1,394 matches
-
perioade”, peste care am suprapus grila abordării cronologice. Lucrarea, structurată în două capitole (cap.I: Triumful dreptului forței asupra forței dreptului. Sfărâmarea integrității teritoriale a României; cap. II-Problema Transilvaniei în raporturile româno-germane (1940-1944), o dorim o modestă contribuție la efortul istoriografic pentru cunoașterea unei epoci și a unei personalități ce a brăzdat istoria României în prima jumătate a secolului al XX-lea, a relațiilor româno-germane din anii 1940-1944, la o înțelegere în spiritul adevărului, a politicii promovate de România într-o
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și e transformată într-o unitate simbolică sau "ficțională", pentru sistemul imaginarului fantezia nu e singura funcție imaginativă care stă în relație cu realitatea; ambele joacă un rol în configurarea substanței imaginarului, care este reflectat și de reprezentările din textul istoriografic, și de cele conotate din literatura fantastică. Corelând cele două observații de până acum, introduc și al treilea punct de vedere: există imagini abstracte - fanteziste, simbolice sau doar purtătoare ale unei mentalități, deci stereotipe și sărace în semnificații −, care apar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
așa cum ea dorește și poate să le construiască. Imaginarul ca formă de narare a istoriei Dacă prima dimensiune a câmpului social care influențează imaginarul medievalității este puterea, a doua e dată de istorie și de transpunerea ei narativă în opera istoriografică. Scrierile despre trecutul comunității ne interesează aici ca principal obiect de analiză, în calitatea lor de reflex al unei conștiințe colective sau individuale, preocupate de procesele politice majore, sociale, spirituale (religioase) și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o reintegreze în diverse formule și situații. Întotdeauna însă așa cum e mai potrivit pentru proiectul ei în istorie, pentru imaginea identitară pe care și-a stabilit-o, pentru locul ei în raportul cu alteritatea, oricare ar fi aceasta. Discursul științific istoriografic din secolul XX a participat el însuși în ce privește metodologiile și perspectiva filosofică asupra trecutului la experiența epistemologică a modernității; a oglindit dilemele socio-politice ale societății, precum și mutațiile valorice survenite la nivel ontologic în psihicul colectiv. Istoriografia, renunțând la a mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oricum cunoscute și comentate pe mai departe în filosofia istoriei (la Carl-Georg Hempel, Maurice Mandelbaum și mai ales Patrick Gardiner). Noua filosofie a istoriei a propus în schimb înlocuirea unor principii fundamentale până la acea dată prin abandonarea convingerii că practica istoriografică este axată pe explicarea trecutului prin reguli logice (precum în modelul deductiv sau nomologic și în modelul rațional) și, în consecință, prin trecerea la analiza povestirii istorice nu doar ca procedeu narativ, retoric sau cultural, ci și ca martor și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ajunge (Topolsky 10). Această perspectivă presupune însă, în limitele unei cunoașteri specifice, mai curând un context of invention (construction, imagination), în locul unui context of discovery. Dar procesul de substituire metodologică (nu de negare; e important faptul că cele două direcții istoriografice coexistă), care se poate baza până la un punct pe formele deductive ale argumentării logice, nu are loc în interiorul unei filosofii a justificării (context of justification), construite pe concepția clasică a adevărului (unic și privilegiat), ci al unei filosofii a cunoașterii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
printre mulți alții). Ele au inspirat însă și alte domenii care studiază evoluția societății în ansamblul ei, dar și progresul civilizației (amintesc de Marc Augé și de Michel Maffesoli). E adevărat că martorul principal al cercetării de față este textul istoriografic medieval, însă discuția despre viziunea contemporană asupra istoriei explică utilizarea noțiunii de narațiune ca factor fundamental în abordarea sistemică a imaginarului. Direcția științifică pe care o urmez reface imaginea trecutului prin coroborarea tuturor mărturiilor păstrate. Unitățile în sine se bucură
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în spațiul comunității și în cel privat, cât și raportul dintre lumea concretă și cea non-perceptibilă, dintre laic, religios și ceea ce poate fi încadrat ca abatere de la lege și canon. Structurile acestui imaginar, pe care le regăsim oglindite în texte istoriografice, religioase, "literare" (cărțile populare, spre exemplu) și "ne-literare" (scrieri "juridice" − pravilele, actele oficiale − documentele de cancelarie, notițe personale − însemnările pe cărți etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
