KorAP: Find »[drukola/base=ischemic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...153 >

3,806 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

precizarea parametrilor hemodinamici care caracterizează sindromul de debit cardiac scăzut: index cardiac < 2,0 L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe vasculare istemice > 1500 dyne-sec/ cm5. Cel mai adesea apărea ca o consecință a persistenței zonelor extinse de miocard ischemic, stunning-ului miocardic, infarctului miocardic perioperator, tehnicilor inadecvate de protecție miocardică pe durata clampării aortei sau a tulburărilor metabolice. Asocierea sexului feminin cu o incidență postoperatorie crescută a sindromului de debit cardiac scăzut are la bază caracteristicile acestei categorii de pacienți

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
avansată, leziunile tricoronariene și de left main mai severe și mai des întâlnite (121). Prezența leziunilor coronariene distale face de multe ori dificilă, dacă nu imposibilă, realizarea unei revascularizări miocardice complete și persistența în consecință a unor zone de miocard ischemic, fapt recunoscut ca factor etiologic în apariția sindromului de debit cardiac scăzut (122). Disfuncția ventriculului stâng și, în special, disfuncția diastolică pun deseori probleme serioase în perioada postoperatorie în condițiile în care în multe cazuri aceasta din urmă este agravată

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
o nouă evaluare și ulterior se practică intervenția chirurgicală. Pot exista desigur abateri de la conduita menționată în funcție de experiența fiecărui centru, cu atât mai mult cu cât nu există un consens în această direcție. Prezența bolii cerebrovasculare la bolnavii cu cardiopatie ischemică se asociază semnificativ cu apariția tipului I de deficit neurologic. Pe de altă parte, principalul risc la care sunt supuși bolnavii operați pentru stenozele sau ocluziile carotidiene îl reprezintă leziunile coronariene asociate (158, 159, 160, 161). Disputa privind abordul chirurgical

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
168). Asocierea semnificativă a stenozelor carotidiene cu leziunea de left main pledează însă pentru investigarea pacienților cu stenoza trunchiului de arteră coronară stângă indiferent de vârstă în vederea depistării prezenței leziunilor carotidiene. Același lucru este valabil și pentru bolnavii cu atac ischemic tranzitor în antecedente. Mai mult decât atât, bolnavii cu simptomatologie caracteristică insuficienței circulatorii vertebrobazilare este bine să fie investigați folosind rezonanța megnetică nucleară cu substanță de contrast. Factori predictivi pentru tipul II de deficit neurologic includ alcoolismul cronic, fibrilația atrială

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
traheostomia care are un risc mic de contaminare a plăgii sternale (195). Gazele respiratorii trebuie încălzite și umidificate, iar ventilatorul și tubulatura sterilizate sau schimbate cu regularitate. Complicații infecțioase pulmonare În jur de 4% din bolnavii operați pentru boala cardiacă ischemică au evoluția postoperatorie marcată de apariția unor complicații infecțioase pulmonare. Incidența este crescută în cazul pacienților cu afecțiuni pulmonare preexistente, fumători, vârstnici sau care necesită ventilație mecanică prelungită (196, 197, 198). Circulația extracorporeală deprimă sistemul de apărare al întregului organism

