1,352 matches
-
numărul de telefon de acasă (de mobil nici nu putea fi vorba pe vremea aia), pe când eu nu am în cap decât ACOLO. Stai așa, că nu ăsta e genul meu. Am crezut întotdeauna despre mine că sânt un gentleman irezistibil, nu un mitocan agresiv. Am răsuflat ușurat când am aflat că sânt galant, drăguț și politicos, dar tot mi-a trecut prin cap bancul cu Bulă care a salvat o țipă de la viol. Cum? A convins-o. Mergeam deja de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
se realizează o legătură stabilă între corupt și cel ce corupe. Ocazia relației între cei doi sau mai mulți protagoniști ai corupției nu pare să fie nicidecum o întâmplare încheiată în sine însăși. Ea manifestă în sine încă o dată tendința irezistibilă de a se repeta, și încă o dată de a deveni permanentă. 3. A treia trăsătură a structurii interne a corupției este la fel de importantă între diferitele imagini ale propagării răului, și constă în faptul că în timp ce în alte comportamente morale, precum
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
mii de ani înainte de secolul XX. Cucerită de câteva ori de invadatori tătari, mongoli și manciurieni, China nu a făcut decât să stea liniștită și să „li se bage pe sub piele”, seducându-i pe acești puternici agresori barbari cu farmecele irezistibile ale mâncărurilor și îmbrăcăminții chineze, ale picturii și poeziei, muzicii și dansului și, nu în cele din urmă, ale femeilor chineze. În loc să lupte cu foc împotriva focului, China a luptat cu apă împotriva focului și a câștigat, reducându-și invadatorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
unul dintre ei. — Foarte ușor, Îi zâmbesc eu. — Nimeni ca lumea din Merseyside nu citește ziarul Sun, jigodia aia băgăreață din Liverpool continuă În stilul lui moralizator. Nu după ce s-a Întâmplat la Hillsborough, Souness sau Bulger... Simt o nevoie irezistibilă să-i râd În nas. Știi ceva despre cei din Liverpool? Îți zic eu ceva despre cei din Liverpool, fornăi eu. — Nu trebuie să ne zici nimic despre cei din Liverpool frățâne, noi suntem din Liverpool, se ridică el În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fapt? Referindu se la Defoe, Vera Călin ne spune că el „socotește faptele investite cu o forță de convingere care se dispensează de virtutea transfiguratoare a stilului. În nuditatea lui, scrisul lui Defoe ne permite Într-adevăr să simțim presiunea irezistibilă a faptelor, ne obligă să ne supunem mesajului lor intrinsec, pe care romancierul, după propria Înțelegere, un simplu mijlocitor, dorește să-l transmită nealterat.” Argumentul de mai sus este valabil și pentru haiku. Stilul textual al haiku-ului este transparența
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
înconjoară și i se învecinează, înseamnă să zugrăvești fără să observi degradarea umbrelor și a culorilor. Personajul nu mai are contrapondere, el pare să se miște singur, acționează fără un motiv bine determinat, se vede oarecum antrenat de o putere irezistibilă: mâna poetului, asemenea celei a fatalității, îi imprimă toate mișcările. Într-adevăr, trăsături provenite de la mii de indivizi sunt înghesuite în același timp pe capul unuia singur; sunt fragmente din care îi este format caracterul, și unitatea morală nu se
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dumitale; susții împotriva mea autoritatea D-lui de Voltaire, care și el își recită versurile cu emfază, și care pretinde că versurile tragice vor, în declamație, același fast ca în stil; iar eu nu am alt argument decât un sentiment irezistibil, care-mi spune că declamația, ca și stilul, poate fi nobilă, maiestuoasă, tragică prin simplitate; că exprimarea, pentru a fi vie și pătrunzătoare în profunzime, cere gradație, nuanțe, trăsături neprevăzute și bruște, pe care nu o poate avea când este
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de actori afectați. Gesturile lor stereotipe, declamația lor emfatică, căutarea lor constantă de a produce efect, interzic să se creadă în adevărul personajelor pe care le incarnează. "De aici, această poză continuă, această umflare a comediantului care are o nevoie irezistibilă de a ieși în față. Dacă vorbește, dacă ascultă, aruncă ocheade publicului; dacă vrea să scoată în evidență o bucată, se apropie de rampă și o debitează ca pe un compliment. Intrările, ieșirile sunt măsurate, și ele, ca să iasă în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o adevărată încântare. "Acolo, în această atmosferă sacră, scrie el în O notă despre Teatrul și dublul său, Jean-Louis Barrault improvizează mișcările unui cal sălbatec, astfel că avem deodată surpriza de a-l vedea devenit cal. Spectacolul lui