3,057 matches
-
I. Bianu) asupra activității d-lui Alexie Procopovici, AAR, partea administrativă, t. XXXIX, 1919; Lovinescu, Critice, V, 101-109; Al. Procopovici, „Carpații”, 1946, 7; Șt. Pașca, Alexe Procopovici (1884-1946), DR, 1948; Romulus Todoran, Alexe Procopovici, „Langue et littérature”, 1948, 1-2; Bucur, Istoriografia, 187-189; Mircea Borcilă, Alexe Procopovici, CLG, 1977, 1; Sextil Pușcariu, Memorii, îngr. Magdalena Vulpe, pref. I. Bulei, București, 1978, 318-323, 341; Eugen Pavel, Al. Procopovici și vechiul scris românesc, CLG, 1985, 1; Elisabeta Faiciuc, Bibliografia lucrărilor lui Alexe Procopovici (1906-1984
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
Opere”, tom I, AAR, memoriile secțiunii literare, t. LXII, 1941-1942; Eugen Todoran, Studii literare, T, 1944, 1; Vlad, Analiză - sinteză, 25-36; Piru, Varia, I, 49-51, 135-138; Paul Cornea, Dimitrie Popovici sau Istorismul „deschis”, TR, 1972, 48; Vlad, Convergențe, 65-70; Bucur, Istoriografia, 463-476; Zaciu, Ordinea, 257-264; Nicolae Manolescu, Literatura română în epoca Luminilor, RL, 1973, 7;V. Fanache, Studiile literare ale lui D. Popovici, ST, 1975, 2; Munteanu, Aristarc, 98-112; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1976, 377-385; Mihai Zamfir, D.Popovici - unul
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
Eminescu, Cernăuți, 1943; Ist. lit., II, 629-632; Ioana Em. Petrescu, Un discipol pașoptist al lui W. T. Krug: Aron Pumnul, SUB, Philologia, 1968, fasc. 1; Rotaru, Ist. lit., I, 204-206; Paul Leu, O carte uitată - „Lepturariu rumânesc”, Bacău, 1972; Bucur, Istoriografia, 24-27; Macrea, Contribuții, 74-96; Dicț. lit. 1900, 715-717; Popa, Tectonica, 248-250; Petru Rezuș, Aron Pumnul, Iași, 1994; Dicț. scriit. rom., III, 896-898. L.V.
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
O scrisoare către Alecsandri, București, 1942; Maria Cantacuzino, București, 1943. Ediții: Vasile Alecsandri, Poezii, I-II, introd. edit., Craiova, 1940. Traduceri: Kate Douglas Wiggin, Rebecca de la Valea Soarelui, București, 1928. Repere bibliografice: D. Popovici, „Viața lui Alecsandri”, SL, 1942; Bucur, Istoriografia, 390; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico- literar, Buzău, 1980, 70-71; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, I, Buzău, 1999, 378. I.D.
RADULESCU-POGONEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289113_a_290442]
-
Titu Maiorescu, Opere (I-IV, 1978-1988), realizată în colaborare cu Domnica Filimon. Publicarea Jurnalului și a Epistolarului (I-IX, 1975-1989), tot împreună cu Domnica Filimon, operă de restituire a scrisului intim al lui Titu Maiorescu, deși neîncheiată, reprezintă unul dintre evenimentele istoriografiei literare românești după cel de-al doilea război mondial. R.-D. a mai alcătuit ediții (antologie, stabilire de texte), singură sau în colaborare, din operele lui G. Coșbuc, Dimitrie Anghel, Al. Davila, Mihail Sadoveanu. În colaborare cu Aurel Petrescu a
RADULESCU-DULGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289108_a_290437]
-
I, 30-31, 107-109; Constantinescu, Scrieri, IV, 438-447; Gh. Toma, Sextil Pușcariu, București, 1942; Scrisori de la Octavian Tăslăuanu, Sibiu, 1943; Eliade, Împotriva, 25-26; Manolescu, Poezia, 27-32, 121; Mircea Vaida, Sextil Pușcariu, critic și istoric literar, Cluj, 1972; Brateș, Oameni, 135-141; Bucur, Istoriografia, 180-182; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 211-214; Ilie Dan, Contribuții, București, 1978, 105-132; Sasu, În căutarea, 55-61; Anghelescu, Lectura, 183-186; Țepelea, Opțiuni, 239-258; Domițian Cesereanu, Sextil Pușcariu, istoric literar, ST, 1995, 1-2; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 482-485; Datcu
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
