5,860 matches
-
disperat și vaietul bătrînului Schimpf și-n rest, o spaimă cum n-a mai fost, cea mai strașnică din Întreaga mea copilărie. De la sperietura asta, eu și cu János am zvîcnit Înainte, Într-o fugă fără aer pînă acasă. Am izbutit să schimbăm cîteva vorbe pe drum. Alerga În stînga mea, Înspre șosea, poate ca să mă ocrotească. Ne-am salutat În dreptul uliței lui, iar el a cotit-o spre Jip. Mi-am continuat cursa, am trecut pe lîngă casa noastră, am
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
greu regimul de muncă forțată, se agita, se frămînta pînă cînd, fără să sufle cuiva o vorbă, prin iulie, a evadat. Trei săptămîni l-au vînat jan darmii pe acasă și pe te miri unde, ca, Într-un sfîrșit, să izbutească să-l Înhațe. L-au adus Înapoi la Havas Mezö unde, alături de alți evadați capturați și alți răzvrătiți, a fost atîrnat de stîlp, cu mîinile legate la spate, preț de două ceasuri. Fiecare stîlp era păzit de cîte un soldat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bătrîni În care să-l ducă și pe fratele Jóska cel și o dată fata din Bagdad sărac cu duhul. Altă instituție de protecție pentru astfel de oameni În România Socialistă nu se găsea. După moartea maică-sii, anevoie a mai izbutit să-l țină pe Jóska În azilul de bătrîni, fiindcă nu Îndeplinea condițiile de vîrstă. A plă tit bani grei ca să fie tolerat În continuare acolo, deoarece alternativa ar fi fost strada ori alte așezăminte Îndoielnice, printre asistați loviți de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
reportaje, n-am să-l uit În veci: Din toată țara. M-a copleșit, ca de multe ori după aceea, o rușine a neputinței, simțeam nevoia să mă revolt, să plîng, să mă ascund. Nu mai țin minte cum a izbutit el să mă rețină locului. Și, În fața acelui semn evident al sorții care nu lucra cu noi și pentru noi, a pus stăpînire pe el o amintire pe care, Întrezărind În ea tot jocurile destinului, a ținut să mi-o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a intrat doamna Bailey, perindîndu-se pe la toate mesele cu o umbrelă deschisă, Întoarsă cu vîrful În jos, În care dolarii erau azvîrliți cu generozitatea aprinsă de sărbătoarea rară a acelei seri. Pe George ca pe George, dar pe Flory nu izbutea nimeni s-o convingă să se așeze. Își tot cerceta hainele umede pînă cînd doamna Bailey i-a pus o mînă și a Îndesat-o Într-un jeț, zicîndu-i „madam“! Pe Floare, minunea revederii lui Gheorghe o vrăjea la fel de tare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
toamna aceluiași an, 1712, orașul Ulm era plin de coloniști disperați, Întorși În zdrențe din aventură. De frica vreunei molime, municipalitatea i-a reți nut În la găre de carantină. Abia următoarele operațiuni de coloni zare, mai bine organizate, au izbutit. Șvabii Înșiși spu neau mai tîrziu că prima generație de coloniști a avut parte de Tod (moarte), a doua de Not (mizerie) și abia a treia de Brot (pîine). Contele Károlyi, obișnuit cu confruntările ma jore, nici de data asta
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dacă palpită de partea dinamică a jocului. Altfel, eroinele placidității te plictisesc cu cîrtitul la adresa universului care, În cazul cu pricina, Începe cu tine, te omoară cu jeluirile, cu revolta lor mocnită Împotriva imperfecțiunilor de tot felul. Puține, prea puține izbutesc să facă din carențele Înfățișării lor pretext de tandrețe. Reușesc cele a căror feminitate profundă dă pe dinafară sau cele al căror intelect produce spectacol pînă la harul artistic. Nourul translucid al talentului lor aco peră restul. În anturajul meu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
revărsare În logos și În biomagnetism. Dar frumusețea feminină e o energie discretă a constelației, o putere adîncă și, de multe ori, independentă de purtătoarele sale. Și totuși, nici măcar grația copilăriei din amintirile mele, atît de dominatoare, de subjugantă, nu izbutește să aducă feerie pe mutrele tuturor muierilor din lumea asta, chiar dacă sînt tinere. Cele antipatice poartă pe umeri un cap masculinizat, vag conturat, fiindcă el nu mă interesează. Constrîngerea aceasta subconștientă la reprezentare vizuală a trecut cumva și În plan