dovedește acțiunea irezistibilă a gestului, demonstrează în mod victorios importanța gestului și a mișcării în spațiu. El îi redă perspectivei teatrale importanța pe care nu ar fi trebuit să o piardă. El face în fine din scenă un loc patetic și viu. Spectacolul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se bifurcă". (Jorge Luis Borges, Grădina potecilor ce se bifurcă) 1.1. Argument Fascinați sau intrigați de "efectul Caragiale", tot încercăm să prindem într-o formulă magia scrisului său. Ca "joc cu mai multe strategii" (Florin Manolescu), de un comic irezistibil și\sau de un tragism acut, realist cinematografică, dar și "absurd-fantastică", obiectivă și subiectivă, raportată istoric și totuși etern actuală, opera lui Caragiale dezvăluie o complexitate dezarmantă pentru orice tentativă taxonomică. Cu atât mai anevoioasă este operația de captare rezumativă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a ideii de autoritate, ca răsturnare ireverențioasă a idolilor și ca revoltă împotriva compromisurilor practicate iresponsabil de critica rutinieră. Fascinantul volum este deopotrivă "o respingere nostimă a câtorva scriitori"42 și o carte "autentic tragică"43 în care un comic irezistibil, de pildă cel din episodul care descrie odiseea publicării materialului defavorabil romanului Patul lui Procust, alternează cu satira amară desprinsă din enunțul ironic sau spiritual de tipul: "cultură înseamnă pentru noi: istoria literaturilor, filosofiilor, științelor, problemelor etc... france, germane, italiene
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
elaborat proiectul unei istorii a Franței în bandă desenată) și chiar filozofiei (grupul Greph, coagulat în jurul lui Derrida, cu scopul de a prezenta filozofia publicului tânăr).696 Aceste imagini "practice" însă și-au pierdut polisemia, ambiguitatea și puterea de seducție irezistibilă, care dispune un raport problematic al plăcerii cu discursul cunoașterii în imagine (specificul imaginii, afirmă cu tărie Tisseron, apare acolo unde ea este ireductibilă la înțelegerea pur lingvistică).697 Evenimentul "fondator" (într-un sens) al benzii desenate franceze a fost
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și-până la câte o zi... ori o zi și o noapte... Anuca îl căuta disperată... Pentru el, din adâncurile codrului răsuna o chemare ancestrală... o chemare pe care o auzea numai el, și, ori de câte ori auzea această chemare tainică, tulburătoare și irezistibilă, se simțea silit să părăsească bătătura ocinei pădurarului, și pe Anuca... și să se afunde în codru, departe, apoi, tot mai departe, fără a ști nici încotro, nici pentru ce se duce... chemarea sunând imperios din adâncurile codrului. Dar... ori
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
recunoscu înlăuntrul lui, în fibra genetică, pe care o mai auzise cândva, demult... nu știa când... poate dintotdeauna! Se avânta în pădure, fără zgomot... încetinind pasul, atent la fiecare mișcare. Dar, deodată... o altă chemare, o chemare de om, tot irezistibilă, pe care o auzea numai el, îl silea să părăsească codrul în goana cea mai mare, și să se întoarcă acasă. Anuca se învățase să-l aștepte... și să-l ierte. * Încă o iarnă a trecut cu zăpezi, viscole și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
stătea aiurea pe ea, cu părul neîngrijit în ochi, cu ciorapii trei-sferturi lăsați peste glezne. Până în clipa aceea ignorase nevrozele colegelor ei cu privire la înfățișare, la haine, la coșuri sau greutate; însă de când a văzut poza, a început să refuze prăjiturile irezistibile și fripturile apetisante ale lui Minette, schimbându-le cu salate și sucuri de fructe. Se apucase chiar de educație fizică la școală, în loc să mai tragă chiulul pentru a învăța. Oricine poate recidiva după o criză, spuse Amelie, care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
tablă caroiată sunt nebunul Ce-și caută, diagonal, refugii. Eu pot da șah, firește, ce uimire, Sunt folosit de piese importante, Figuri regale și interesante Ce-și construiesc, prin mine, fericire. Mă iluzionez de multă vreme Cu gândul că devin irezistibil, Dorit, chemat, cântat și compatibil Sau o soluție a multor scheme. rândul doi scot capul, fac și nazuri, Trezesc resentimente, chiar ranchiune, Eventual pornesc mișcări nebune Spre-a rezolva mult discutate cazuri. În jurul meu trăiesc pioni credibili, Ei se transformă
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
