4,886 matches
-
soarele în ochi și cu brazda pe talpă; vin băieții orașelor, fugiți de la școală sau alungați de toamnele monotone și nostalgice ale mahalalei. Și unii și alții vin cu pumnii strânși, cu dinții încleștați, cu sufletele pline...". Rînduri de melodramă ironică, din vremea cînd "la Bulivar!" însemna la asalt! Cartea lui Mircea Damian, un album povestit, în care vorbele refac marginea zimțată a fotografiei (sînt și poze, vreo două-trei grupaje), e o mică enciclopedie de moravuri în răspăr, dintr-o lume
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
lui fantasmagoric de roman al anilor '60, Didi Sfiosu (Ștefan Iordache) - dacă studiem puțin cognomenul iese de un Dan Iosif -, consilier prezidențial, un păcătos, dar cu suflet mare de român sau România Mare și pe care, aproape la fiecare replică ironică, Magnatul aruncă cîte un pahar de vin. Asta am înțeles-o mai puțin, dat fiind că personajul, în final, pare să fie singurul cu ceva demnitate sau cel puțin afect. Finalul o dă cu oiștea în gard, melodramatic ca o
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
cu măiestrie îi mai răpește o parte din bijuteriile nazale. Desenele lui Frank Miller ca și efectele vizuale obținute pe computer scufundă filmul într-o atmosferă noir, suprarealistă pe care o strică doar dialogurile excesiv patriotice ca și o remarcă ironică a lui Leonidas referitoare la "schimburile culturale", adică confruntările corp la corp, replică care vine parcă din alt discurs. Filmul a stîrnit un scandal monstru în lumea islamică, cu care sunt identificați perșii lui Xerses. Văzut din această perspectivă, filmul
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
aparențele sociale și coșmarul de fiecare zi, de cealaltă parte. Aflată la țară, în vizită la părinți, Mia are sentimentul că toată lumea din jurul ei îi ghicește drama și că în spatele vorbelor mieroase ale celor din jur se ascunde tăișul zâmbetelor ironice. Pentru a salva aparențele mimează o convorbire telefonică plină de căldură familială cu soțul ei rămas acasă. În final, îl sună în realitate, pentru ca rudele ei să-l vadă venind să o ia cu mașina și în felul acesta să
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
curios, dacă nu suspect, redactor șef la "Viața Românească" e poreclit "Tapirul". Va fi cu el nu o dată în conflict. Lui Mihai Gafița, care amâna să-i citească manuscrisele depuse la Editura Cartea Românească, i se dă un cognomen subliniat ironic: "Gafu". Dar portretele cele mai reușite, bătând uneori spre caricatură sunt ale lui Eugen Barbu și Paul Georgescu. Pe primul și-l amintește ca debutant, adresându-i-se polemic: "...nu-l uit pe E.B., ăla sărăcuț și sfios pe care
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
bărbatul se transformă parcă într-un copil căruia i se lăsase în grijă un cal pe care nu-l poate stăpâni. —Uite, ia-le, zise Roche și apucă din nou frâiele. Dacă vrei, țin eu calul, spuse Charlot cu amabilitate ironică, jignitoare. Fă bine și scoate-ți acte ca lumea, astea nu sunt în ordine. Apoi, întorcându-se spre Thérèse Mangeot, adăugă: Te sfătuiesc să fii cu mare băgare de seamă. La vremea asta umblă tot felul de indivizi dubioși, cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
drag, și altfel decât spovedania rece și însingurată, pe mess, mail sau chatroulette? Numai astăzi, numai astăzi ni se întâmplă să ne regăsim, în treacăt, cinci minute. Numai astăzi ni se întâmplă să ne amintim, vag și cu un zâmbet ironic pe buze, de înțelegere și compasiune. Simțiți și voi, dar nu vă puteți reprima un gând: omul ăsta a luat-o razna? De mâine, revenim, cu bâta ridicată, în fața peșterii. Și din acest motiv, astăzi, numai astăzi, voi închide puțin
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
a murit devreme, Vișniec opinează: „Ați avut noroc! N-ați mai fost pus În situația de a pactiza cu diavolul, cu literatura realist socialistă, cu Stalin!”. Chiar! Dar, dincolo de scrisoarea-prefață, trebuie să recunosc că textul COLCĂIE de replici minunate, spumoase, ironice, care redemonstrează că Vișniec e, din ce În ce, MAI mare dramaturg... De exemplu, episodica Anfisa, personaj insignifiant din Trei surori, Îl muștruluiește pe genialul dramaturg, cu o ironie...atipică:„ Trebuia să vă faceți, mai degrabă, veterinar: că la oameni
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