dascălilor mei, DMN, 1931, 8 723; Perpessicius, Opere, XII, 344-351; Pompiliu Constantinescu, Titu Maiorescu, „Însemnări zilnice”, VRA, 1937, 479; Vladimir Streinu, Spre Titu Maiorescu, RFR, 1937, 5; Aurelian Sacerdoțeanu, I.A. Rădulescu- Pogoneanu, RA, 1944-1945, 2; Ornea, Junimismul, passim; Bucur, Istoriografia, 110; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 20-22; Ștefan Bârsănescu, Medalioane, Iași, 1983, 64-69; Cioculescu, Itinerar, IV, 141-143; Z. Ornea, Viața lui Titu Maiorescu, I-II, București, 1986-1987, passim; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
o măsură recuzita simbolistă, poemele proiectând un peisaj sufletesc conturat de neliniști și aduceri-aminte, tristeți și contemplație. Într-un registru nedramatic, imaginația substituie banalului cotidian o lume de dincolo de realitate. Un volum antologic, Poeme (1967), cuprinde și câteva inedite. În istoriografia literară R. rămâne în primul rând prin studiul Eminescu și cultura franceză, din care publicase fragmente, sub titlul Ecouri franceze în opera lui Eminescu, în revista „Îndreptar”. Lucrarea, apărută postum, în 1976, analizează cu rigoare și onestitate ecourile franceze în
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
rom. cont., 148-149; N.I. Popa, „Renunțările luminoase”, IIȘ, 1939, 8; Călinescu, Ist. lit. (1941), 626-627, Ist. lit. (1982), 705-705; Ciopraga, Lit. rom., 416-420; Micu, Început, 478-483; Barbu Solacolu, Poetul I.M. Rașcu, VR, 1972, 2; Rotaru, O ist., II, 208; Bucur, Istoriografia, 211-212; Nicolae Mecu, Eminescu și cultura franceză, LL, 1977, 330-333; Popa, Dicț. lit. (1977), 467; Manolescu, Teme, III, 108-112; Micu, Scriitori, 219-241; Scarlat, Ist. poeziei, II, 344-347; Mihail Steriade, Scrisori către I. M. Rașcu și Florin Steriade, București, 1984; Dicț
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
, Termen frecvent utilizat și examinat în ultimele decenii în câmpul disciplinelor umaniste - filosofia culturii, istoria civilizațiilor și a mentalităților, istoriografie, teoria artei și critica de artă, teoria, istoria și critica literară etc. -, p. rămâne mai degrabă un subiect de dispute și controverse decât un concept pe deplin clarificat, fixat și general acceptat. Nu este considerat un curent artistic și/sau
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
evaluează scrisul în prefețe, studii introductive, precum și în ediții critice. Nu în ultimul rând, ca director al Editurii Eminescu, inițiază câteva colecții de prestigiu („Biblioteca de filosofie a culturii românești”, „Thalia”, „Biblioteca Eminescu”), cuprinzând nume și opere fundamentale ale filosofiei, istoriografiei, sociologiei, artei teatrale și muzicale românești. La R. se remarcă o anume evoluție în realizarea studiilor de istorie literară, de la prefețele la volume din scrierile lui D. Anghel (1957) și George Mihail Zamfirescu (1957) sau de la cartea sa de debut
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
și aduc frecvent puncte de vedere noi. În ultimii ani critica sa, exercitată mai ales în pagina săptămânală a cotidianului „Curierul național”, supune unui examen interdisciplinar lucrări din toate domeniile, propunând noi perspective asupra unor figuri marcante ale literaturii și istoriografiei naționale și străine și asupra unor epoci ale culturii românești. SCRIERI: George Mihail Zamfirescu, București, 1958; Alexandru Vlahuță și epoca sa, București, 1965; Noi și cei dinaintea noastră, București, 1966; Călător pe două continente, București, 1970; Interferențe spirituale, București, 1970
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
1967 (în colaborare cu Teodor A. Naum). Repere bibliografice: Pierre Jourda, „La Poésie néo-latine et la Renaissance des lettres antiques en France (1500-1549), „Revue d’histoire littéraire de la France”, 1929, 2; G. Călinescu, „Naționalismul lui Eminescu”, ALA, 1932, 594; Bucur, Istoriografia, 392-394; Mircea Anghelescu, D. Murărașu la 85 de ani, RL, 1981, 41; Nicolae Manolescu, În așteptarea biografiei, RL, 1983, 12; Valeriu Stoleru, Dumitru Murărașu, „Buletinul Societății de Științe Filologice din România”, 1985; Micu, Ist. lit., 738; Dicț. esențial, 537-539. N.M.
