145,625 matches
-
deținutul chiar a văzut asemenea specimene în timpul călătoriilor lui. Cartea are ca punct de plecare desenele de pești realizate de adevăratul W. B. Gould, dar e mai mult decît simpla biografie romanțată a acestuia, fiind și o reflecție despre artă, istorie și natură, despre consecințele dramatice ale colonialismului și despre moștenirea ambivalentă a Iluminismului. Spre deosebire de critica engleză care n-a agreat romanul, considerîndu-l pretențios și excesiv, "The New York Times" îl recomandă ca pe "o carte uluitoare care dovedește că minunile, extraordinarul, miracolul inexplicabil
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
prin motive și caracteristici structurale comune, dar și o comunitate de destin prin care Sud-Estul Europei poate activa ca voce separată completînd paradigma vestică. Asemănările țin de particularitățile geopolitice ale zonei (spații de turnantă, cu granițe laxe de-a lungul istoriei, destine politice, inclusiv postbelice, similare, echilibru politic instabil, exacerbări etnice și conviețuiri), de stratificările culturale și modernizarea tîrzie (de aici coabitarea, în mentalitatea comună, a straturilor arhaice și medievale cu cele moderne și păstrarea legăturii dintre cultura scrisă și cultura
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
Drimba, Stelian Vasilescu, coordonați de Elisabeta Pop), observăm ce ținută avea repertoriul, ce nume de regizori și de actori poposeau sau se opreau pentru totdeauna la Oradea. Sînt patru sute și ceva de pagini, strînse cu migală, care te plimbă prin istoria acestui teatru, care te lasă să descoperi singur obișnuitul și extraordinarul, te lasă să faci de bunăvoie aprecieri, favorabile sau critice, să vezi teatrul ca un posibil centru al universului orașului său. În ultimii ani, ca și prin alte părți
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
teatrale, dar pare interesat de ea, pare că o respectă și că dorește să reintroducă trupa în circuitul performanței, să gospodărească, consistent, la chipul sălii, pălit de prea multă nepăsare, să aducă un iz mai dinamic unui loc cu o istorie importantă. Să nu uităm că după Piatra-Neamț, Teatrul din Oradea a avut aură și a atras nume cu forță, cu statut, unii artiști nonconformiști, alții mai clasici, unii hipioți sau avangardiștii momentului, debutanți sau nu, alții conservatorii genului clasic. Nu
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
în autorul-narator-martor, care-și ia drept complice inocentul cititor. Nu originalitatea abodării trebuie căutată aici (deși, sau pentru că, scriitorul stăpînește bine un repertoriu larg de strategii textuale), importante sînt povestea și, abia în al doilea plan, fragmentarismul, această organizare, a istoriilor care se "îmbucă", în cadre filmice (începînd cu stop-cadrul inițial, care-l lasă pe unul din eroi cu piciorul spînzurat în neant preț de vreo 10 pagini). Florin Lăzărescu e un autor cu simțul acut al dialogului frust (iarăși o
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
trebuie atîtea cărți, dom’le?/ La nimic, le citesc...". Aș spune că textul pe care-l prefer e Povestea de duminică, rudă bună (fără o influență directă, evident) cu Tata a vrut televizor sîmbătă seară, a lui Bogdan Suceavă, amîndouă, istorii savuroase construite în jurul acelui obiect-fetiș al societății noastre care e televizorul, peste care se suprapune tema, clasică, dar veșnic nouă, a relației dintre tată și fiu. Televizorul e noua divinitate a societății industriale, iar a-l duce la reparat, învelit
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
Și aspru l-au condamnat,/ Războiul a omorât oameni/ Mulți din ai noștri semeni,/ Căci gloanțele țâșneau din pușcă/ Și moartea repede-i mușcă./ Morții cădeau ca bolovanii/ De se bucurau dușmanii./ El a rămas ca o mărturie vie,/ Ca istoria să se poată scrie./ Închisorile erau pline,/ N-o duceau deloc bine,/ De cumplită foame mureau/ Și-n mizerie groaznică trăiau./ Ca să ne condamne la moarte/ Ne dădeau scrumbii sărate./ Apa ne lipsea de tot,/ Ne lua gura foc./ Cu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
imaginile adoptate poartă pecetea lui Homer, căci genurile, multe necunoscute Orientului antic genul dramatic și romanul, de pildă - se nasc datorită mentalității și inventivității pe care eroii Iliadei și Odiseii au dezvoltat-o, realizând o adevărată revoluție spirituală majoră în istoria omenirii; în același timp subiectele și imaginile, întâlnite pentru prima oară în poemele legendarului aed, sunt reluate de autorii care i-au urmat; multe au devenit constante ale literaturii grecești și au configurat spiritul elin. Astfel Platon a fost îndreptățit
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
sunt pur și simplu produsul imaginației, Lizistrata, Dafnis și Chloe. Dar, toate aceste personaje, fie ele legendare, fie ele istorice sau fictive, se regăsesc nu numai în cultura greacă, ci populează toate literaturile europene. În același timp evenimentele majore ale istoriei Eladei ( asediul Troiei, victoriile de la Maraton și Salamina, campaniile lui Alexandru Macedon) se metamorfozează în momente emblematice a căror faimă se perpetuează prin tradiția literară. Primul popor care a făurit o cultură similară celei elenice au fost românii. Ei au
