2,324 matches
-
stăpânii, iar noi iată-ne din nou sub o robie înfiorătoare! Cum îi vom iubi noi pe aceștia? Le-am dat tot ce ne-au cerut, sângele nostru în luptele date cu ei, sau slujindu-le lor. Bogățiile nemăsurate ale Iudeii au luat drumul Romei unde niște oameni fără responsabilitate au înghițit avuțiile noastre la sărbătorile lor păgâne numite Saturnalii ori Lupercalii, la idele zeului Marte, sau în arena gladiatorilor unde oamenii se distrează punând la cale cele mai abjecte lupte
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
sunt morți iar Șeolul lor aici este. Iată deci cine se dorea să fie Mesia...unsul lui Israel...un dezbinător...un înșelător perfid...un vrășmaș și mai presus de toate un nebun, fiindcă nebunie este legea iubirii! Vă îndemn frați iudei să nu credeți pe acesta care chiar dacă a făcut unele minuni, care multe din ele nu au acoperire ci sunt numai niște vorbe, s-a autointitulat fiu al lui Dumnezeu. Și am o singură remarcă pentru a strica toată această
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
nu s-a întrerupt până în zilele noastre sau nu s¬-a „ pierdut ” undeva în timp, dovedește clar că Iisus Christos nu a fost vreun mit, invenție sau vreo teorie născocită de preoți sau agnosticii din aceea vreme, ci REALITATE. Pentru iudei, sărbătoarea pascală are cu totul o altă semnificație, chiar dacă poartă în ea profeția morții și a înviereii Domnului Iisus. Cu mii de ani în urmă, Dumnezeu, prin Moise, a salvat poporul evreu din robia egipteană, prin sacrificarea unui miel de
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
de către israeliți, Noaptea Salvării sau Sărbătoarea Pascală, sărbătoare în amintirea evenimentului, dar și a animalului sacrificat, care prin sângele său a salvat familiile evreilor de la moarte. O lecție împortantă, pe care o avem cu toții de învățat de la Sărbătoarea Pascală a iudeilor, este că, ceea ce faci aproapelui tău, la rândul tău, la fel ți se va face. Evreilor li s-au omorât întâii născuți de parte bărbătească, iar Dumnezeu a aplicat același tratament poporului egiptean, omorând întâii născuți. Familiile egiptene au simțit
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
săptămânii, duminica, Iisus a călătorit spre Ierusalim călare pe un măgăruș. Când Domnul Iisus a intrat călare în Ierusalim, după cum era obiceiul poporului evreu, mulți credeau că Mesia va restabili pe Israel ca națiune și va domina peste popoarele din jurul Iudeii, în sens politic. Nici până în ziua de astăzi, mulți iudei nu au înțeles că scopul venirii lui Iisus în lume, nu era ca să domnească peste vreo țară anume. Deși El își exprimase cu claritate scopul Său, zicând: „ Împărăția Mea nu
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
măgăruș. Când Domnul Iisus a intrat călare în Ierusalim, după cum era obiceiul poporului evreu, mulți credeau că Mesia va restabili pe Israel ca națiune și va domina peste popoarele din jurul Iudeii, în sens politic. Nici până în ziua de astăzi, mulți iudei nu au înțeles că scopul venirii lui Iisus în lume, nu era ca să domnească peste vreo țară anume. Deși El își exprimase cu claritate scopul Său, zicând: „ Împărăția Mea nu este din lumea aceasta” și făcuse atâtea minuni printre ei
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
Pateric Românesc. Ed. Anastasis, 2009, p. 38) Părintele Galeriu ca un mare vizionar și ziditor al Cetății și Bisericii Dumnezeului-Om Hristos a promovat cu mare zel în cadrul Apostolatului Social, ecumenicitatea culturală și spirituală a omenirii: „Ar trebui toți, și iudeul și musulmanul, și șintoistul și confucianistul, și hinduistul și budistul și oricare din lumea aceasta, să recunoască cum că printre oameni nu găsim desăvârșirea. Desăvârșirea este în Dumnezeu și la Dumnezeu ajungem prin Dumnazeu-Omul, Hristos. Și El Singurul e Cel
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
bate? Hrănește-ți sufletul cu ciorchinii luminii Ispite, patimi, pofte, lasă-le deșertăciunii! Când știi câtă pierzare-i în astă lume frate, Salvarea este IUBIREA de cristal, Agapae Cum o numeau plini de înțelepciune aheii Iubirea fără de cuprins, din Golgota Iudeii! Referință Bibliografică: Invață-mă Doamne / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2186, Anul VI, 25 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
INVAȚĂ-MĂ DOAMNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371697_a_373026]
-