obligatoriu simbolizată, așa cum stabilea Le Goff. Cum în primele două nivele intră mai ales rolurile (modele, tipuri și sub-tipuri) socio-politice, culturale și spiritual-religioase, așadar non-fanteziste (pentru că au referințe reale sau verosimile), ele pot fi considerate reprezentări ale personajelor din narațiunile istoriografice sau din scrierile prescriptive. Bineînțeles că, la un moment dat, majoritatea capătă valoare simbolică (din cele numite anterior, întemeietorul, cruciatul, trădătorul, mama autocratului, fiica sa etc.). Totuși, pentru că modelul propus servește și ca suport de atestare cu relevanță socio-politică, sunt
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
două dintre marile mișcări: iconoclasmul și isihasmul), în descendența căruia optează să se așeze și românii în secolul XIV. Studiile contemporane nuanțează ideea moștenirii sau chiar a preluării de către instituția puterii medievale românești a sistemului politic basileic; deși numeroase indicii istoriografice și o bogată formularistică de cancelarie atestă tendința de ... a-i continua și imita, pe plan local [pe împărații bizantini, n.n.], faptul constituie doar "o afiliere simbolică la Bizanț", conciliind un simț deosebit de viu al tradiției cu o atenție mereu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mijlocul secolului XIV), nu sunt creații bizantine. ... Cât privește structurarea noii societăți statale românești, folosirea modelelor bizantine este incontestabilă. (Valentin Al. Georgescu 41) Cu rezultate foarte grăitoare pentru stabilirea cadrului temporal al evului mediu românesc, a fost identificată în textele istoriografice și juridice, în actele de cancelarie și în scrisorile pentru cancelariile străine, în raport cu ideile politice basileice și după o metodă statistică incontestabilă, o sumă de "politograme" relevante pentru inovațiile de la nivelul structurilor imaginative. Politograma este o secvența de text sau
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
are dimensiunile uriașe din cosmogoniile grecești sau orientale, ci limitele geografice ale unui teritoriu real. Totuși, întâiul descălecător, Traian, prezent mai târziu la Miron Costin (precum și în Letopisețul anonim al Moldovei), nu figurează la Grigore Ureche, în prima mare scriere istoriografică a "țării". Latinitatea răzbate doar prin manifestările lingvistice, consecință a trecerii oștilor "Râmului" peste pământul sciților, unde au iernat în numeroase rânduri. Mărturie pentru aceasta stau urmele materiale, "movili mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ureche − "noi de la Râm ne tragem" (9) −, cronicarul recurge atât la surse istorice regionale (din care extrage însă argumente nu foarte clare și puține informații), cât și la memoria colectivă (oricât de vagă). Pe de altă parte, absența din imaginarul istoriografic al culturii noastre medievale a unor mituri cosmogonice, precum cele orientale, aparent denotă o lipsă de fantezie sau chiar o deficiență mitologică. Altfel decât cronicile rusești și cronicile slavilor apuseni, cele din secolul XVI, cu tradiție în a îngloba nuclee
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1650 povestirile orale, nedepășind "stilul inscripțional". O excepție ar putea fi considerată legenda fraților eponimi, păstrată în Cronica moldo-rusă (Cronicile slavo-române 158-59). Această "descoperire a propriei Antichități" (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131) va fi abandonată chiar prin exercițiul istoriografic al lui Ureche, care utilizează critic mai multe izvoare și formulează, destul de sigur pe afirmațiile sale, prima teză a "descălecatului" roman (deși nenumindu-l pe Traian). De fapt, canonul letopisețului nu permitea introducerea în corpusul istoriografic, care se voia obiectiv
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
abandonată chiar prin exercițiul istoriografic al lui Ureche, care utilizează critic mai multe izvoare și formulează, destul de sigur pe afirmațiile sale, prima teză a "descălecatului" roman (deși nenumindu-l pe Traian). De fapt, canonul letopisețului nu permitea introducerea în corpusul istoriografic, care se voia obiectiv și corect, a elementelor neverificabile ce țineau de imaginarul popular. De aceea, scrierile polone ale lui Miron Costin și Sama de cuvinte a lui Neculce - ca să nu numesc decât două exemple anterioare Descrierii Moldovei - sunt lucrări
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
decât necesitatea fixării în textul istoric a unor repere simbolice, cunoscute și vehiculate de memoria colectivă, dacă nu întotdeauna prin urmele materiale; aceasta, nu doar din rațiuni livrești, pentru a fixa o imagine complexă, ci și ca răspuns la mișcarea istoriografică regională care provoca astfel de scrieri, dar și astfel de reacții. Mitul întemeietorului răspunde pe deplin nevoii resimțite de cărturari de a recupera începuturile, de a opune presiunilor externe un arhetip și o identitate națională apărată și prin prestigiul originii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și imaginarul medieval românesc o confirmă, și anume că în orice cultură există un mit central care o reprezintă și care se găsește în toate marile sale creații (43). Dintr-o istorie trăită sub semnul amenințării și al instabilității, imaginarul istoriografic preia în principal din folclorul local motivul jertfei, integrând astfel și un important element comun al mitologiilor balcanice. Eliade scrie în același loc despre Monastirea Argeșului că românii au ales-o pentru că ... sufletul lor se recunoaște în mitul sacrificiului suprem