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
contemporane, GR, 1939, 1-6; Dumitru Găzdaru, O prezență românească în cultura internațională, „Cuget românesc” (Buenos Aires), 1957-1958; Piru, Panorama, 493-495; Marcel Bataillon, Basil Munteano, „Revue de littérature comparée”, 1972, 3; Monica Lovinescu, La moartea lui Basil Munteanu, „Limite”, 1972, 11; Bucur, Istoriografia, 267-272; Emil Turdeanu, Basil Munteanu (1897-1972), „Revue des études roumaines”, 1974; Ileana Verzea, „Corespondențe”, RITL, 1981, 1; Anghelescu, Textul, 196-207; Marcea, Atitudini, 210-214; Simona Cioculescu, Lucian Blaga în dialog cu Basil Munteanu, MS, 1986, 1; Titu Popescu, O ignorare nemeritată
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
Războiul robilor contra romanilor, Iași, 1882. Repere bibliografice: G. Panu, Portrete și tipuri parlamentare, București, 1893, 97-101; D. Anghel, Fantome, București, 1911, 69-80; Dafin, Figuri, 293-298; Călinescu, Ist. lit. (1941), 481-482, Ist. lit. (1982), 545-546; Sadoveanu, Opere, XX, 439-442; Bucur, Istoriografia, 52-54; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 605-607. G.D.
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
Cioculescu, Catul, „Poezii”, RL, 1969, 44; Eugeniu Sperantia, Catul, „Poezii”, ST, 1969, 10; Nicolae Lascu, Teocrit, „Idile”, TR, 1970, 4; Iosif E. Naghiu, Nicolae Lascu, Lucrările științifice și literare ale profesorului Teodor A. Naum, „Acta Musei Napocensis”, 1971, 1-8; Bucur, Istoriografia, 302-303; Octavian Șchiau, Teodor Naum, TR, 1980, 14; I. Pătruț, Teodor Naum. In memoriam, CLG, 1980, 2; Nicolae Lascu, Prof. Teodor Naum și clasicismul antic, „Acta Musei Napocensis”, 1980, 913-917; G. Guțu, Teodor Naum (1891-1980), SC, 1981, 185-186; Maftei, Personalități
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
seamă alcătuirea unui mic encomion, Alegerea ca țar a țarului Mihail Feodorovici, și tălmăcirea, din latină în grecește, a cărții lui Pierre Gilles - Despre topografia și antichitățile Constantinopolului. Prin ideile puse în lucru aparținând, sigur, unui set de idei al istoriografiei baroce est-europene, aceste cărți se apropie și de lucrările istoricilor din Țările Române: descrierea genealogică va fi utilizată și de Nicolae Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir teoretizează „creșterea și descreșterea”, în circulație la noi era și va fi
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Literatura populară română”, RITL, 1969, 2; Beberi, Lumea, 146-153; Perpessicius, Lecturi, 75-82; Nicolae Balotă, „Scriitorii și înțelesurile vieții”, RL, 1971, 39; Mircea Popa, „Scriitorii și înțelesurile vieții”, TR, 1971, 43; Mircea Iorgulescu, „Scriitorii și înțelesurile vieții”, RL, 1971, 51; Bucur, Istoriografia, 485-488; Corbea- Florescu, Biografii, I, 158-167; Piru, Varia, II, 80-82; Laurențiu Ulici, Sensul erudiției, RL, 1974, 2; Nicolae Mecu, „Ion Pillat”, LL, 1974, 3; Pompiliu Marcea, Pornind de la o exegeză, CRC, 1974, 27; Cornel Ungureanu, „Ion Pillat”, O, 1974, 30
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, pref. Crișan Mircioiu, Cluj-Napoca, 1974, 258-276; Al. Zub, Vasile Pârvan. Efigia cărturarului, Iași, 1974; Al. Zub, Vasile Pârvan. Biobibliografie, București, 1975; Balotă, Arte, 241-255; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976, 269-287; Vartic, Spectacol, 12-32; Al. Piru, Vasile Pârvan, MS, 1978, 2; Micu, Lecturi, 168-177; Mircea Anghelescu, Pârvan, scriitorul..., T, 1980, 6; Virgil Catargiu, Ontologia istoriei la Vasile Pârvan, București, 1980; D. M. Pippidi, Variații pe teme clasice
