1,366 matches
-
iute, și fetele mari care vor purta cămeșa din acea pînză se vor mărita curînd. Cînd așezi în război, mai întîi să zici: „Doamne, ajută-mi!“ și să te închini, ca să isprăvești mai iute. Cînd învălești pînza pe sul, după ce isprăvești, se ia sulul, se dă cu capul în doi țăruși pe care a stătut sulul și se zice: „Aici să fii strîmb, și la război, drept.“ Cînd cade minciunoasa* după sul, s-o iei în gură și s-o ștergi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămîie goală. înainte de a slobozi [a naște], nu e bine să treci peste război; e rău de moarte. Dacă se gătește de țesut, se toarnă apă pe tălpigi*, ca să nu capete cel ce a țesut bătături la picioare. Cînd se isprăvește pînza, să împarți uruioc la oricine, ca să te scoată pe lumea ailaltă din ră zboi. Cînd se gătește pînza, e bine a o scoate îndată din spată, că la din contra, murind țesătoarea, rămîne cu gura deschisă. Cînd o pînză
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să împarți uruioc la oricine, ca să te scoată pe lumea ailaltă din ră zboi. Cînd se gătește pînza, e bine a o scoate îndată din spată, că la din contra, murind țesătoarea, rămîne cu gura deschisă. Cînd o pînză se isprăvește de țesut, cei care sufăr de venin* să stea lîngă ea cînd se taie, și femeia care țese să zică: „Nu tai pînza, ci veninul lui cutare.“ Dacă s-a sfîrșit pînza de țesut și se taie ea de pe stative
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui cutare.“ Dacă s-a sfîrșit pînza de țesut și se taie ea de pe stative, apoi își acopăr toate femeile află toare în casă capul cu basmale, crezînd că la din contra, li s-ar tăia părul. Cînd o femeie isprăvește de țesut și lasă sulul în laț, ceea ce a rămas se țese foarte iute, ca să se isprăvească curînd, căci se zice că în timpul acela Maica Domnului șede în genunchi lîngă război, și e păcat să o țină așa mult. La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acopăr toate femeile află toare în casă capul cu basmale, crezînd că la din contra, li s-ar tăia părul. Cînd o femeie isprăvește de țesut și lasă sulul în laț, ceea ce a rămas se țese foarte iute, ca să se isprăvească curînd, căci se zice că în timpul acela Maica Domnului șede în genunchi lîngă război, și e păcat să o țină așa mult. La finitul pînzei, dacă vrea să știe ce are să nască vreo vită sau fe meia de casă, un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să aibă vaca izvor de lapte. în ziua în care fată vaca, să nu dai nimic de la casă, că duce laptele. Dacă mai multe persoane mănîncă lapte dintr-un vas, nici una din ele să nu lase lingura jos pînă nu isprăvește de mîncat, ca să aibă vaca de la care s-a luat laptele spor. Dacă dărîmi cuibul rîndunelelor, îți moare vaca. Cînd trece liliacul pe sub vacă, ea crușește*. După ce mulgi vaca, să nu umbli cu foc ori să faci altceva pînă cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vie și să o ieie de soție, își ajunge scopul dacă fură în sara Sf. Andrei sau Sf. Vasile un răsteu și învălește focul de pe vatră cu dînsul, și apoi, ieșind afară, îl aruncă peste casă. Fetele cele mari, după ce isprăvesc de țesut pînza, se încalecă pe slobozitor* și ies afară; numele ce-l va auzi strigîndu-se de cineva, acela va fi numele mirelui. Se crede că nu e bine a da cuiva un lucru avut pe sine la cununie, c-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mea, arătînd că la satul Lupoaia, județ Mehedinți se află Sfîntă Biserică, zidită de piatră, care din Întîmplarea vremii trecute rezmerițe au rămas neisprăvită, lipsind Încă și o parte dintrînsa și nu are alt mijloc de chiverniseală spre a se isprăvi lucrul ce este lipsă și avînd lipsă cele trebuincioase pă toată ziua, făr decît fiind ca acolo unde iaste această sfîntă biserică, iaste un loc foarte depărtat de Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, pag. 358, București 1970 alte
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Duca-Vodă știe să caute punctul vulnerabil al interlocutorului și să-l lovească necruțător. De multe ori recurge la arta disimulării: " Întorcând spatele marelui episcop și coborând glasul, ca sfântul să nu-i vază obrazul și să nu-i audă șoaptele, isprăvi printr-o poruncă plină de cumințenie". În familie era autoritar, doamna îi era supusă, domnița nu-i ieșea din cuvânt, iar cei sărmani, din afara curții, murmurau cu tristețe, că în țara lui Duca-Vodă "nu-i nimic sigur decât birul și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