aș fi de acord nici cu citatul din Marian Popa, după care „ Venturiano, Trahanache, Pristanda, Tipătescu sunt parodii ale unor comportamente sociale ”; ei sunt reali, ei sunt prototipul, modelul, nu parodia modelului ; sau :” Îl vedem pe Tipătescu capabil de atitudine ironică, pentru că ironia presupune o oarecare inteligență și un anume grad de instrucție ” (afirmația e corectă doar În ultima ei parte : după părerea noastră, prefectul nu e prea inteligent, din moment ce-i trimite o scrisoare soției prietenului, cu care oricum se vede
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
moară de foame! Nici nu erau siliți să-și Înființeze SRL-uri și să-și piardă timpul cu afaceri oneroase! La interval de numai cîteva zile, teatrul românesc a pierdut doi vechi slujitori ai săi: Paul Everac și Liviu Ciulei. Ironică asociere! Fiindcă s-au situat la antipod, În timpul vieții... Primul a slujit cu talent și inteligență Puterea comunistă, fiind un infatigabil reclamagiu al oamenilor de teatru; celălalt, a fost ani buni interzis ca regizor și exclus din teatru, după scandalul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
tragică despre dragoste și moarte, despre fidelitate și trădare, plasată În „micul infern” conjugal. Mitul lui Don Juan este adus În zilele noastre, subiectul căpătînd complicații captivante. Replica este spirituală și, spectacolul nostru Încearcă să alterneze tonul dramatic, cu cel ironic. Autorul textului - argentinianul Salvador Amore - este jucat pentru prima oară În România, țară pe care o iubește Încă de pe vremea studenției (a absolvit Institutul de Artă Teatrală din București). Partitura este interpretată de actori din generații diferite, uniți de pasiunea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Naționalul ieșean, Sorana Coroamă Stanca vrea să arate că În D-ale... lumea « nu e atît de murdară și nici atît de mizerabilă cum ne-o dezvăluise Lucian Pintilie. Actuala viziune e una de Înțelegere, de satirizare veselă, de Îngăduință ironică și parcă, pe alocuri, chiar de simpatie disimulată.[...] Scena confruntării dintre Mița (Catinca Tudose) și Didina (Anne Marie Chertic) e preluată de la Stan și Bran și din operă - parodieri foarte reușite ale unor secvențe din Norma » ( Ștefan Oprea, Symposion, 9
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Ce este teatru În zilele noastre? Bogdan Ulmu: Dacă vă referiți la spectacolul de pe scenă, TEATRUL e ceea ce ne emoționează, Înveselește, ori Îngîndurează. După caz. Teatrul e arta minunată care explică lumea și viața, În chei diferite: grave, comice, lirice, ironice, tragice. Teatrul creează dependență și e ca un blestem: te-a „prins”, nu i te mai poți opune...Îl porți după (cu, În) tine, toată viața... Revista ComunIQue: Ce nu este teatru? Bogdan Ulmu: Iată o Întrebare dificilă; Încerc să
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
trăiți. Da’ de când legionarii fac și desfac primari? Eu știu că primarul nostru a fost ales de obște și nu l-a numit nimeni - s-a îmbățoșat Petrache. Uite la el ce clanță are! s-a întors Vrăbioi cu râs ironic către Catârcă, care îl privea admirativ... „Se întâmplă ceva în țara asta și noi habar n avem” a gândit Petrache. Eu atâta am avut să ți spun. Mâine seară, primăria să fie goală. Adică fără primar și clica lui, am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fără să clipească. Reveni apoi în sufragerie, traseul fiind bine marcat de aburii unei cafele ce îmbălsămase încăperea. Miroase frumos! Gustă. Aaaa, dar asta e cafea-cafea! Da' ce credeai, că te voi tortura cu o porție de nechezol? (Nechezol, denumire ironică dată unui înlocuitor de cafea). Nu, fetițo, am un pachet special din așa-zisa cafea și îl păstrez pentru Margo, că nu e zi să nu-mi calce pragul. E de ajuns să răsucesc un buton și pornește banda magnetofonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și cuvântul răbdare... Zadarnic, Teo, zadarnic! Nimic nu mă poate întoarce din drumul meu. Rămâi cu frumoasa ta, ea îți va potoli caii neînfrânărilor tale, te va învăța și engleză... Tot ai manifestat tu interes pentru această limbă. Nu fi ironică. Între mine și această... nici nu știu cum s-o mai etichetez, nu este nimic. Dar a fost! A fost după cum ți-am spus o clipă de nesăbuință pe care o regret și-mi va marca toată viața... Crezi că mie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
descoperirea propriului talent literar de către un tânăr licențiat în Filologie, Osvald, care eșuează ca profesor, apoi în alte locuri de muncă, până ce are „iluminarea” că menirea lui este scrisul. Își face un „laborator de creație” în casa părinților, sub privirile ironice și dezaprobatoare ale familiei. Dojana surorii Mihaela îl aruncă în raționamente dilematice, dar convingerea că are talent învinge, cu toate că trebuie să treacă și de împotrivirea, mai aprinsă, a mamei, dar și a cunoscuților. Nuși găsește fericirea nici în dragoste. Într
