1,055 matches
-
noastră, pentru că acesta este doar un document politic deci neangajant din punct de vedere juridic și, în plus, pentru că admite ca revizuirea frontierei să se facă pe cale pașnică, adică lasă deschisă posibilitatea ridicării ei; a reconfirma angajamentul de a respecta inviolabilitatea frontierei nu înseamnă, în mod riguros, și faptul că se exclude orice discuție despre stabilirea acesteia, pentru că obligația de a nu viola frontiera funcționează în raport cu ceea ce este convenit, cu o frontieră necontestată ceea ce nu s-a întâmplat în speță, pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
important ca recomandările noastre să fie însușite și consacrate de conferință. În culise, circulau zvonuri potrivit cărora țările membre ale N.A.T.O. ar fi dorit să facă declarații interpretative sau să formuleze rezerve (fără însă a bloca consensul) cu privire la principiul inviolabilității frontierelor sau la competențele Comisiei Pieței Comune în cadrul lucrărilor conferinței. Dar știrea cea mai alarmantă se referea la faptul că Malta reprezentată de Dom Mintoff, pe-atunci prim-ministru și ministru al afacerilor externe intenționa să ceară ca miniștrii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Pentru răscumpărarea omului din păcatul lui Adam s-a întrupat și răstignit Fiul lui Dumnezeu. În felul acesta omul este obiectul unei iubiri nemărginite, este purtătorul unui destin măreț, omul botezat în Hristos este o valoare incalculabilă, se bucură de inviolabilitate absolută. Nimeni nu are dreptul să-l asuprească. Chiar infirmul, chiar bolnavul incurabil, copilul cel mai sărac este un copil al lui Dumnezeu, un frate al lui Hristos, o biserică a Duhului Sfânt (I Corinteni 6, 19). care nu poate
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
62. Expresia utilizată în acest tratat politica europeană de securitate și apărare (P.E.S.A.), care mai târziu s-a transformat în politica de securitate și apărare comună (P.S.A.C.), nu conținea prevederi clare privind apărarea teritoriului Uniunii Europene și nici garanția inviolabilității frontierelor. P.E.S.A. nu acoperea misiunile tradiționale europene defensive, în cazul în care orice atingere a securității unui stat membru avea repercursiuni negative asupra altor state membre, situație care punea în pericol integritatea Uniunii Europene 63. În toate aceste condiții, o
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
1965 vorbește, ca la carte, despre multe alte drepturi și libertăți, inclusiv politice, religioase și de asociere, cu amendamentul că toate se pot exercita sub tutela Partidului Comunist și a unei organizații mai largi numite Frontul Democrației și Unității Socialiste. Inviolabilitatea persoanei, secretul corespondenței, accesul la justiție și dreptul de petiție sunt completate cu dreptul de moștenire și de proprietatea, acestea din urmă nefiind garantate pur și simplu, ci "ocrotite de lege". Justiția din România epocii Ceaușescu comporta două elemente instituționale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
a altuia de către altcineva. Altfel spus, suma drepturilor egale e constantă la nivelul unei societăți. Expresia acestui fapt, că drepturile nu sunt inerente ființei umane, ci sunt rezultatul unei acțiuni pozitive a statului, ar fi aceea că autonomia, libertatea și inviolabilitatea persoanei există doar dacă este garantată de stat sau de consensul social patronat de către acesta. Mai mult decât atât, într-o societate în care obiectivul principal al politicianului nu este strict buna guvernare, ci mai degrabă câștigarea de voturi 11
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
care stabilea că „proprietarul suprafeței e proprietar și asupra trefondului, cu condiția ca acest trefond să fie exploatat”, se găsea și În Regulamentul Organic, care stabilise exact același principiu, și chiar În Codul Civil, care hotărâse că În materie de inviolabilitate a proprietății există o concepție: aceea a unei eventuale legi privitoare la exploatarea minieră. Prin urmare nici un obiect și nici o datină nu fuseseră Încălcate În nici un fel. Raportul nu era tocmai realist atunci când afirma că legea din 1895 nu ținuse
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Să vedem în ce raport s-au aflat și se află în cazul Georgiei, și apoi al Ucrainei, principiile cu pragmatismul politic. În dreptul internațional modern s-a impus cu putere principiul suveranității statelor, care înseamnă, în principal, integritate teritorială și inviolabilitatea frontierelor, precum și dreptul statului respectiv de a adera la orice alianță sau organizație internațională ori de a rămâne neutru sau nealiniat. Toate documentele fundamentale semnate de statele lumii după al Doilea Război Mondial, ca și după dispariția URSS și a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
un memoriu explicativ, în care solicita pe un ton ultimativ recunoașterea de fapt a independenței depline a României. În notă el cerea, în schimbul neutralității, recunoașterea individualității statului român și a denumirii de România, admiterea reprezentantului român în rândurile corpului diplomatic, inviolabilitatea teritoriului românesc, recunoașterea pașaportului român etc. - în total șapte revendicări. spunând că ruinăm țara, că mâncăm banii din Casa de Depuneri, tot în fine ce scrie acolo Timpul 89. Că darea în judecată a ministerului este provocată numai de ura