roman, avem și intenția mărturisită de Blecher lui Sebastian de a se sinucide: Explicația era cu totul alta și o țineam ascunsă în intimitatea mea. Când știui că trebuie să fiu operat îmi spusei: iată o ocazie minunată pentru a isprăvi cu viața în mod simplu și nedureros. Îmi zumzăia de mult gândul ăsta în cap și începuse să devie o arzătoare dorință. În câteva rânduri, încercasem, de altfel, ca să mă sinucid fără să izbutesc. Eram și destul de laș. Îmi trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nor auster/ Căci, scăpate istoriei și curate de sens,/ Treceau clipe mari zdrențuite pe cer". (Pe cer) sau: "Totul neterminat./ Sau numai mi se pare? Frunza aceasta n-ar fi trebuit/ Să mai continue cumva? Sau fluturelui? Să i se isprăvească într-un fel/ Desenul de pe aripi?/ Dar liniile mele din palmă,/ Evident numai schițe ale unui/ Tablou abia început?/ Totul neterminat/ Și așteptându-și emoționat/ Întregirea/ Care nu se poate distinge/ În orbitoarea lumină/ De la celălalt capăt". (La celălalt capăt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
există În străfundurile oricărei conștiințe omenești. Subliniind relația necesară Între conștiințele individuale și conștiința socială, filosoful român afirmă cu Îndreptățire că: „Viața interioară nu poate avea soliditate decât dacă vieții sociale i se asigură fundamente de oțel. Atunci se poate isprăvi cu ... pesimismul și cu acel fond de ... imoralitate și de instabilitate.” Analiza Întreprinsă nu-și propune o perspectivă exhaustivă asupra contribuțiilor românești la definirea conceptului de conștiință morală, efort cu totul dificil și care ar depăși chiar aria de cuprindere
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Șade-un stol de porumbei. În cel stol de porumbei / Este-o albă porumbiță, / Porumbiță, pană scrisă / Și nu este porumbiță, / Ci e Ion Sânt Ion, / Trimes de la Dumnezeu / Ca să măsoare pământul, / Pământul cu umbletul / Și cerul cu cugetul. Măsurară, isprăviră, / Ș-a găsit pământ mai mult / Ce să facă cu pământul / Să facă dealuri și munți / Și fântâni cu ape dulci / Și crăcșoare netejoare."7 Totuși, în mod tradițional s-a consacrat ideea că, în scena Bunei Vestiri, pasărea care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ce se anină de al patrulea plug și apoi popușoii, în acest chip samanați, sau cartofele, se prășesc cu multă înlesnire prin altfeli de plug de prășit, la care trebuie numai un cal și patru oameni, cari într-o zi isprăvesc mai mult și mai bine decât ar fi aice în stare 50 sau 60 de oameni să facă într-o zi". Pentru economia de timp și de brațe de muncă, nu mai puțin pentru eficiența în planul producției, Hodocin recomanda
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o asămine trebuință"32. Mihail Sturdza a încuviințat demersul, iar la 15 decembrie același an contractul părților era semnat 33. În cuprinsul celor șapte clauze ale sale, erau înscrise, mai întâi, obligațiile executantului și anume: de "a face și a isprăvi cu toată deplinătatea apeducul orașului, atât dinlăuntru, cât și din afara lui, cu țăvi de fier vărsat", după proiectul ce însuși îl oferise în anul anterior; de a verifica direct la fabrică calitatea și dimensiunea conductelor comandate și de "a le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
părțile muntenoase de la nord-vestul țărei Moldovei, iar mai ales însămnătoarele descoperiri în privirea montanistică m-au îndemnat a descrie în scurt folosurile cele mari pe care lucrarea minelor aduc unei țări în felurite priviri. Deci, dacă aceste puține rânduri vor isprăvi ca minele să fie cunoscute ca un mare izvor a<l> înavuțirei naționale și să înflorească pe viitorime în această țară, atunce scoposul acestor rânduri se va împlini și descoperirile cu osteneală făcute vor fi, după vrednicie, răsplătite. Publicația acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
300 ani. Țăranul, fiind aice sărac, nu este în stare a-și cumpăra scumpul fier trebuitori pentru pregătirea unui plug bun și lucrează cu a<le> sale nedeplinite unelte de arat, cu carul său cel neferecat obosește puterea boilor și isprăvește abie pe giumătate cât un țăran din Germania sau din Franția ar isprăvi tot în acel timp. Cum că înființarea fabricilor de fier în țară este foarte trebuitoare pentru dezvălirea și înflorirea industriei, de asemine lămurit se vederează și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