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
un astfel de pacient în condițiile în care ischemia miocardică nu poate fi limitată și în ciuda măsurilor terapeutice folosite, apar complicații mecanice ale accidentului coronarian acut, există leziune de left main sau leziuni tricoronariene sau tipul leziunii răspunzătoare de evenimentul ischemic nu se pretează la alte forme de terapie. Chirurgia valvulară asociată by-pass-ului aortocoronarian Coexistența leziunilor coronariene și a bolilor valvulare variază în populația generală. Tabloul clinic depinde de boala care inițiază apariția primelor simptome, dar și de vârstă, sex și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
insuficiență aortică decât la cei cu stenoză aortică, în parte și ca urmare a faptului că primul tip de leziune valvulară este întâlnit mai des la persoanele tinere (13, 14, 15, 16). Stenoza mitrală se asociază rar cu boala cardiacă ischemică, aceasta și din cauza faptului că este întâlnită în special la femeile tinere. O mențiune specială trebuie făcută în legătură cu asocierea dintre insuficiența mitrală și boala cardiacă ischemică. În marea majoritate a cazurilor, din punct de vedere structural valva mitrală este indemnă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
persoanele tinere (13, 14, 15, 16). Stenoza mitrală se asociază rar cu boala cardiacă ischemică, aceasta și din cauza faptului că este întâlnită în special la femeile tinere. O mențiune specială trebuie făcută în legătură cu asocierea dintre insuficiența mitrală și boala cardiacă ischemică. În marea majoritate a cazurilor, din punct de vedere structural valva mitrală este indemnă, dar funcțional este insuficientă, regurgitarea mitrală fiind determinată de ischemia miocardică (insuficiența mitrală ischemică). ̨ ntrebarea care se pune în această situație este dacă este necesar

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mențiune specială trebuie făcută în legătură cu asocierea dintre insuficiența mitrală și boala cardiacă ischemică. În marea majoritate a cazurilor, din punct de vedere structural valva mitrală este indemnă, dar funcțional este insuficientă, regurgitarea mitrală fiind determinată de ischemia miocardică (insuficiența mitrală ischemică). ̨ ntrebarea care se pune în această situație este dacă este necesar sau nu să se asocieze revascularizării miocardului și corecția chirurgicală a valvei mitrale. Dacă există anomalii ale aparatului mitral, un procedeu plastic-reparator este indicat în cele mai multe situații deși

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
valvei mitrale, iar regurgitarea este cauzată de disfuncția mușchilor pilieri, ecocardiografia transesofagiană intraoperatorie are un rol determinant în stabilirea atitudinii terapeutice prin evaluarea gradului insuficienței mitrale atât înainte de by-pass-ul cardiopulmonar, cât și după oprirea acestuia. O insuficiență mitrală de etiologie ischemică de grad I-II poate să scadă semnificativ după o revascularizare completă a miocardului. Dacă însă ecocardiografia indică o mărire a atriului stâng, lucru confirmat și intraoperator, acest semn de cronicitate a insuficienței mitrale poate ridica serios problema necesității corecției

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
70 ani, sexul feminin, insuficiența cardiacă avansată, disfuncția severă a ventriculului stâng, afectarea plurivalvulară (17). Există diferențe în ceea ce privește mortalitatea precoce și tardivă când leziunea valvulară asociată este aortică comparativ cu cea mitrală sau când aceasta din urmă este de etiologie ischemică. Insuficiența mitrală necorectată cu ocazia by-pass-ului aortocoronarian crește mortalitatea operatorie cu 3%-5%. Mortalitatea la pacienții cu afectare reumatismală a valvei mitrale și boală cardiacă ischemică variază între 3% și 20% (20). Și în cazul bolnavilor cu afecțiuni ale valvei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este aortică comparativ cu cea mitrală sau când aceasta din urmă este de etiologie ischemică. Insuficiența mitrală necorectată cu ocazia by-pass-ului aortocoronarian crește mortalitatea operatorie cu 3%-5%. Mortalitatea la pacienții cu afectare reumatismală a valvei mitrale și boală cardiacă ischemică variază între 3% și 20% (20). Și în cazul bolnavilor cu afecțiuni ale valvei aortice se va proceda la revascularizarea arterelor coronare ce au stenoze semnificative (> 50%). Aceasta se impune ca urmare a faptului că mortalitatea în cazul neasocierii revascularizării

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai mult cu cât sunt prezenți și alți factori de risc: vârsta avansată și disfuncția severă a ventriculului stâng. By-pass-ul aortocoronarian la bolnavii cu boală vasculară periferică Boala vasculară periferică se asociază într-un număr însemnat de cazuri cu cardiopatia ischemică. De mare importanță este în această situație o evaluare completă a acestor bolnavi. Într-un studiu ce a analizat datele a 1000 pacienți (20) cu anevrism de aortă abdominală, boală cerebrovasculară, arteriopatie a membrelor inferioare, s-a constatat că 14

