1,542 matches
-
prezentele norme metodologice. Comisiile județene, respectiv Comisia municipiului București, pot restitui dosarele către comisiile locale, în cazul în care apreciază că acestea din urmă nu și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la alin. (6) lit. c). Inexistentă sau irelevanta relațiilor și actelor aflate la dosar face să se prezume, pana la proba contrară, legalitatea trecerii locuinței în proprietatea statului; ... d) desemnează, prin hotărâre, componența nominală a comisiilor tehnice de specialitate pentru evaluarea apartamentelor; ... e) analizează fiecare cerere primită, temeinicia
HOTĂRÎRE NR. 20 din 17 ianuarie 1996 *** Republicată privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114054_a_115383]
-
iar ordonanță, cum de altfel și recurenta arată, nu abroga ordonanță anterioară, nr. 13/1995 , referindu-se doar la amînarea plății majorărilor de întârziere, inclusiv a dobînzilor datorate statului de către toate categoriile de debitori persoane juridice și persoane fizice, lucru irelevant pentru soluționarea recursului de față. Comparând prevederile Ordonanței Guvernului nr. 13/1995 cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 13/1996, se poate constata că: - stabilesc măsuri aplicabile în ani diferiți (1995 și 1996) pentru situații din ani diferiți (1994 și
DECIZIE Nr. 130 din 29 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114722_a_116051]
-
ale art. 38, care reglementează muncă și protecția socială a muncii, ale art. 50, privind fidelitatea față de țară, ale art. 51, privind respectarea Constituției și a legilor, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, întrucât sunt, în mod evident, irelevante și de aceea nesemnificative pentru soluționarea excepției formulate în cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 23 din Legea nr.
DECIZIE nr. 55 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124439_a_125768]
-
abordare metodologică, și în ciuda faptului că Laclau și Mouffe au extrapolat conceptul de discurs din filosofia postmodernă în câmpul teoriei sociale consider că discursurile nu încorporează suficient realitățile sociale pe care se presupune că le articulează. Multe dintre ele sunt irelevante în viața cotidiană. Mai important, și aceasta este o critică pe care John Searle a atribuit-o constructivismului însuși, discursurile cad în capcana logică a "regresiei circulare": dacă totul este discursiv creat, atunci discursul însuși are nevoie de discurs pentru
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
intervine cognitiv în procesul dialectic natural, fie prin gândire spontană, fie prin abstractizare. Numai revoluționarii autentici reuniți sub egida partidului erau capabili de abstractizare, masele imature ideologic neputându-și manifesta nemulțumirile decât prin formule intelectuale spontane, dar rudimentare și deci irelevante pentru procesul revoluționar. Conștiința activă și abstractizantă devine acum parte materială a dialecticii în ansamblu, pe care o orientează în sens revoluționar (Harding: 1996, 225-237). Sau, așa cum însuși Lenin teoretizează în Materialism și empirocriticism, evenimentele sau materialismul dialectic în ansamblu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Fertilitatea poesiei elene a elaborat tragedia, adică muzica caprelor (tragos aeidein), acest animal fiind sacru misterelor lui Dionysos, ceremoniilor religioase, reprezentând suferința umană în artă. Dar filosofia poesiei din antichitate, a celei care ni s-a păstrat, ar putea fi irelevantă înțelegerii valorilor artei din timpurile noastre. Platon scria că poesia relatează imaginarul în dauna adevărului, ăndepărtând cunoașterea și simulând tendințe iraționale. Ca răspuns, Aristotel (idolatru al liricii homerice) demonstrează în Poetica sa1106 că catharsisul poetic rămâne unul dintre cele mai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
suflet; pe cînd o gloată internațională și vulgară, "poporul", care nu face decît să trudească și să sufere, nu are nimic de acest fel"62. Pentru poporaniști, faptul că moșierul sau exploatatorul erau români sau aparțineau altor grupuri etnice era irelevant. Unicul lor interes era ajutorarea țăranilor și a muncitorilor. Pentru ei, numai țăranii și muncitorii alcătuiau națiunea. Cu toate că, pentru Iorga, țărănimea constituia reazemul națiunii și îi simpatiza pe muncitori, el considera că națiunea era alcătuită nu numai din aceste două