trasă de patru cai cunosc vizitiul (aceasta este singura certitudine) acolo pe capră stă chiar viața mea smucește hățurile sunt momente în care m-aș înhăma răceala zăbalei incită să fiu chiar eu un cal înhămat la trăsura propriei vieți (irezistibilă chemare) numai biciul mă oprește o șfichiuire lasă urme atemporale atunci îmi iau zilele la spinare și alerg cu viața pe urme 4 august 2011 Lumea o lume strânsă în brațe de mirări nesfârșite ca și cum certitudinile ar fi emigrat către
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
aurie. Lisa știa foarte bine cum trebuie să arate. În starea ei naturală - nu că ar mai ști ce înseamnă asta - era o fată destul de frumușică. Dar, după eforturi imense, știa că trecuse de la a fi atractivă la stadiul de irezistibilă. Pe lângă atenția obișnuită acordată părului, unghiilor, pielii, machiajului și hainelor, lua cantități industriale de vitamine, bea șaisprezece pahare de apă pe zi, nu trăgea cocaină pe nas decât la ocazii speciale și, din șase în șase luni, își făcea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de până atunci, momentele petrecute în prezența ființelor pe care le cunoscusem și imaginile locurilor pe care le văzusem, lucrurile pe care ajunsesem să le înțeleg sau să le descopăr... apoi chiar și acestea păreau să dispară în liniștea somnului irezistibil. Atunci când amorțeala învăluise orice urmă de viață care să mă identifice, și chiar propriul meu contur dispărea în ceață, am simțit ceva ca o șoaptă, o atingere aproape imperceptibilă... o lumină a ajuns la mine, dincolo de liniștea absolută. Deschide ochii
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
care avea rarul privilegiu de a-l tutui, îi spuse: — Pe malul Rhenus-ului, în mijlocul legiunilor, Germanicus era o primejdie îndepărtată. Aici e un rival așezat pe scările de la Palatinus. În acea tristă primăvară romană, mulți vedeau în Germanicus un pretendent irezistibil, destinat unei victorii apropiate, în care își puneau speranțele. Să nu uităm, zise Cremutius, că trăiesc fiii și nepoții celor trei sute de senatori și cavaleri - partizani ai înflăcăratului Marcus Antonius - care, după ce s-au predat, au fost măcelăriți la Perusia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
erau lecturile preferate ale lui Tiberius? Invocau victoria, alungarea și moartea nemiloasă a dușmanilor. Fuseseră multe victorii în veacurile acelea, dușmanii fuseseră uciși și alungați. Așa se rugase Tiberius când pusese să fie ucis Germanicus? Exista cu adevărat o putere irezistibilă în cuvintele acelea vechi? Exista oare, pe undeva, Cineva, Ceva pe care era cu putință să-l invoci? Făcu sul pergamentul, compătimindu-se că putea gândi astfel. Apoi văzu, aruncată într-un mic scrin, faimoasa carte a lui Velleius Paterculus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și simplu n-aș putea suporta. Așa că am luat-o pe drumul mai scurt spre casă și m-am apropiat de vitrina atent iluminată a magazinului, pregătindu-mă să o zăresc, în caz că nevoia de a privi înăuntru ar fi devenit irezistibilă, cum se întâmpla adesea. Dar nu era acolo, și am simțit amestecul obișnuit de ușurare și dezamăgire cuprinzându-mă când m-am întors și am pornit spre poștă. Ceva mă agasa în continuare în vreme ce continuam să merg pe stradă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ai mai mers la Weight Watchers 1. Se Întoarse către Ronnie și făcu la fel. —Ruby mi-a zis că ești gravidă. Ce curajoasă trebuie să fii la vârsta ta... —Ce bine-mi pare că nu ți-ai pierdut farmecul irezistibil, se stropși Mătușa Sylvia. În momentul acela, Ruby interveni și Îi sugeră mătușii Sylvia că poate nu ameliora situația În felul ăsta și că poate ar fi mai bine ca ea și cu Ronnie să se ducă acasă. După ce plecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
a fi introdusă în tipare științifice preconcepute: Universul pare a ființa doar pentru a putea fi cercetat de savanți, remarca ironic Unamuno. Iar personajul principal al romanului, don Avito Carrascal, avea să reapară, episodic, total schimbat și înțelepțit de forța irezistibilă a vieții, și în Ceață. Între timp, în anii exilului francez, la Paris și la Hendaye (Hendaya, în spaniolă), marele creștin agonic dă una din cele mai curioase și mai dătătoare de seamă scrieri pentru înțelegerea operei sale narative (și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de ce să te Înfurii. Luă În considerare ideea de-a Începe o discuție politică. Numai că de data asta nu va trece cu vederea sălbăticia Însetată de sânge, ci va face uz de argumente simple, limpezi și de o logică irezistibilă. Era gata să reia predica pe care i-o ținuse mai Înainte prim-ministrului. Să Înceapă din punctul În care se oprise În gândurile sale. Dar când deschise discuția și se apucă să tatoneze cu grijă, ca un stomatolog care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]