurat loialitatea Vietnamului și Laosului printr-o campanie agresivă de asistență politică, economică și militară. Aceeași tactică a permis Uniunii Sovietice să concureze cu Statele Unite în noile state independente din Africa și Orientul Mijlociu
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
restul Cehoslovaciei, în 1939, după crearea de Protectoratului Boemiei și Moraviei și Slovaciei, în calitate de țară. La 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, care conținea un protocol secret, împărțirea Europei de Est în sfere de influență. Invadarea Poloniei de către Germnaia, în cadrul "Pactului de opt zile" mai târziu a condus ulterior la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Până la sfârșitul anului 1941, Germania a ocupat o mare parte a Europei și a forțele sale militare au început
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
ajute la obținerea sprijinului german ca o contrapondere pentru a contracara presiunea continuă sovietică și mai târziu pentru a ajuta recastige teritoriile pierdute. În zilele de deschidere a Operațiunii Barbarossa, care a marcat de rupere a Germaniei a Pactului prin invadarea Uniunii Sovietice, Finlanda permis avioane germane se întorc de la cădere a mea trece peste Kronstadt și râul Neva, pentru realimentare la aeroporturi finlandeză înainte de a reveni la baze în Prusia de Est. Ca represalii, Uniunea Sovietică a lansat o ofensivă
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
de pe teritoriul finlandez, care a dus la Războiul Laponia. În 1947, Finlanda a semnat un tratat de pace cu Puterile Aliate. Slovacia a devenit independenta în 1939, după separarea Cehoslovaciei, ca un stat aliat Germaniei Nazista. A luat parte la invadarea Poloniei pentru a recâștiga teritoriile rapițe de Polonia în 1938 și cele oferite acesteia în 1922, care erau contestate de Slovacia. De asemenea, a trimis doua divizii pe Frontul de Est. Articol principal: Republica Slovacă (1939-1945) Aceasta a apărut pe
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
teritoriile rapițe de Polonia în 1938 și cele oferite acesteia în 1922, care erau contestate de Slovacia. De asemenea, a trimis doua divizii pe Frontul de Est. Articol principal: Republica Slovacă (1939-1945) Aceasta a apărut pe hartă ca urmare a invadării forțelor Axei în Iugoslavia. Statul era condus de Ante Pavelici și de organizația teroristă Ustașa. Aceștia au pus în practică un Holocaust propriu care a vizat masacrarea tuturor non-croaților din noul stat, cu excepția bosniacilor musulmani, care erau considerați croați. România
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
concepția comunistă nu era admisă de învingătorii războiului. Societatea a fost și mai slăbită când puteri majore au părăsit-o în anii 1930. Japonia era membru permanent al Consiliului, dar s-a retras în 1933, după ce Societatea s-a opus invadării din Manciuria. Italia, de asemenea, fusese membru permanent al Consiliului, dar s-a retras în 1937. Ulterior, Societatea a acceptat intrarea Germaniei în rândul membrilor în 1926, fiind considerată o „țară iubitoare de pace”, însă Adolf Hitler a scos Germania
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
Imperiul Persan ajunsese la apogeul puterii și întinderii sale. Stăpânea de la Indus, în răsărit, la Marea Egee, în apus. Prin supunerea Traciei, înainte de anul 500 î.Hr., "regele regilor" își netezise drumul spre Grecia continentală și pregătise armate, ce întunecau orizontul, pentru invadarea ei finală. Numai victoria strălucită a atenienilor, comandați de Miltiades, la Marathon, în anul 490 î.Hr., a amânat revărsarea asiaticilor peste trupul întregii Grecii. La numai câțiva ani de la urcarea lui (491-480 î.Hr.) pe tronul Spartei orizonturile s-au întunecat
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
demisia lui Väinö Tanner din guvern. Toate acestea aminteau finlandezilor cum a decurs ocuparea republicilor baltice și mai apoi anexarea lor cu numai câteva luni mai devreme. Adolf Hitler începuse, fără ca finlandezii să aibă știință despre acest fapt, planuri pentru invadarea Uniunii Sovietice. El nu fusese interesat de Finlanda mai înainte de Războiul de Iarnă, dar în momentele pregătirii Operațiunii Barbarossa el a descoperit valoarea Finlandei ca bază de operațiuni și, poate, a recunoscut și valoarea armatei finlandeze. În primele săptămâni ale