Cezareea Maritima conform tradiției și sărbătorilor romane la care se adăugau și alte distracții pe care procuratorul le îndrăgea, precum: luptele de gladiatori, cursele de care ori teatrul elin. Văzând nedumerirea pe fețele tuturor, procuratorul le spuse că dacă la iudei era cea mai mare sărbătoare din an, de ce n-ar fi organizat și el în fortăreața Antonia o mică petrecere, mai ales că la Ierusalim venea destul de rar. Aflați pe trepte către sala Augusta el mai spuse către însoțitorii săi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
Valerius Audanius, interveni Iocentus Maximus, gândurile pe care le gândim noi nu pot fi decât ale noastre și numai ale noastre. Iar dacă zeii ne guvernează gândurile lăsându-ne impresia că gândim doar noi, cum se face spre exemplu că iudeii nici nu vor să audă de zei, de statuile și închinările la aceștia, preferând moartea mai degrabă decât renunțarea la credința în Dumnezeul lor unic. Nu vi se pare aceasta o idee care contrazice scenariul cu sforile? Procuratorul Ponțiu Pilat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
firul acestei idei mărite procurator, trag concluzia că zeii n-ar fi îngăduit niciodată această formă de închinare a oamenilor către un singur zeu, fiindcă asta ar fi fost chiar împotriva zeilor de fapt... -Dar după cum spuneți mărite procurator, credința iudeilor și a barbarilor daci care sunt și mari gladiatori la Roma, tocmai asta face și de fapt se infirmă clar faptul că zeii n-ar fi îngăduit oamenilor acest lucru! completă Iocentus. -Mda! la asta nu m-am gândit, spuse
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
prea încântat de cele spuse și ridică din umeri către Iocentus, iar apoi se întoarse către centurionul Livius Fabius dorind să-i răspundă acestuia. -Îți înțeleg convingerile Livius, spuse Ponțiu Pilat, fiindcă am aflat că ești amic al unora dintre iudei, însă ideile acestea n-ar fi tocmai pe placul tribunalului sacerdotal de la Roma, dacă s-ar afla aceasta. Tăcură cu toții fiindcă discuția luase o turnură neașteptată. Livius privea impasibil către procurator. Ponțiu Pilat își dădu seama însă repede că era
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
călătorie chinuitoare pe mare, cu o triremă imperială. Ajunși la Ioppe am rămas acolo cam două săptămâni până s-a format o caravană cu care am ajuns în Ierusalim. Cât am stat în Ioppe toți vorbeau de acest profet al iudeilor. N-am dat atenție numelui său fiindcă ,,profeți” de genul ăsta găsești cam peste tot și auzi de ei cam pe ori unde te duci. Și la Roma după cum știți... întâlnești tot felul de șarlatani care-ți oferă servicii și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
Treptele Bucuriei. Ed. Predania, București, p. 15). Pe lemnul răstignirii Sale atârnat de evrei fără să vrea pentru omenire, sființind Crucea cu Sângele Său, Iisus Hristos a pironit pe ea, de fapt, păcatele întregii lumi, mai cu seamă pe ale iudeilor, plătindu-le și pecetluindu-le cu dumnezeiasca Sa Viață întru slava noastră, adevăr afirmat de Sfântul Simeon Noul Teolog: „Învierea și slava lui Hristos este însă slava noastră, care are loc, se face arătată și văzută nouă prin Învierea Lui
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
După demiterea lui Ponțiu Pilat, în scaunul de procurator al Cezareei a fost instalat Marcellus aghiotantul guvernatorului Siriei, Lucius Vitellius. Mandatul lui Marcellus care a stat cinci ani în acest scaun a fost marcat de numeroase conflicte între romani și iudei iar unul dintre motive a fost și ascensiunea învățăturii creștine dar și faptul că împăratul Caligula a poruncit ca statuia sa să fie instalată în Sfânta Sfintelor, la templul din Ierusalim, să i se aducă jertfe și să i se
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
zâmbi trist înainte de plecare, le strânse tuturor brațele și urcă pe puntea vasului care avea să-l ducă în Italia. Știau cu toții că nu se vor mai revedea vreodată. Singurii care n-au regretat plecarea lui Ponțiu Pilat au fost iudeii și mai ales capii acestora care gândeau că desele scrisori și intervenții pe lângă Tiberius ori Vitellius își atinseseră scopul. Magistratul Comus Lucretius a plecat și el mai apoi la Roma unde fu foarte surprins să afle că acolo erau deja
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