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în genere”. De asemenea erau interzise “toate privilegiile de orice natură, scutirile și monopolurile de calsă” și titlurile de noblețe (articolul 10). Actul fundamental de la 1923 enumera în cadrul articolelor 11-32 principalele drepturi și libertăți cetățenești. Acestea erau următoarele:libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului, libertatea muncii, libertatea conștiinței, libertatea presei, a întrunirilor și asocierilor, libertatea învățământului, secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice . Articolul 11 preciza că: “Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau perchiziționat, decât în cazurile și după formele
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
imediat, iar mandatul se va emite în 24 ore și i se va comunica conform aliniatului precedent“. Articolul 12 preciza că: “Nimeni nu poate fi sustras în contra voinței sale de la judecătorii ce-i dau legea“. Articolul 13 se referă la inviolabilitatea domiciliului: “Domiciliul este neviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autoritățile competente, în cazurile anume prevăzute de lege și potrivit formelor de ea prescrise”. Constituția de la 1923 prevedea în articolul 14 faptul că: “Nici o pedeapsă nu
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
când nu au fost urmate de execuțiune; c) Calomniile, injuriile, difamațiile aduse particularilor sau funcționarilor publici oricare ar fi, atinși în viața lor particulară sau în cinstea lor personală. Arestul preventiv în materie de presă este interzis“ . Articolul 27 stipulează inviolabilitatea corespondenței și a convorbirilor telefonice: “Secretul scrisorilor, telegramelor și al convorbirilor telefonice este neviolabil. O lege specială va stabili cazurile în care justiția, în interesul instrucțiunii penale, va putea face excepțiune la dispozițiunea de față. Aceeași lege va determina responsabilitatea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
deținerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite și comunica în 24 ore, conform alineatului precedent”. Următorul articol stabilea faptul că: “Nimeni nu poate fi sustras, în contra vointei sale, de la judecatorii pe care îi dă legea“. Inviolabilitatea domiciliului era stabilită prin articolul 14: “Domiciliul este inviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autoritățile competente, în cazurile și potrivit formelor stabilite de lege“. Următorul articol preciza cazurile în care se putea aplica pedeapsa cu
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
mâinile regelui. Totodată consacra o nouă ideologie privind ordinea socială și de stat, întemeiată pe conceptele de “muncă în folosul obștesc”, “disciplină”, “supunere”. Așezământul din 1923 enumera în cadrul articolelor 11-32 principalele drepturi și libertăți cetățenești. Acestea erau următoarele:libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului, libertatea muncii, libertatea conștiinței, libertatea presei, a întrunirilor și asocierilor, libertatea învățământului, secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice. Actul fundamental din 1923 accentua o serie de principii (de exemplu regimul proprietății) care îi confereau elementele de modernitate și posibilitatea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
unor puteri prietene și respectate”; Convenția explicativă a Tratatului menționat, încheiată între Rusia și Turcia, la 1779, prevedea : “Curtea imperială a Rusiei nu se va folosi de dreptul său de intercesiune de a interveni în favoarea Principatelor decât numai pentru păstrarea inviolabilității clauzelor prevăzute în articolul de față”; prin firmanele Porții către Moldova și Țara Românească, din 17 august/29 septembrie 1802, se preciza că Rusia “are cuvânt de dreptate a face mijlocire pentru pământurile Țării Românești și Moldovei”. în sfârșit, Tratatul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
constituie faptul că românii “dintr-un început au fost un norod slobod și nesupus”, context în care eliberarea lor apare ca o revenire la vechea stare de lucruri. Principalele revendicări vizau recunoașterea autonomiei interne, a neutralității și chiar a independentei, inviolabilitatea și integritatea teritorială dreptul de a reînființa „oastea țării”, dreptul la vamă și eliminarea monopolului economic otoman, imunități pentru „capuchehaiele” de la Constantinopol, în conformitate cu „dreptul ginților”, stabilirea liniei de demarcație dintre teritoriul otoman și cel românesc pe thalwegul Dunării, retrocedarea raialelor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
drept baze pentru orânduirea internă a celor două provincii, bineînțeles, în măsura în care numitele regulamente nu vor aduce nici un fel de prejudiciu drepturilor de suveranitate ale Sublimei Porți “. Sintetizând, constatăm reiterate autonomia deplină de care se bucurau domnitorii în administrarea treburilor interne, inviolabilitatea frontierelor cu retrocedarea raialelor, înființarea miliției naționale, desființarea monopolului comercial turcesc și libertatea comerțului principatelor, libertatea navigației pe Dunăre cu pașaport românesc precum și angajamentul Porții de a confirma regulamentele administrative introduse de Rusia. Această din urmă prevedere reducea suzeranitatea Porții