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nouă tipologie voievodală, a apărătorului creștin. Fixarea în memoria colectivă a atâtor ipostaze ale regalității poate fi pusă tot pe seama faptului că medievalii români au trăit sub presiunea permanentei amenințări venite dinspre puterea otomană, asimilată în imaginarul popular, în cel istoriografic și în programele iconografice ale lui Petru Rareș cu imaginea (anti-modelul) diavolului. A transforma un chip voievodal într-un mit, a concentra o întreagă arie imaginară în jurul eroicului și a invoca permanent figura strămoșului cruciat denotă o grijă atentă la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ei s-au apropiat de modelul religios al sfinților-eroi cărora au început să le "semene" - pomeniți des în Jitii, Minee și Sinaxare. Atitudinea exemplară a unora dintre domnii români, așa cum este ea mărturisită de realizările lor cultural-religioase și de textele istoriografice, a dus la analogia cu faptele marilor mărturisitori ai credinței, iar sacrificiul lor, motivat ideologic, a căpătat o valență sacră în imaginarul colectiv. Vocația eroică manifestată în spațiul vieții laice răspunde prin această alăturare hagiografiilor în care portretele de sfinți
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
târziu, va atenua din îndârjirea superioară a bărbatului medieval și va da viață unor chipuri feminine noi, diferite de cele medievale, descrise în tonuri mai îngăduitoare sau mai ironice, atente totuși la această existență mută, timp de secole, în imaginarul istoriografic. Între cuplul adamic și Fecioară, între păcat și sfințenie, între cotidian și dogmă, dar mai mereu în interiorul casnic, femeia din evul mediu românesc ne apare în scrierile culte supusă, tăcută și redusă la tiparul desăvârșit în comun de biserică și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o trăsătură surprinzătoare: un grad ridicat de coerență, datorat tipului de cultură predominant orală (de unde nevoia de structurare, chiar de schematizare a discursurilor colective și a nucleelor narative memorate). Prin extrapolarea cercetărilor și asupra relațiilor dintre "martorii" locali, de ordin istoriografic sau iconografic, și alții externi, nu doar de proveniență bizantină și post-bizantină, ci și occidentală, s-ar putea afla răspunsuri la unele întrebări legate de asemănarea de ordin tematic dintre imaginarul local și alte forme ale sale din evul mediu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Aderent de la bun început la noile directive istoriografice ale ceea ce el însuși a numit „triada critică”, în care îi includea pe Nicolae Iorga, Ioan Bogdan și Dimitrie Onciul, Vasile Pârvan va fi următorul mare istoric care va aduce într-adevăr o schimbare majoră de perspectivă în viziunea istorică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
sau de fraudatori ai ideii.”29 Era, în fond „un elogiu al devoțiunii pentru idee, al autenticității și activismului”30, întru totul meritat la capătul unei vieți scurte, dar bogată în proiecte mărețe și în realizări din rândul cărora aportul istoriografic rămâne, peste timp, cel mai reprezentativ
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
război realizează adevăratele dimensiuni ale Shoah-ului (termen care Îl Înlocuiește pe cel, prea ambiguu, de „Holocaust”) și Începe să-i asculte pe supraviețuitori (Primo Levi, Robert Antelme, Imre Kertesz), vocea lui David Rousset 2 fiind multă vreme Înăbușită. Totuși, dezbaterea istoriografică nu s-a Încheiat nici În Germania, nici În Franța și percepem Încă, mai mult sau mai puțin deformate de mass-media, ecouri de provocări, de pseudo-justificări și de dovezi de rea-credință. Epitetul de „revizionist” sau de „negaționist”, desemnând Înainte de toate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
P. Ricoeur dă ca exemple tipice ale acestui proces povestirea psihanalitică și Israelul biblic, la care adaugă, în plan individual, autobiografia sau amintirile propriei copilării relatate de cei mai înaintați în vîrstă și, în plan colectiv, toate povestirile (mitice, epice, istoriografice), pe care comunitatea le produce și le explică pentru identificare. Narațiunea apare astfel ca o practică de producere a sensului, prin care subiecții își reafirmă periodic ipseitatea, pentru a o antrena într-o nouă acțiune. Această conceptualizare a devenit operativă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]