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acest moment apropiindu-se. Manifesta o animozitate deosebită față de orice manifestare de refacere a Germaniei și Rusiei. Deceniul acesta va trage clopotele de îngropăciune pentru iluziile lui Iorga referitoare la o lume sămănătoristă. Chiar și în literatură, sămănătorismul a devenit irelevant și mai contestat ca oricînd. În privința scrierii istoriei, pînă acum, istoria românilor era (în România) destul de mult ceea ce spunea Iorga că este. Tinerii istorici ai "Noii școli" de istorie îl contestau pe Iorga, fapt la care acesta nu reacționa deloc
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga făcea politică, participînd deci la acest proces, în ce măsură era acest lucru motivat de naționalismul său bazat pe albatrosul sămănătorismului sau, care era rezultatul temperamentului, al ego-ului și al personalității sale? Explicația era oare faptul că democrația devenea tot mai irelevantă pentru problemele României anilor '30? Iorga credea în continuare în soluția sa sămănătoristă cu o încăpățînare pe care doar "Legea Supremă" a lui Eminescu i-o putuse impregna. Marea criză a discreditat democrația din punct de vedere economic. Căutarea unor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
era mai dinamică și mai populară. Regele nu reușea să coopteze Legiunea, iar de cuziști nu se sinchisea deloc. Prin 1936, atît Iorga cît și o mare parte a României se aflau într-o accentuată confuzie politică. Democrația occidentală devenise irelevantă. Așa cum vedea lucrurile istoricul Iorga, democrația din România nu era produsul unei evoluții "organice". Așa că nu era de mirare faptul că nu funcționa! În această confuzie tot mai mare, Iorga a cerut încă din 1933 instituirea unui "regim creativ". El
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aspecte privind aplicarea Legii nr. 51/1991 și nu cuprinde argumente prin care să se pună în lumina modul în care art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 ar atinge valorile constituționale. Se considera că aceste aspecte sunt irelevante sub raportul controlului de constituționalitate, fiind de competență instanței judecătorești să le examineze, iar nu de competență instanței de contencios constituțional. Cu privire la dispozițiile art. 19 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 51/1991 , în opinia președintelui Camerei Deputaților
DECIZIE nr. 190 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi ale art. 19 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128907_a_130236]
-
mod justificat, prelungirea contractului, iar pe de altă parte, dând chiriașului posibilitatea să își apere dreptul locativ în condițiile în care nu i se poate reproșa vreo conduită culpabila. De asemenea, referirile autorului excepției la art. 54 din Constituție sunt irelevante, întrucât acest text constituțional nu este cu nimic prejudiciat de dispozițiile ordonanței criticate. De altfel această problemă este una de aplicare a legii, de competență exclusivă a instanței judecătorești, deoarece bună-credință este un element de fapt care caracterizează conduită unei
DECIZIE nr. 166 din 26 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130929_a_132258]
-
căilor de atac, Guvernul arată că ordonanța acorda proprietarilor posibilitatea de a se adresa justiției, în cazul prevăzut la art. 11 alin. (2), iar la art. 25 din ordonanță este reglementată calea de atac a recursului. Se considera că fiind irelevanta invocarea de către autorii excepției a dispozițiilor art. 51 și 54 din Constituție. În final, Guvernul consideră că Ordonanța de urgență nr. 40/1999 a fost adoptată cu respectarea condițiilor de emitere a ordonanțelor de urgență, prevăzute la art. 114 alin
DECIZIE nr. 97 din 18 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130700_a_132029]
-
cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte". Curtea constată că referirile autorilor excepției la prevederile art. 4 alin. (2), art. 49 alin. (1) și ale art. 54 din Constituție sunt irelevante, întrucat prin nici o dispoziție a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 nu se creează discriminări între cetățeni pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de
DECIZIE nr. 97 din 18 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130700_a_132029]
-
căilor de atac, Guvernul arată că ordonanța acorda proprietarilor posibilitatea de a se adresa justiției, în cazul prevăzut la art. 11 alin. (2), iar în art. 25 din ordonanță este reglementată calea de atac a recursului. Se considera că fiind irelevanta invocarea de către autorii excepției a dispozițiilor art. 51 și 54 din Constituție. În final, Guvernul consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 a fost adoptată cu respectarea condițiilor de emitere a ordonanțelor de urgență, prevăzute la art.