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton Pann și pe B.P. Mumuleanu. Românizându-și numele, semna și Pedestrășescu. P. a scris versuri în limba greacă, în bulgară (e menționat de istoriografia literară bulgară în legătură cu începuturile poeziei culte), în română și acrostihuri bilingve greco-române. Poeziile în românește sunt, în cea mai mare parte, ocazionale. Câteva au fost notate, la moartea lui Dinicu Golescu, pe o pagină a cărții acestuia, Însemnare a călătoriii
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
ARG, 1970, 12; Mihai Ungheanu, „Eseuri”, RL, 1971, 34; Grigore Traian Pop, „Eseuri”, R, 1971, 9; Gheorghe Grigurcu, „Eseuri”, F, 1972, 1; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 41-72; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 61-74; Bucur, Istoriografia, 358-359; George, Sfârșitul, I, 150-157; M. N. Rusu, Petre Pandrea și rolul exponențial al criticii, F, 1974, 24; Cornel Ungureanu, O familie spirituală, F, 1974, 27; Piru, Reflexe, 311-312; Crohmălniceanu, Literatura, III, 384-391; Micu, „Gândirea”, 119-130; Simion, Scriitori, II, 404-426
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Libellus Valachorum, tr. în limba maghiară Köllö Károly, București, 1971 (în colaborare cu Ana Ciurdariu și Aurel Sasu); George Bariț și contemporanii săi, I-VII, pref. Ștefan Pascu și edit., București, 1973-1986 (în colaborare). Repere bibliografice: Zaciu, Ordinea, 301-307; Bucur, Istoriografia, 479-480; Octavian Schiau, Iosif Pervain, TR, 1982, 16; V. Fanache, Iosif Pervain, ST, 1982, 6; Mircea Popa, Profesorul Iosif Pervain (1915-1982), „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1982, 139-142; Traian Brad, Dascălii noștri. Profesorul Iosif Pervain, TR, 1991, 51; Ion Șeuleanu
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
Dumitru Petrescu, București, 1972. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 179-186; Chendi, Impresii, 205-213; Perpessicius, Opere, V, 135-139; Călinescu, Ist. lit. (1941), 479, Ist. lit. (1982), 541-542, 1004; Lovinescu, Maiorescu post., 153-171; Ciopraga, Lit. rom., 23-25, 669; Micu, Început, 21-24; Bucur, Istoriografia, 130-135; Gafița, Fața lunii, 509-521; Mihăilescu, Conceptul, I, 57, 124-126, 179, 229; Cioculescu, Itinerar, III, 130-134; Dicț. lit. 1900, 675-676; Vasile, Conceptul, 150-151; Dicț. scriit. rom., III, 694-696. D.M.
PETRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
sale de manifestare (arhaică, clasică, elenistică, romană) până la edictul lui Iustinian din 529 d.Hr., când încetează școala ateniană de filosofie. În fiecare perioadă sunt analizate genurile predominante și caracteristicile sale esențiale, conceptul de literatură la cei vechi incluzând și istoriografia, geografia, elocința, filosofia ș.a., afirmate pe întinsul teritoriu locuit (sau influențat) de greci. Autoarele vehiculează și sistematizează o vastă informație, de la apariția scrisului până la constituirea și impunerea formelor de expresie ce stau la baza literaturii europene, punând totodată în evidență
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
cu o simplă înșiruire de evenimente succedate pe vastul teritoriu cucerit de elini, ci a pus în valoare strălucitele lor realizări materiale și spirituale, contribuția lor imensă la cultura omenirii prin dezvoltarea unor discipline ca arhitectura, sculptura, ceramica, medicina, geografia, istoriografia, filosofia, literatura, oratoria, retorica ș.a. Solida formație pe care o are P. s-a manifestat și în activitatea de traducătoare și editoare a unor texte fundamentale din autorii elini, însoțite de consistente și erudite comentarii și note care să elucideze
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]