scumpul fier trebuitori pentru pregătirea unui plug bun și lucrează cu a<le> sale nedeplinite unelte de arat, cu carul său cel neferecat obosește puterea boilor și isprăvește abie pe giumătate cât un țăran din Germania sau din Franția ar isprăvi tot în acel timp. Cum că înființarea fabricilor de fier în țară este foarte trebuitoare pentru dezvălirea și înflorirea industriei, de asemine lămurit se vederează și nu se poate tăgădui. Fieșcare fabrică, manufăptură și fieșcare meșteșug are trebuință de unelte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întorc statului din zeciuială și din alte venituri a<le> minelor. 4. Cel întâi lucru care poate îndămâna mineriile într-o țară înzăstrată cu munți metalici este ca duhul speculațiilor să se deștepte spre întreprinderea minelor și aceasta se va isprăvi mai sigur dacă s-ar cunoaște folosurile care se pot scoate din lucrarea minelor, precum urmează în privirea înflorirei și a altor ramuri de industrie. Se poate socoti ca o prințipie că toți acii cari sînt dușmani lucrării minelor sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Casei Apelor, însă precum de la 1 octomvrii am intrat în lucrare, regularisând cele de nevoie pentru lucrarea anului viitoriu. Apoi, urmare<a> lui va ave de la 1 octomvrii, după condițiile mai gios prescrise. 1. Datoriu sînt a face și a isprăvi, cu toată deplinătatea, apăducul orașului atât din lăuntrul, cât și din afara lui, cu țăvi di fier vărsat, după planul și proiectul ci am dat la an 1843. Al 2<-lea>. De asămine, sînt datori ca toate țăvili ci ar urma
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au trimis înapoi cinst<itei> Epitropii contracturile atingătoare de lucrarea țevilor trebuitoare, declarând hotărâtoriu că nu pot lucra țevile cerute, în greutate de 6.000 cântare 18, ci numai de 9.000, atunce subscrisul, prin a sa mijlocire credincioasă, au isprăvit ca numiții proprietari să facă acele țevi în greutatea dorită de 6.000 cântare, aducând prin aceasta o economie Ocârmuirei mai bine de 3.000 galbini. Subscrisul s-au măgulit a crede că, neaflându-se într-un post statornic a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și ciocănitul inimii. Nu se auzea nimic, nimic". Abia acum, efectele fizice ale calvarului se traduc în spasmele neputinței: "Agripina voi să se scoale. O mie de junghiuri o străpunseră în tot trupul, dar mai ales în sân. S-au isprăvit puterile! De-abia dacă va mai putea să se târască". Ecourile nervoase se fac simțite aproape instantaneu, încoronând starea de vertij, la rându-i prezentată grație unei comparații de o concretețe crudă: "Agripina se simți rău de tot. Munții și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în dauna consumatorilor, se constată că acești permanenți atentatori la viața și liniștea publică, nu înțeleg să intre în ordine, cinste și legalitate”. Se voiau măsuri radicale odată ce directorul general al Poliției, Relu Gherman, mai scrisese următoarele: „...pentru a se isprăvi odată pentru totdeauna (subl.ns.) cu această categorie de hrăpăreți (subl.ns.), (...) vă invit ca de comun acord cu organele comunale și cu acelea care au atribuțiuni dela lege în această privință, să luați imediat măsuri (...)”. Pentru o mai bună
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un brigand periculos, așa cum îl scoteau unii, amploiatul Moisuc a făcut din Enacache Tofan un adevărat erou și pacifist pe deasupra: „...V. En. Tofan a stat cu mine în fața prăvăliei soției mele și a apărat-o iar când s’a cam isprăvit devastarea, (...) l’am auzit zicând că se duce să sfătuiască oamenii să nu strice măcar morile ca să avem unde măcina”. Cât despre „stricatul dughenilor”, nici vorbă că nu l-a văzut pe Tofan în schimb l-a remarcat pe N.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
decade din postura de filosoful Blagomirea, "bătrînul și neobositul limbist" devine un hîtru unchiaș care "era mare pehlivan și drăcos, că avea lefuri de la împărăție să înceapă cărți, care ar fi ieșit ca tetravanghelul de mari dacă le-ar fi isprăvit", competent în practici de inițiere: "Olga Da' ce mai poți dumneata să mă înveți? Unchiașul Hei, hei! Ai să vezi. Eu sunt dascăl de limbi." Deoarece în epocă nu se descoperiseră încă efectele pulofoniei, Caragiale mai apelează doar la cele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]