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu vederea pierdută În copilărie, mărturiseau că pentru ei chipul lumii se cam estompase, se ștergea odată cu trecerea timpului. — Înțeleg, dar dă-mi un exemplu, Îmi ceru ea. Aveam la Îndemînă melancolia ce-l Încerca pe Viorel Șerban cînd nu izbutea să reînvie amintirea albastrului decît gîndindu-se la zidul casei bunicilor. Abia recuperînd acel pătrat de culoare, prin analogie și extensie, putea să-și reprezinte din nou cerul. M-am oprit la el fiindcă fusese eroul unei istorii ciudate care, bine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Erica am auzit pentru prima oară folosit la propriu terme nul de „socializare“), dar Îi vedeau pe noii lor compatrioți cum se strigă pe nume, Pista sau János, cum se retrag Într-un colț și se pun pe șușoteală. A izbutit după vreun an și ju mătate să se stabilească la Opfenbach, cu lucrul la un azil de bătrîni ca, nici ea nu Înțelegea ce, infirmieră sau soră de caritate. În nici un caz asistentă medicală ca la Baia Mare. Era mulțumită Însă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pesemne, unul singur se vădise a avea ascunse fisuri. Veneau locuitori de prin satele apropiate, pregătiți cu ploștile cu pălincă pentru soldați, dar li se spunea că, de s-ar Întîmpla să treacă de ei, prin Împrejmuirea interioară nu vor izbuti să răzbată. Partidul a adus În sat și ceea ce mai tîrziu avea să fie așteptat cu mare bucurie, anume un camion cu instalații de proiectat filme la bord, vasăzică o caravană cinemato grafică. Proțăpind mașina În fața peretelui de apus al
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la rîndu-i, și Mrs. Flory lucrase Într-un fel pentru „basul iriș“. Acesta Își adăpostea muncitorii imigranți Într-un șir de case de lemn, mai bune decît multe dintre cele pe care le lăsaseră ei prin locurile de obîrșie. Pomean izbuti cumva să vorbească cu el, cerîndu-i să-i Închirieze una dintre acele barăci ca nevasta lui să poată deschide o cantină pentru lucrătorii din Ardeal și Ungaria Învățați cu mîncarea de pe la ei. Oamenii vor plăti, deal ul va merge. Prevăzător
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
puteau găsi hrană. Aici În schimb, ei se pricepeau să scormonească cu botul În stratul oricît de gros, dînd acolo de urme de iarbă și mușchi din belșug. Mujicii din Împrejurimile Surgutului nu conte neau să se minuneze cum de izbutesc animalele să răzbată prin depunerile sănătoase de nea și cum știu ele taman locul unde a rămas iarba cea mai bună. Își făceau o cruce largă la fiecare ispravă de acest fel a cîte unui ren, spre hazul stăpî nilor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Încă două. Se bătuseră cu toată puterea și cutezanța tinereții ca să se elibereze de sărăcie și să ajungă stăpîni pe soarta lor și pe a copiilor lor. Nu putuseră face nimic În Austro-Ungaria, dar În Statele Unite și-n România Mare izbutiseră. CÎtă vreme Încleștarea asta cu destinul, ei de o parte și el de alta, fusese dreaptă, biruiseră. N-au căzut decît odată cu continentul, cînd cineva, ascuns și neștiut pînă atunci, a tras de sub oameni pămîntul jumătății de răsărit a Europei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
capului sau despre dăn țu ielile Frumoaselor ca niște vîrtejuri de raze În asfințit, toate făpturi văzute și Întîlnite, chipurile, ci despre cea mai primej dioasă peripeție, una la care nu asistase, a străne potului cres cut de ea. Nu izbutise niciodată să rostească numele lui Zoli. Îi spunea Doli. Care o fi fost piedica rostirii negreșite, nu știu. — Mamă, spune Zoli, o Îndemnam eu. Voi spuneți-i cum vreți că io tăt cum știu Îi zîc! De mine, vasăzică, și-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
etalam În palma stîngă. Cu arătătorul de la dreapta, ținteam spre el: — Apple! Apple, silabiseam eu Încîntat. Acuma, la găină, știți cum i se spune?... Vedeți că nu știți? Dar la cîine? TÎrziu am Înțeles pe deplin că tot ce am izbutit eu În viață cu meseriile pe care le-am deprins În virtutea unor chemări adevărate, a unor pasiuni, le datorez mamei Floare. Ba mi-a mai transmis și darul acelor Îndeletniciri: ușurința de a Învăța și a vorbi limbi străine, plăcerea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Trebuie să aveți răbdare... * În acea toamnă se împlinea un an de la moartea Elvirei. Parastasul ei se ținu într-o zi ploioasă și rece de la începutul lui noiembrie. Cu mijloacele-i modeste și cu ajutorul creștinesc al vecinilor de peste drum, Stelian izbuti să facă tot ce era omenește posibil, pentru ca trista aniversare să nu treacă