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
nu numai în literatura cultă a popoarelor europene, ci și în folclor, Alesandria de exemplu sau originea romană a popoarelor europene. Să nu uităm că pentru noi, românii, conștiința romanității a fost o idee forte de-a lungul întregii noastre istorii. La aceste elemente definitorii se vor adăuga atât pentru romani, cât și pentru greci, toposurile prin care creștinismul se va impune și în domeniul culturii: patimile Mântuitorului, iubirea creștină, renegarea lui Petru, crucea învingătoare devin și ele elemente constitutive ale
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
departe. Să nu ne iluzionăm că democrațiile occidentale, că americanii vor veni în mare grabă să pună lucrurile la punct. Atâta vreme cât țara va fi condusă cu o mână de fier, atât timp cât va fi liniște, cât societatea e pacificată ( cunoașteți, din istorie, sensul cuvântului, nu-i așa?), fiți siguri că neocomuniștii vor zburda ca mielușeii pe pajiște în preajma Paștelui. Semnând un pact de neagresiune cu occidentul, pesedeii au, ca să zic așa, mână liberă să calce în picioare absolut orice și pe absolut
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
Umberto Eco, Numele trandafirului. Prin jocul luminilor, aceleași costume par ba zdrențe, ba straie elegante, ilustrând dinamica internă și schimbând perspectiva externă. Între piesa anonimă și opera celebrului său contemporan există pasarele, stabilite de spectacol, în primul rând prin scenografie. "Istoria este o poveste plină de zgomot și furie povestită de un idiot" spunea Shakespeare și replica a devenit mai puternică decât situația care a generat-o. În acest spectacol replica e transformată în personaj, se încarnează încercând să intervină zadarnic
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
de lucru, nu poate rămîne indiferent în fața unui Dicționar al scriitorilor români redactat în străinătate. De fapt, titlul acesta este numai traducerea celui real, Slovník Rumunskúch spisovatelö ( SRS), dicționar apărut la sfîrșitul anului 2001 la prestigioasa Editură Libri din Praga. Istoria acestui dicționar a început acum mai bine de 20 de ani ( ținînd seama de anii de lucru, premergători apariției): în 1984 s-a publicat, la Editura Odeon, dedicată special literaturilor străine, Slovník spisovatelö Rumunsko, elaborat de un mic colectiv de
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
să fie luată în considerație de Uniunea Scriitorilor, de Academia Română sau de alte foruri competente, nu în ultimul rînd de Ministerul Culturii? Este mai mult ca sigur că o lucrare precum un dicționar de scriitori români ( eventual și o scurtă istorie a literaturii române) conceput special pentru străini, ar aduce nebănuite servicii cunoașterii culturii noastre în lume.
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Nicolae Manolescu Moartea izbăvi opera de om": cu aceste cuvinte încheie G. Călinescu partea de biografie din capitolul pe care i-l consacră lui Ioan Slavici în Istorie. A trecut aproape nebăgată în seamă împlinirea a 155 de ani de la nașterea, în aceeași zodie cu Eminescu, a autorului Marei (6 ianuarie 1848-17 august 1925). S-ar putea spune că șirianul n-are, postum, mai mult noroc decît a
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
mai îndoit de valoarea excepțională a prozei, publicistica n-a fost niciodată retipărită, iar părerea unanimă despre om a rămas aceea a lui Călinescu. Părere pe care Călinescu o împrumuta de la Goga ori de la alți contemporani ai lui Slavici. În Istorie ea sună cumva oportun, dacă ne gîndim la anul publicării cărții, deloc scutită, între noi fie vorba, de unele puseuri naționaliste. Cu atît mai ciudată reticența lui Călinescu față de omul politic, cu cît autorul Istoriei este cel care l-a
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
contemporani ai lui Slavici. În Istorie ea sună cumva oportun, dacă ne gîndim la anul publicării cărții, deloc scutită, între noi fie vorba, de unele puseuri naționaliste. Cu atît mai ciudată reticența lui Călinescu față de omul politic, cu cît autorul Istoriei este cel care l-a introdus pe Slavici în canonul literar românesc ( și nu Iorga, ale cărui aprecieri estetice nu mai contau în interbelic). Călinescu e destul de tranșant în privința omului și a vederilor sale politice: Slavici n-ar fi fost
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
ori după primul război. Slavici n-a fost un rău român, cu atît mai puțin un trădător de neam. Nici oportunist n-a fost. Aș zice, din contra: a mers pînă la capătul ideilor lui. Și a pierdut. Cum, în istorie, ideile care pierd sînt totdeauna considerate greșite, nu l-au iertat nici românii (cu toate că militase constant pentru drepturile lor), nici ungurii (a avut la Tribuna cinci procese de presă și a fost închis un an) și nici nemții (am menționat
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
atît cel austro-ungar, cît și cel român) și întemnițat ca un borfaș (ultima oară, la 71 de ani), deși era blînd, glumeț și n-ar fi ucis o muscă. Dacă asemenea exagerări mai pot fi înțelese în toiul bătăliilor din istoria reală, ele rămîn fără nici o acoperire în aceea scrisă mai tîrziu. Nu ura lui Goga din 1910 ne miră, ci disprețul lui Călinescu din 1941. Se vede că i-a fost dat lui Slavici să fie mereu nedreptățit.