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
pe termen lung împotriva Regatului Unit. Führerul nu făcea nicio mențiune în directive sa cu privire la un atac la scară mare împotriva Franței, deși erau menționate o serie de regiuni de frontieră care trebuiau ocupate. Hitler a propus pentru prima data invadare Franție pe 25 octombrie, dar a fost de acord că era prea devreme pentru declanșarea atacului. Pe 5 noiembrie, el i-a propus șefului Statului Major Walther von Brauchitsch data de 12 noiembrie. Generalul a considerat că și această ultimă
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
operațiuni al OKW, Alfred Jodl. După ce l-a ascultat pe von Manstein fără să întrerupă vorbitorul și fără să se lanseze în monologuri, el a acceptat toate argumentele generalului. A doua zi chiar, el a ordonat ca toate planurile pentru invadarea Țărilor de Jos și Franței să fie modificate în conformitate cu ideile lui von Manstein. Dacă Hitler considerase un atac pentru străpungerea frontului la Sedaj doar ca o manevră tactică, von Manstei considera că o asemena acțiune avea să asigure o victorie
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
atâta vreme cât Germania era încă prinsă în luptele din Polonia, aliații să folosească Țările de Jos ca pe o trambulină pentru lansarea unui atac împotriva naziștilor. Guvernul francez a refuzat însă să ia în considerație un asemenea plan. Doar după data invadarea Poloniei de pe 1 septembrie 1939, soldații francezi au înaintat de-a lungul Liniei Maginot aproximativ 5 km în interiorul regiunii Saar într-o acțiune care avea să fie cunosctă drept „Ofensiva din Saar”. De partea franceză au participat 98 de divizii
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
să rămână sub control francez, așa cum prevedea textul armistițiului. Londra se temea că germanii aveau să preia controlul acestor vase aflate în porturile militare de sub controlul Regimului de la Vichy din sudul Franței și Africa de Nord și aveau să le folosească pentru invadarea Angliei (Operațiunea Leul de Mare). Royal Navy a organizat la o lună de la capitulare atacul de la Mers-el-Kébir împotriva forțelor navale franceze staționate în Africa. Comitetul Sefilor Statelor Majore avea să declare în mai 1940 că, în cazul colapsului Franței, „nu
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
din 1904, continuată cu Tripla Antantă din 1907, activă în timpul primei conflagrații mondiale. Alianța franco-poloneză a fost semnată în 1921 și a fost reînnoită în 1927 și 1939. Aliații originali au fost aceia care au declarat război Germaniei Naziste după invadarea de către aceasta din urmă a Poloniei în septembrie 1939. Guvernul polonez în exil (format după 1939) a continuat lupta împotriva forțelor Axei pe câteva fronturi cu câteva sute de mii de membri ai Armatei Poloneze în Franța, marea Britanie, că
Aliații din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/302659_a_303988]
-
retragerii armatei ungare din Ucraina sub pretextul apărării în Carpați; protecția fizică acordată evreilor;articolele critice antinaziste sporadice din presa ungară. Teama de o ocupație sovietică îi determinau pe Horthy și Kállay la prudență. Hitler s-a gândit să determine invadarea Ungariei cu trupe române, slovace și croate, ca măsură de pedepsire a lui Horthy, dar s-a răzgândit. La 19 martie 1944 a avut loc ocuparea Ungariei, sub numele de cod "Margarethe I". Mareșalul Reichului Heinrich Himmler, șeful Oficiului Suprem
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
deplasarea în mediile hidrice, numite cili, cu originea în citoplasma, imediat sub membrana. Acești cili sunt structuri filamentoase, flexibile, extrem de subțiri 0.01-0.02μm cu o lungime variabilă. În afara rolului evident în locomoție, cilii au un rol în pătrunderea și invadarea celulelor. Sunt formațiuni filamentoase rigide, scurte, neflexibile, întâlnite atât la bacteriile ciliate cât și la cele neciliate. Sunt foarte mici putând fi observați doar cu ajutorul microscopului electronic. Pilii bacterieni sunt de două tipuri: Este alcătuit dintr-o masă de filamente