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
o evaluare completă a acestor bolnavi. Într-un studiu ce a analizat datele a 1000 pacienți (20) cu anevrism de aortă abdominală, boală cerebrovasculară, arteriopatie a membrelor inferioare, s-a constatat că 14% din bolnavii fără semne clinice de cardiopatie ischemică aveau leziuni coronariene severe și indicație de revascularizare miocardică în timp ce la 34% din pacienții simptomatici (angină pectorală) s-au identificat leziuni coronariene ce puteau beneficia de by-pass aortocoronarian. Mortalitatea după chirurgia vasculară reconstructivă periferică a fost mai mică la pacienții

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fără această afecțiune asociată (3,2%). Coexistența arteriopatiei obliterante a membrelor pelvine reprezintă un risc crescut de mortalitate în timp ce prezența bolii cerebrovasculare are un efect nesemnificativ asupra decesului după by-pass-ul aortocoronarian. Principalele cauze de mortalitate la bolnavii cu boală cardiacă ischemică și boală vasculară periferică sunt reprezentate de insuficiența cardiacă și aritmii, în timp ce accidentele vasculare cerebrale și complicațiile arteriale periferice ocupă un loc secundar. Diferențe în ceea ce privește mortalitatea au fost înregistrate și pe termen lung. Mortalitatea la cinci ani după by-pass-ul aortocoronarian

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fiind însă rezultatele foarte bune în ceea ce privește ameliorarea calității vieții și creșterea supraviețuirii după by-pass-ul aortocoronarian, intervenția nu trebuie amânată sau evitată în cazul femeilor atât timp cât sunt respectate indicațiile revascularizării chirurgicale a miocardului. Comparație tratament medical revascularizare chirurgicală în boala cardiacă ischemică Studiile efectuate în vederea evaluării eficacității tratamentului medicamentos comparativ cu revascularizarea chirurgicală a miocardului în boala cardiacă ischemică au avut drept criteriu principal supraviețuirea (1, 2, 3). Stratificarea pacienților s-a bazat pe extinderea leziunilor arterelor coronare în asociere cu gradul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
trebuie amânată sau evitată în cazul femeilor atât timp cât sunt respectate indicațiile revascularizării chirurgicale a miocardului. Comparație tratament medical revascularizare chirurgicală în boala cardiacă ischemică Studiile efectuate în vederea evaluării eficacității tratamentului medicamentos comparativ cu revascularizarea chirurgicală a miocardului în boala cardiacă ischemică au avut drept criteriu principal supraviețuirea (1, 2, 3). Stratificarea pacienților s-a bazat pe extinderea leziunilor arterelor coronare în asociere cu gradul de disfuncție al ventriculului stâng. S-a dovedit însă ulterior că prognosticul este influențat în mare măsură

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ani însă diferențele se atenuează semnificativ (47% față de 42%) în mare parte ca urmare a progresiei bolii aterosclerotice la nivelul vaselor native și a instalării bolii de grefon (15, 16). Comparație între tehnicile percutane și revascularizarea chirurgicală în boala cardiacă ischemică La baza studiilor comparative efectuate între angioplastia coronariană percutană și revascularizarea chirurgicală a miocardului au stat nouă trialuri clinice randomizate, cel mai mare dintre acestea, By-pass Angioplasty Revascularization Investigation (BARI) (17), apropiindu-se de îndeplinirea celor patru mari criterii care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de la o formă de tratament la alta, iar caracteristicile pacienților luați în studiu să se regăsească la cei care nu au făcut parte din trial pentru a permite generalizarea concluziilor (18). Folosită inițial ca metodă de tratament în boala cardiacă ischemică caracterizată prin leziuni univasculare, angioplastia coronariană percutană a fost aplicată treptat și în cazul leziunilor multivasculare urmare a experienței acumulate și a progreselor tehnice înregistrate. Principalele avantaje ale PTCA decurg din invazivitatea redusă, durata scurtă de spitalizare (19) și recuperarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
semnificative (22, 32). Spre deosebire de marile trialuri randomizate, un studiu bazat pe o experiență impresionantă (33) a arătat un beneficiu cert din perspectiva supraviețuirii la bolnavii cu by-pass aortocoronarian cu stenoză proximală semnificativă pe LAD (> 70%) indiferent de extinderea bolii cardiace ischemice (leziuni uni-, bi-, trivasculare). Pacienții cu leziuni trivasculare, chiar și în absența stenozei proximale pe LAD, evoluează mai bine după revascularizarea chirurgicală, în timp ce la bolnavii cu leziuni unicoronariene ce nu includ porțiunea inițială a LAD, angioplastia percutană își dovedește din