DECIZIE nr. 88 din 4 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129916_a_131245]
-
cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte". Curtea constată că referirile autorilor excepției la art. 4 alin. (2), la art. 49 alin. (1) și la art. 54 din Constituție sunt irelevante, întrucat prin nici o dispoziție a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 nu se reglementează raporturi juridice prin care să se creeze discriminări între cetățeni pe criterii de rasă, naționalitate, origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de
DECIZIE nr. 88 din 4 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129916_a_131245]
-
află în străinătate ori este dispărut), fie intenționat (se sustrage de la urmărire sau judecată) nu poate fi prezent pentru a fi audiat. Potrivit punctului de vedere al Guvernului invocarea de către autorul excepției a Legii franceze din 8 februarie 1995 este irelevanta, această lege având un alt obiect de reglementare. Astfel, desi cuprinde dispoziții care au ca scop limitarea procedurii de judecată în absență inculpatului, această lege nu cuprinde dispoziții speciale în sensul celor invocate de autorul excepției, si anume ca prezența
DECIZIE nr. 59 din 22 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 150 şi art. 152 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134304_a_135633]
-
aparatelor de măsură se realizează astfel: a) conform consumului de gaze naturale înregistrat în luna calendaristica corespunzătoare a anului precedent sau, după caz, potrivit mediei din ultimii 3 ani a lunii calendaristice corespunzătoare, atunci când situația concretă din anul precedent este irelevanta; ... b) în situația în care recalcularea consumului de gaze naturale nu se poate realiza potrivit lit. a), baza de evaluare o constituie media zilnică a consumului, realizată în proxima luna calendaristica în care aparatul de măsură a funcționat efectiv, înmulțita
DECIZIE nr. 1 din 3 noiembrie 2000 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii captivi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132391_a_133720]
-
aparatelor de măsură se realizează astfel: a) conform consumului de gaze naturale înregistrat în luna calendaristica corespunzătoare a anului precedent sau, după caz, potrivit mediei din ultimii 3 ani a lunii calendaristice corespunzătoare, atunci când situația concretă din anul precedent este irelevanta; ... b) în situația în care recalcularea consumului de gaze naturale nu se poate realiza potrivit lit. a), baza de evaluare o constituie media zilnică a consumului, realizată în proxima luna calendaristica în care aparatul de măsură a funcționat efectiv, înmulțita
DECIZIE nr. 1 din 3 noiembrie 2000 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii captivi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132391_a_133720]
-
aparatelor de măsură se realizează astfel: a) conform consumului de gaze naturale înregistrat în luna calendaristica corespunzătoare a anului precedent sau, după caz, potrivit mediei din ultimii 3 ani a lunii calendaristice corespunzătoare, atunci când situația concretă din anul precedent este irelevanta; ... b) în situația în care recalcularea consumului de gaze naturale nu se poate realiza potrivit lit. a), baza de evaluare o constituie media zilnică a consumului realizată în proxima luna calendaristica în care aparatul de măsură a funcționat efectiv, înmulțita
DECIZIE nr. 1 din 3 noiembrie 2000 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii captivi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132391_a_133720]
-
aparatelor de măsură se realizează astfel: a) conform consumului de gaze naturale înregistrat în luna calendaristica corespunzătoare a anului precedent sau, după caz, potrivit mediei din ultimii 3 ani a lunii calendaristice corespunzătoare, atunci când situația concretă din anul precedent este irelevanta; ... b) în situația în care recalcularea consumului de gaze naturale nu se poate realiza potrivit lit. a), baza de evaluare o constituie media zilnică a consumului, realizată în proxima luna calendaristica în care aparatul de măsură a funcționat efectiv, înmulțita
DECIZIE nr. 1 din 3 noiembrie 2000 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii captivi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132391_a_133720]
-
măsură și control se realizează astfel: a) conform consumului de gaze naturale înregistrat în luna calendaristica corespunzătoare a anului precedent sau, după caz, potrivit mediei din ultimii 3 ani a lunii calendaristice corespunzătoare, atunci când situația concretă din anul precedent este irelevanta; ... b) în situația în care recalcularea consumului de gaze naturale nu se poate realiza potrivit lit. a), baza de evaluare o constituie media zilnică a consumului realizat în proxima luna calendaristica în care aparatul de măsură a funcționat efectiv înmulțita
CONTRACT-CADRU din 15 octombrie 2001 de distribuţie a gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138008_a_139337]
-
2 prevede că măsura trebuie revocată din oficiu sau la cerere, atunci când nu mai există motive care să justifice menținerea ei. În privința neconcordantei textului de lege criticat cu art. 6 pct. 1 din convenție se considera că acest text este irelevant în cauză, nefiind vorba de o hotărâre de achitare sau condamnare. În ceea ce privește necesitatea arestării preventive, aceasta este recunoscută și prin convenție, care la art. 5 stabilește cadrul în care poate fi luată această măsură. Referitor la neconcordanta textului de lege
DECIZIE nr. 179 din 14 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136289_a_137618]
-
la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pot fi considerate ca fiind pertinente în cauză numai prevederile art. 2 pct. 1, însă, deoarece aceste dispoziții se aplică în situația existenței unei hotărâri de condamnare, invocarea acestora este irelevanta în prezența cauza. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea nr. 75/R din 20 februarie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 973/2001, Tribunalul Maramureș Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 185 din 14 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136337_a_137666]
-
Constituție este eronată, incident fiind art. 64 din Legea fundamentală, în conformitate cu care lt; lt;Cameră Deputaților și Senatul adopta legi [...] în prezența majorității membrilor gt; gt;", iar susținerea referitoare la încălcarea Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului "este irelevanta, întrucat dispozițiile regulamentare vizate stabilesc cadrul general pentru desfășurarea ședințelor comune ale Camerelor legislative, stabilind principiile". De altfel, se considera că și prevederile regulamentului au fost respectate pe deplin în procesul de adoptare a legii. Cu referire la obiecțiunile formulate
DECIZIE nr. 123 din 25 aprilie 2001 cu privire la constituţionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134829_a_136158]