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
lui Karl-Heinz Frieser, "Blitzkrieg-Legende. Der Westfeldzug 1940". Versiunea în limba română a acesteia a apărut la Editura Militară sub titlul Mitul Blitzkrieg-ului. Campania din Vest a Wehrmacht-ului. 1940. În 1941 a comandat Grupul de Panzere Guderian în Operațiunea Barbarossa, invadarea de către Germania a Uniunii Sovietice, primind Crucea de cavaler cu Frunze de Stejar în luna iulie a aceluiași an. Din 5 octombrie 1941 a condus A doua armată Panzer. În timpul campaniei Barbarossa, a condus forțele Panzer în avansări rapide, conform cu
Heinz Guderian () [Corola-website/Science/302756_a_304085]
-
austrieci nu li se permitea să între la guvernare. Cancelarul austriac a acceptat cererile germane, apoi a optat pentru tranșarea chestiunii statutului Austriei printr-un referendum ce urmă să fie organizat pe 13 martie. Pe 12 martie, Hitler a ordonat invadarea Austriei, acțiunea fiind legitimată prin organizarea unui referendum organizat de naziști pe 10 aprilie. 97% dintre locuitorii Austriei cu drept de vot au fost în favoarea Anschluss-ului (Anexarea Austriei). În mai 1938 s-a manifestat Criză sudetă. Datorită mobilizării armatei cehoslovace
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
intervenție a fost o combinație de artilerie și bombardamente și a fost coordonată de acțiuni cu tancuri (6000 de tancuri). Imre Mécs a zis că armata sovietică a folosit mai multe tancuri împotriva Ungariei față de ce au folosit germanii pentru invadarea URSS-ului în cel de-Al Doilea Război Mondial. Ținta a fost Budapesta, care a fost bombardată de artileria sovietică. Această acțiune a continuat până ce consiliul muncitoresc, studenții și intelectualii au cerut încetarea focului în 10 noiembrie 1956. Trupele sovietice
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
ale geografilor, negustorilor sau topografilor. În 1648, cazacul Simeon Dejnev a deschis trecerea dintre Asia și America de Nord. Cazacii au avut un rol de primă mărime în toate războaiele din secolele XVII-XIX, așa cum au fost războaiele ruso-turce sau războaiele ruso-persane. În timpul invadării Rusiei de armatele napoleoniene, cazacii au fost cei mai temuți adversari ai francezilor. Cazacii au luat parte la războiul de partizani în teritoriul cucerit vremelnic de Napoleon, atacând liniile de comunicație și convoaiele de aprovizionare. Aceste atacuri, purtate de cazaci
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
trimis pe generalul lui, Publius Ventidius Bassus, pentru a se opune acestei invazii. Ventidius câștigă o serie de victorii împotriva parților, ucide pe prințul moștenitor Pacorus și expulzează parții din teritoriile romane ocupate de aceștia. Antoniu planifică să riposteze prin invadarea imperiului parților și ajunge la o înțelegere cu Octavian de a-i furniza trupe suplimentare pentru campania sa. Preocupat de această propunere militară, Antoniu a navigat în Grecia cu Octavia, unde s-a comportat iarăși într-un mod foarte extravagant
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
pe albi superiori populației de culoare. Din cauza acestei adversități fața de negri, organizația nu s-a putut împăca cu faptul că după Războiul de Secesiune, foștii sclavi obținuseră drepturi egale cu populația albă. Prin urmare membrii -ului au trecut la invadarea satelor și orașelor, torturând și ucigând fără a suferi vreo pedeapsă. Oficial organizația s-a dizolvat în 1869, dar diferite grupări locale au continuat să terorizeze populația de culoare. În 1915 Klanul a fost reactivat în Georgia. De această dată
Ku Klux Klan () [Corola-website/Science/303337_a_304666]
-
urce în ierarhia militară a serviciului de informații la rangul de colonel și apoi de general major a fost numit între anii atașat militar al Ungariei la Berlin. a fost impus de Germania ca prim-ministru la trei zile după invadarea Ungariei de către armata germană la 19 martie 1944, politica sa fiind servilă față de Adolf Hitler. Inițial Germania a propus un alt pro-nazist,Béla Imredy, dar Horthy a preferat între două rele, pe Sztójay, considerând că poate acesta, ca militar, va
Döme Sztójay () [Corola-website/Science/302864_a_304193]