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a fost semnată la Londra, de către Anglia, Rusia, Austria, Prusia și Franța - reintegrată în Concertul european sub noul prim-ministru Guizot - Convenția Strâmtorilor, care prevedea principiul neutralității Strâmtorilor prin închiderea lor pe timp de pace pentru vasele de război, conform „inviolabilității” și „drepturilor suverane” ale sultanului, și „în acord cu vechile legi ale Imperiului otoman”. Astfel, după cum remarca Gh. Cliveti, „chestiunea orientală devenea, de jure, o problemă a echilibrului european. Referindu-se la beneficiile strategice ale acestui principiu, ducele de Wellington
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
care trebuie să convină tuturor, Rusiei pentru că îi garantează securitatea pe Marea Neagră, Angliei și Austriei pentru că întărește poziția Porții și în sfârșit chiar și Franței, pentru ca îi pune la adăpost posesiunile din Africa”. Consecințele acestei convenții erau garantarea integrității și inviolabilității Imperiului Otoman și implicit descurajarea luptei de emancipare a popoarelor din sud-estul Europei, precum și blocarea flotei rusești în Marea Neagră. Astfel, chestiunea orientală devenea, de jure, o problemă a echilibrului european, iar interesele britanice în Levant erau puse, pentru o vreme
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lege. În lipsa acesteia, deși persoana respectivă a săvârșit acte de executare nemijlocită, contribuția ei se include în categoria complicității. Subiect pasiv al infracțiunii este persoana căreia i s-a încălcat de către agentul serviciului de informații dreptul fundamental la secretul corespondenței, inviolabilitatea domiciliului, viața intimă, familială și privată. De asemenea subiect pasiv principal este statul ca titular al acestor valori. Elementul material al infracțiunii constă într-o acțiune de „desfășurare, fără mandat, a activității supuse autorizării” sau „de depășire a mandatului acordat
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
socialismului, care nu are nici un fundament real, căutările unei organizații negociate, pacifiste și raționale a Europei, întreprinse de ISM, se înscriu într-un context general care autorizează asemenea speranțe. În octombrie 1925, Germania a semnat Pactul de la Locarno, recunoscînd astfel inviolabilitatea frontierelor Franței și Belgiei, angajîndu-se să nu modifice granițele estice. Cu cîteva zile mai devreme, aceasta încheiase la Moscova un acord comercial, inaugurînd între cele două țări relații economice. Contrar tratatului de la Versailles care a fost impus Germaniei denunțat de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
document, administrația publică centrală era reprezentată de domn, devenit mai târziu rege și de miniștrii. Regele se bucura de cele două privilegii monarhice: principiul irevocabilității<footnote Regele era irevocabil în sensul că nu putea fi revocat (înlăturat). footnote> și principiul inviolabilității<footnote Regele era și inviolabil, în sensul că nu era obligat să dea socoteală nici chiar pentru actele sale personale. Întrucât actele regale nu aveau nicio putere dacă nu erau contrasemnate în prealabil de ministrul respectiv de resort, responsabilitatea acestora
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
a subiectului. Varietatea de tablouri simptomatice și situații relaționale în care se poate găsi implicat procesul de informare și consimțământ informat, scapă oricărei descrieri sistematice. Dimensiunea etică se discerne greu de cea legală în obținerea unui astfel de asentiment informat. Inviolabilitatea persoanei constituie fundamentul, și patru mari principii par să se degaje: principiul autonomiei persoanei, principiul lipsei relelor intenții, principiul acțiunii pentru binele bolnavului și al justiției. Pe de altă parte, compozantele obținerii consimțământului informat sunt identificate în: furnizarea informațiilor explicite
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
OMS la Geneva în 1947. Codul de la Nurenberg (1949) a furnizat baza diferitelor coduri ulterioare, ghidând notamente cercetarea medicală făcută pe subiecți umani.în ceea ce privește psihiatria, ea își fundamentează activitatea în virtutea "Declarației de la Hawaii" a asociației mondiale a psihiatrilor. Inviolabilitatea persoanei constituie piatra de boltă a eticii biomedicale și patru mari principii par a se degaja deja de aici (Beauchamp & Childress, 1983): - principiul autonomiei, cu corolarul care rezultă de aici, acele al obținerii consimțământului informat; - principiul nonnocivității, vechiul: "primum non
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
autodeterminare. Subliniază autonomia voinței și liberei alegeri, atentatul la libertatea celuilalt nefiind justificată decât în cazurile de autoapărare (Grunberg, 1990). în "common law", notamente în materie de jurisprudența americană el constituie unul din principiile cele mai privilegiate. 2. Dreptul la inviolabilitate. își găsește rădăcinile într-un principiu fundamental al moralei - respectul pentru viața umană. Totuși, respectul acestui principiu se vede limitat atunci când viața subiectului este în pericol (Grunberg, 1990). 2.5. Componentele consimțământului informat. Diferitele compozante ale consimțământului informat au fost
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]