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
indicației operatorii. Electrocardiograma permite detectarea semnelor de ischemie acută sau cronică, precum și de necroză. Este important de stabilit dacă acestea sunt cauzate de leziunile arterei coronare drepte. În sfârșit, dar nu în cele din urmă, disfuncția ventriculului drept de etiologie ischemică, refractară la terapia medicamentoasă, contribuie și ea la stabilirea strategiei chirurgicale de urmat pentru realizarea unei revascularizări miocardice adecvate. Pe lângă cele de mai sus, în luarea unei decizii terapeutice nu trebuie omis nici faptul că accidentele survenite în teritoriul arterei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vaselor mici nu sunt satisfăcătoare. Revascularizarea miocardică poate fi considerată adecvată atunci când zonele de miocard aflate la risc sunt puse la adăpost, iar fluxul sanguin spre ariile hibernante este restabilit. ̨ n acest mod se evită apariția unor noi accidente ischemice și se ameliorează funcția ventriculară. Metode hibride de revascularizare (Hybrid revascularization) Experiența acumulată în revascularizarea miocardică sugerează că în boala coronariană multivasculară este necesară o nouă strategie terapeutică care să ducă la îmbunătățirea rezultatelor în condițiile în care a avut

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
atât pe cordul oprit, cât și pe cord bătând. Următorul pas în dezvoltarea chirurgiei coronariene robotizate se pare că îl va constitui trecerea de la efectuarea intervenției chirurgicale cu ajutorul computerului la revascularizarea chirurgicală ghidată de computer. Terapia genică în boala cardiacă ischemică Progresele terapeutice impresionante realizate în ultima perioadă au scăzut dramatic numărul pacienților cu boală cardiacă ischemică care nu pot beneficia de o formă convențională sau neconvențională de tratament. Cu toate acestea există o categorie de bolnavi la care rezultatele nu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se pare că îl va constitui trecerea de la efectuarea intervenției chirurgicale cu ajutorul computerului la revascularizarea chirurgicală ghidată de computer. Terapia genică în boala cardiacă ischemică Progresele terapeutice impresionante realizate în ultima perioadă au scăzut dramatic numărul pacienților cu boală cardiacă ischemică care nu pot beneficia de o formă convențională sau neconvențională de tratament. Cu toate acestea există o categorie de bolnavi la care rezultatele nu asigură o calitate a vieții și o supraviețuire corespunzătoare. De fapt, ceea ce încearcă să realizeze toate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
formării de noi vase la nivelul miocardului, cu alte cuvinte inducerea angiogenezei. Suspectată a fi la baza rezultatelor favorabile obținute prin revascularizarea transmiocardică cu LASER (52), se speră ca în viitor angiogeneza să poată reprezenta o opțiune terapeutică pentru miocardul ischemic. Speranțe vin din sfera geneticii, rezultatele studiilor experimentale efectuate până în prezent îndreptățind continuarea cercetărilor în acest domeniu. Prin inginerie genetică s-a reușit sintetizarea unui fragment de ADN (plasmid) ce conține codul genetic pentru factorul de creștere al endoteliului vascular

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]