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
căruia deja și vedea cum își va plăsmui cele mai frumoase opere ale sale. Dar se vede că aceste înalte gânduri ale sale nu-i mai erau împărtășite de nimeni altcineva, căci acasă el întâmpină atitudinea, de departe negativă și ironică, a mamei și a surorii lui, ce locuiau acolo. Mai mult încă, din ochii mamei sale vedea limpede cum răzbate acea mâhnire adâncă, izvorâtă din priveliștea pe care ți-o dă nerealizarea și insuccesul propriei tale odrasle. Și poate că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dreptul schimbată la față. „Ei, drăcie! Iar va trebui să dau jocul meu de șah pe un scandal... Sper măcar să fie un scandal măreț, unul demn de mine și de mama. Doar acelea îmi rămân mie în minte!”, gândi el ironic, însă nebănuind defel ce inconștiente erau gândurile sale și ce urmări de necrezut vor avea ele până la final. Femeia, totuși, fără să rostească nicio vorbuliță, se îndreptă direct către băiat și îi întinse această scrisoare cu o mișcare foarte iute
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
sateliții, alții străbat 600 de kilometri până la biserica lor, depinde ce preot i-a vrăjit. Nu mai întreb nimic, de abia mă țin după Silvia, se întoarce de parcă mi-ar fi ghicit gândul și-mi spune pe un ton ușor ironic: Am ajuns prințesă, imediat vei putea face un duș". Mă uit la ea și sunt convinsă că își bate joc de mine. Cum să fac duș la biserică, religia ortodoxă nu permite nici toaletă în jurul bisericii, de acea bătrânii trebuie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mizînd îndeosebi pe amănuntul esențial, pe economia de mijloace stilistice. Porecla este un mijloc eficient și pitoresc de caracterizare a personajelor și din cauză că în chiar viața comunității vămene porecla servea acelorași scopuri, era o monedă cu largă, sugestivă și, adeseori, ironică circulație. Provocator volum, care conține eseuri îimpresionante sunt cugetările despre curgerea vremii și despre soarta omului - a se vedea în acest sens capitolele Un argument în plus și Cine sunt eu!), amintiri îfluente, coerente, bine puse în pagină), o destul de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
confruntării dintre plumbul nefericirii evadatului din lumea inocentă a zâmbetelor de copii, și aura surâsului de bucovinean osândit la o viață zbuciumată, m-a urmărit cu obstinație. Drept consecință, inevitabilul s-a produs, și iatămă dedicat unei narațiuni subiective, tragico ironice, care să consemneze sfârșitul vindecării spiritului, după acei primi ani blestemați de captivitate comunistă. Confesându-mă unor confrați preocupați de literatură, unii m-au persiflat galeș, căci sunt umoriști de rasă, iar alții au zis că aș avea limbrici. Când
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
a lipsei mele de experiență în domeniul râsului. După unii părereologi, volumul meu de debut în genul satirico umoristic, Fața nevăzută a lumii, tipărit în 2011, satirizează elementele negative ale caracterului uman, încercând să îndrepte moravurile din societate prin arma ironică a râsului. Râsul este un fenomen social și cultural al progresului uman, din latura biologică în cea socială, net superioară însușirii fiziologice, proprie speciei umane, care a evoluat prin forma sa reținută, zâmbetul, și, în ultimă instanță, prin forma sa
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
un ton enervant interlocutorul meu. V-am avertizat mai Înainte nu te poți juca cu unele cuvinte! Nu doar noi suntem cei care avem dreptul asupra lor... Au și ele dreptul lor asupra noastră, a mai adăugat cu un zâmbet ironic. Apoi a salutat cu o Înclinare a capului și sa pierdut ușor, fără a lua În seamă trecătorii care alergau spre țipetele unei femei din apropiere. Am tresărit și m-am ridicat tulburat, Îndreptându-mă Împleticit către mulțimea care se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
inofensivă. În ciuda aparențelor, mă jucam și cu ea, așa, din mărinimie, și mai ales când rămâneam doar noi doi (bineînțeles că fetița era ultima care pleca, despărțindu-se de mine cu o mutriță tristă, a plâns), pe ascuns de privirile ironice, batjocoritoare ale camarazilor mei. Dar asta se Întâmpla rar și doar atunci când nu mai scăpam de implorările ei miorlăite. Jucam șotron (ha - ha, lunganul de mine!), săritura din cerc, prinde pisica, de-a ascunselea... Ne-am jucat În câteva rânduri
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]