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
paranoia, poet veleitar și mediocru, cel care avea să conducă epurările etnice era, ironic, descendentul unuia dintre cei mai importanți filologi romantici ai Serbiei. Familia Miloșevici e descrisă cu aceleași unelte comparatiste și cu privirea jurnalistului care știe bine și istorie contemporană. Cele mai tari relatări sunt însă cele în care Merrill vorbește despre soldații participanți la uciderea musulmanilor, despre așa-zisele „lagăre de violare" a femeilor musulmane potrivit principiului că cel mai eficient atac este cel îndreptat împotriva bazelor religioase
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
totul excepțional rămîne Frații de Sebastian Barry, în regia lui Alexandru Dabija, cu o scenografie semnată de Irina Solomon și Dragoș Buhagiar, o descoperire a spațiului și dramaturgiei irlandeze, un spectacol remarcabil și etalon nu doar pentru Brașov, ci pentru istoria teatrului. Un spectacol performant din toate punctele de vedere, foarte uman și de o mare sensibilitate, o investigație dezarmant de emoționantă în lumea singurătății, bătrîneții și izolării, a relațiilor, un spectacol ce ar trebui studiat, desfăcut și analizat de tinerii
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
actualitatea politică. Între acestea, frumosul eseu al lui Rudiger Safranski, în care autorul, obișnuit să opereze cu categorii filozofice și morale, se întreabă de cîtă globalizare avem nevoie sau... putem suporta. Paginile cărții transgresează însă tema, oferind un excurs în istoria eticii, ce amintește prin tonalitatea și cursivitatea demonstrațiilor de eseurile lui Michel de Montaigne. Un alt mare eseist german, poet și mentor cultural Hans Magnus Enzensberger scrie o diafană istorie a norilor, în 99 de meditații lirice, poematice, deloc străine
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
suporta. Paginile cărții transgresează însă tema, oferind un excurs în istoria eticii, ce amintește prin tonalitatea și cursivitatea demonstrațiilor de eseurile lui Michel de Montaigne. Un alt mare eseist german, poet și mentor cultural Hans Magnus Enzensberger scrie o diafană istorie a norilor, în 99 de meditații lirice, poematice, deloc străine de presiunea cotidianului. Sub impactul conflictului irakian, la Leipzig pînă și invitata de onoare neutra Elveție - a trebuit să cedeze întîietatea dezbaterilor care nu s-au mai fixat nici măcar asupra
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
a 24 de ore, organizată de posturile de radio WDR, Deutsche Welle și Institutul Goethe. Printre cărțile acestei primăveri, figurează și romanul lui Franz Hodjak, intitulat O valiză plină cu nisip, apărut chiar în aceste zile la Editura Suhrkamp. Este istoria unei călătorii plecarea definitivă din România a unei familii de etnici germani, confruntați cu realitățile occidentale. Tematic, romanul lui Hodjak se înrudește cu Scurtul drum spre casă al lui Cătălin Dorian Florescu, originar din România și stabilit în Elveția. Acest
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
după interviul acordat de autor dlui Sergiu Adam pentru ATENEUL băcăuan (nr. 3). l Tot memorabile, dar în alt sens, sînt și cuvintele dlui Ovidiu Ghidirmic despre dl Adrian Păunescu: "...Dacă n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat". Cum istoria noastră confuză s-a ocupat cu asta, nu mai e cazul să ne facem noi înșine probleme. Cuvintele au fost publicate în revista doljeană LAMURI (nr. 14-17, dec. 2002-martie 2003). (Atenție la nume! Mai există o revistă doljeană cu un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]