Senatorii însă nu mai erau aceeași pe care Ponțiu Pilat îi cunoscuse prin Lucius Aelius Seiano. Senatul îl supuse unei judecăți umilitoare și îl găsi astfel vinovat de extorcare și deturnare de fonduri, proastă administrare din scaunul de procurator al Iudeii, precum și de măcelărirea samaritenilor pe muntele Garizim. Vina în cazul condamnării lui Iisus din Nazaret nu fu amintită în verdict. Ponțiu Pilat fu chemat din nou în fața împăratului Caligula care îl privi cu dispreț și îi rosti sentința. Îl condamnă
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
se urcă și privește în jos spre Iisus Hristos; mai în jos de măgăruș iarăși copii, unii purtând crenguțe, alții înghesuindu-se, alții așternându-și jos veșmintele, alții aruncând ramuri de palmieri sub picioarele apostolilor; iar în afara porții mulțime de iudei, femei și barbari, purtând în brațe ori pe umeri copii, ce țin la rândul lor ramuri, iar alții Îl privesc pe Iisus Hristos de pe ziduri și de pe porțile lăturalnice ale cetății." Zugravii noștri au urmat îndeaproape îndrumările Erminei lui Dionisie
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
indignați vor fi fost și contemporanii proorocului Zaharia, cel ce, cu 500 de ani înainte ca Mântuitorul nostru Iisus Hristos să se nască, I-a vestit intrarea în cetatea Ierusalimului călare pe un... măgar. Halal Mesia! - vor fi gândit atunci iudeii de pe vremea lui Zaharia; Halal Împărat! - vor fi gândit fariseii și cărturarii de acum 2000 de ani; Halal Dumnezeu mai aveți și voi, creștinii! - vor gândi și acum deștepții lumii noastre. Și totuși proorocia s-a împlinit întocmai, magistral tâlcuită
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
de strălucirea luminii, slăbănogii întremați, demonizații eliberați de locuirea răului și toți cei ce au asistat înmărmuriți la învierea lui Lazăr, în Metania. Așadar, după El se țineau locuitorii acelui sat dimpreună cu miile de pelerini, veniți din toate colțurile Iudeii, Galileei, Samarei și chiar de mai departe, spre a se închina la Ierusalim, la Sărbătoarea Corturilor. Acesta era alaiul care s-a ivit, în după-amiaza acelei duminici, la intrarea de răsărit a marii cetăți. Dincoace de ziduri, poporul ierusalimitean, călăuzit
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
In.11,27). După ce a spus acestea, Marta s-a dus să o cheme pe Maria, sora ei, și i-a spus: „Învățătorul este aici și te cheamă” ( In.11,28). Aceasta s-a grăbit să vină, urmată fiind de iudeii care se aflau în casa lor pentru a le mângâia pentru moartea fratelui. Văzând-o plângând, înconjurată de iudeii care și ei plângeau, Iisus Hristos, ne spune evanghelia, a suspinat cu duhul, S-a tulburat întru Sine și a lăcrimat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
i-a spus: „Învățătorul este aici și te cheamă” ( In.11,28). Aceasta s-a grăbit să vină, urmată fiind de iudeii care se aflau în casa lor pentru a le mângâia pentru moartea fratelui. Văzând-o plângând, înconjurată de iudeii care și ei plângeau, Iisus Hristos, ne spune evanghelia, a suspinat cu duhul, S-a tulburat întru Sine și a lăcrimat. Acest gest i-a dus pe iudei la observarea și constatarea marii iubiri a lui Iisus Hristos față de Lazăr
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
pentru a le mângâia pentru moartea fratelui. Văzând-o plângând, înconjurată de iudeii care și ei plângeau, Iisus Hristos, ne spune evanghelia, a suspinat cu duhul, S-a tulburat întru Sine și a lăcrimat. Acest gest i-a dus pe iudei la observarea și constatarea marii iubiri a lui Iisus Hristos față de Lazăr și la nedumerirea lor, exprimată prin cuvintele: „Nu putea, oare, Acesta care a deschis ochii orbului să facă în așa fel ca și acesta să nu moară?” (In
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
a deschis ochii orbului să facă în așa fel ca și acesta să nu moară?” (In.11,37). Suspinând încă o dată, Mântuitorul Iisus Hristos s-a dus la mormânt și l-a înviat pe Lazăr, fapt în urma căruia mulți dintre iudeii prezenți au crezut în El. Alții însă, s-au grăbit să-i înștiințeze pe fariseii care, auzind, s-au hotărât atunci sa-L ucidă. La începutul capitolului 12 Sfântul Evanghelist Ioan prezintă o alta venire a Mântuitorului nostru Iisus Hristos
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
lui Iisus Hristos cu mir de mare preț și le-a șters cu părul capului ei, ungere ce a fost interpretată de Mântuitorul ca fiind o reînchipuire a morții și îngropării Sale. Evanghelia ne relatează iarăși că mulțime mare de iudei, auzind că Iisus Hristos a venit în casa lui Lazăr, s-au grăbit să vina și ei acolo pentru a-L vedea nu doar pe El, ci și pe Lazăr pe care l-a înviat din morți. În ziua următoare
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]