neobservată. Însă, spre deosebire de parastasul Cristianei, când încă mai avea pământul și o brumă de venit de pe urma lui, parastasul Elvirei se desfășură în condiții mult mai modeste, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vrednice de ținut minte și cu satisfacții pe măsură. Pentru un tânăr care nu se născuse în puf, nu stătuse cu matematica sub nas din fragedă copilărie ca unii și nu avea la el acasă condiții de studiu nemaipomenite, Victor izbuti să se facă remarcat și apreciat printre colegii săi de grupă și din an drept unul dintre studenții cei mai destoinici și mai înzestrați, ceea ce nu era puțin lucru. La mai toate seminariile și activitățile organizate de facultate, el se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
furcă cu un ofițer de miliție, foarte suspicios și la fel de stupid, care îi interogă toată noaptea, tratându-i ca pe niște adevărați infractori. Mai târziu se lămuriră: prin zonă avuseseră loc câteva ciocniri între trupele de securitate și partizani, care izbutiseră să scape din încercuire și erau acum căutați din răsputeri pe toate traseele montane. La vânătoare mai luau parte și trupele MAI și MFA, plus rețelele de informatori și de agenți sub acoperire din părțile locului, cu toții băgați în draci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
meu, iertate fie-i păcatele, că s-a săvârșit de inimă rea! La ieșirea din târgul Siretelui către Ruina, încă până pe vremea bunicilor noștri, mahalaua era străjuită de un holm destul de înalt și cu laturile abrupte că nici huțulii nu izbuteau prea lesne să-i atingă creasta cu talpa lor. Doar câte un afumat ce căta să-și facă sama îi cerca asprimea povârnișurilor. Acestora li s-a adăugat și tatăl meu, o bună vreme ajutat de bunicul. Dar cu bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
șopti acel călduros „noapte bună” oglinzii. Își potrivi perna sub cap, stinse lumina și închise ochii. Cititorul de bună seamă că își aduce aminte de acele nopți lungi, în care, deși stai cu ochii închiși, chinuindu-te să adormi, nu izbutești decât să te foiești de pe o parte pe alta, fără să-ți găsești locul deloc, ceasurile alunecând pe lângă tine cu o greutate tainică și din cale-afară de chinuitoare. Ei bine, printr-o astfel de noapte trecea acum și Anton, căci
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mare va fi mirarea, când voi spune că multă vreme aceasta s-a străduit și s-a chinuit să-l asculte, să-l înțeleagă și să-l dreagă de toate gândurile întunecate, ce-l iscodeau cu atâta forță, dar nu izbuti a-i da nicidecum de capăt. Ea făcu apel până și la ajutorul a nenumărați psihologi și, în ultimă fază, chiar a unui psihiatru de renume, dar totul se dovedi curând a fi în zadar. Ce putea să-i mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
culoarea palidă, care era așezată dedesubt, nu se mai putea distinge limpede, iar încuietoarea îi era mică și mâncată toată de o rugină groasă. M-am chinuit mult s-o deschid, semn că era și amorțită tare în găoacea ei. Izbutind, totuși, într-un final, am putut vedea că pe prima pagină stătea scris cu litere mari: MEMORII. Atunci, îndată m-a cuprins un sentiment de neliniște și de nemulțumire față de mine însumi, pentru că, toată viața mea, m-am condus după
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
profesor la catedra de limba și de literatura română. Se pare, examenul la care fusese supus, pentru dobândirea acestui serviciu, se dovedise a fi prea greu, pentru puterea tânărului de a-l trece la acel moment. Renunță. După puțină vreme, izbuti, totuși, să intre în slujba statului, lucrând ca un simplu funcționar într-un birouaș dosnic, învechit și strâmt, înconjurat din toate părțile numai de vrafuri de dosare, ce trebuia - chipurile - a le prelucra cu grijă. Atât. Însă, deși tocmai am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
veni această idee - credea el - salvatoare, era sărac, flămând și fără niciun fel de serviciu, așa încât se hotărâse, fără să mai stea prea mult timp pe gânduri, s-o încerce și pe asta... „Și, la urma urmelor, de ce n-aș izbuti? Cu siguranță, nu se va putea ști, până nu voi încerca. Îmi doresc lucrul acesta - acesta trebuie să fie primul și cel mai important gând al meu. Iar gândurile noastre creează realități. Totul devine posibil, atunci când știi sigur că totul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]