KorAP: Find »[drukola/base=jandarmerie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...306 >

7,642 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

subordine câte trei servicii de poliție - administrativă, judiciară și de siguranță - fiind, din acest punct de vedere, organizate pe structura Direcției Generale a Poliției. Atribuții în domeniul culegerii de informații avea și Jandarmeria, acestea fiind prevăzute în Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale (publicată în Monitorul Oficial nr. 69/24 martie 1929) și în Regulamentul legii și statutul Jandarmeriei Rurale (publicat în Monitorul Oficial nr. 62/16 martie 1931). Articolul 1 din legea de organizare prevedea că Jandarmeria reprezenta un corp organizat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
organizate pe structura Direcției Generale a Poliției. Atribuții în domeniul culegerii de informații avea și Jandarmeria, acestea fiind prevăzute în Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale (publicată în Monitorul Oficial nr. 69/24 martie 1929) și în Regulamentul legii și statutul Jandarmeriei Rurale (publicat în Monitorul Oficial nr. 62/16 martie 1931). Articolul 1 din legea de organizare prevedea că Jandarmeria reprezenta un corp organizat militărește, instituit pentru a veghea în comunele rurale la siguranța de stat, la menținerea ordinii publice, precum și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale (publicată în Monitorul Oficial nr. 69/24 martie 1929) și în Regulamentul legii și statutul Jandarmeriei Rurale (publicat în Monitorul Oficial nr. 62/16 martie 1931). Articolul 1 din legea de organizare prevedea că Jandarmeria reprezenta un corp organizat militărește, instituit pentru a veghea în comunele rurale la siguranța de stat, la menținerea ordinii publice, precum și la executarea legilor și regulamentelor. Pentru îndeplinirea acestor misiuni, Jandarmeria trebuia să execute un serviciu ordinar și unul extraordinar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1931). Articolul 1 din legea de organizare prevedea că Jandarmeria reprezenta un corp organizat militărește, instituit pentru a veghea în comunele rurale la siguranța de stat, la menținerea ordinii publice, precum și la executarea legilor și regulamentelor. Pentru îndeplinirea acestor misiuni, Jandarmeria trebuia să execute un serviciu ordinar și unul extraordinar. Serviciul ordinar avea prevăzute la art. 36, lit. a-f, din lege sarcinile specifice: a)Prevenirea infracțiunilor; b)Menținerea și restabilirea ordinei în caz de tulburări; c)Paza siguranței publice și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
civile, militare și ordonanțele autorităților locale; f)Prinderea infractorilor, adunarea și păstrarea probelor, dresarea actelor și înaintarea lor, împreună cu făptuitorii, autorităților în drept, în cadrele admise de legile în vigoare. Prin serviciul ordinar se executa, practic, serviciul de poliție al Jandarmeriei, conform art. 380 din Regulamentul legii și statutul Jandarmeriei Rurale. Serviciul de poliție se împărțea în poliție generală, poliție administrativă și poliție comunală. La rândul ei, poliția generală era structurată în poliție de siguranță de stat, poliție de siguranță publică

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
adunarea și păstrarea probelor, dresarea actelor și înaintarea lor, împreună cu făptuitorii, autorităților în drept, în cadrele admise de legile în vigoare. Prin serviciul ordinar se executa, practic, serviciul de poliție al Jandarmeriei, conform art. 380 din Regulamentul legii și statutul Jandarmeriei Rurale. Serviciul de poliție se împărțea în poliție generală, poliție administrativă și poliție comunală. La rândul ei, poliția generală era structurată în poliție de siguranță de stat, poliție de siguranță publică și poliție judiciară. Poliția de siguranță de stat avea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
statului și apărarea statului în forma sa de guvernământ (art. 383 din Regulamentul legii), în timp ce poliția de siguranță publică trebuia să prevină crimele și delictele contra persoanelor și bunurilor (art. 386 din Regulamentul legii). De asemenea, în cazul când organele Jandarmeriei vor constata că o infracțiune are „substrat politic” se va anunța șeful de poliție, chestorul local sau inspectorul regional pentru a decide, împreună, colaborarea dintre cele două instituții în finalizarea acțiunii. Serviciul extraordinar se executa numai la ordinele și cererile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
dictatura regală sau, altfel spus, un regim de autoritate monarhică. Acest regim, bazat pe o nouă Constituție, se baza foarte mult pe structurile militare și informative, deoarece a redus foarte mult drepturile cetățenești și a militarizat statul (Inspectoratul General al Jandarmeriei a devenit Corpul de Jandarmi, a interzis partidele politice, a impus cenzura, etc.). Doi ani mai târziu, în iulie 1940, regele Carol al II-lea a decis unificarea structurilor cu atribuții în paza, ordinea și siguranța statului într-o singură

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
unificate sub titulatura Direcția Generală a Poliției și Siguranței Statului. Această organizare a durat doar două luni, până în septembrie 1940, când generalul Antonescu a decis revenirea instituțiilor la organizarea anterioară, conform legilor care le-au consacrat (Legea Poliției și Legea Jandarmeriei din 1929, etc.). Doi ofițeri de jandarmi, colonel Alexandru Călătorescu și locotenent-colonel Nicolae Bucur au semnat lucrarea Manual practic de poliție urbană, care s-a bazat atât pe experiența autorilor, cât și pe noile doctrine în domeniu. Datorită noilor situații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
interes și profesionalism a administrației locale față de nevoile locuitorilor, iar în alte situații, cauze obiective ale acestei stări de lucruri. În primii ani după 1918, ordinea publică în localități a fost menținută cu ajutorul jandarmilor și unităților militare staționate în zonă. Jandarmeria și Serviciile de Siguranță transilvane, deși nou înființate, au fost apreciate drept „două instituții curat românești”, al căror obiectiv era apărarea securității statului „ferindu-l de toate subminările, atât dinăuntru, cât și din afară”. Nici în Bucovina situația nu s-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe de-o parte, organele de informații românești aveau date suficiente despre activitățile și manifestările ostile României, dar, pe de altă parte, s-a resimțit o lipsa de informare și colaborare reciprocă, în desfășurarea unor acțiuni comune, între Poliție, Siguranță, Jandarmerie și Armată, în vederea combaterii flagelului bolșevic. Un alt pericol asimetric apărut după Marea Unire a fost terorismul ungar, creat pe baza ideologiei revizioniste, de reluare a Transilvaniei prin orice mijloace. Primele manifestări au avut loc în timpul campaniei armatei române împotriva

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
moștenitor Carol cu prințesa Elena a Greciei, manifestare întinsă pe durata a cinci zile (26-30 martie 1921). Pentru evitarea problemelor de ordine publică și siguranță, măsurile au fost luate în comun de D.P.S.G., Prefectura Poliției Capitalei și Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale. Acestea au vizat controlul și supravegherea localurilor publice, a traseului de la Gara de Nord la Mitropolie și apoi la Palatul Cotroceni, verificarea invitaților, stabilirea căilor de intrare/ieșire, locurile de parcare, garderoba etc. Numai în ziua de duminică, 27 martie 1921

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
să fi venit în țară”, dar despre care nu se cunoșteau datele de identificare. Extinderea și întărirea protecției asupra demnitarilor români și a celor străini aflați în România a evoluat prin cooptarea unor atribuții și la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale. Astfel, la 11 iunie 1923, a fost emis Ordinul Circular Secret nr. 215, privind sarcinile care revin jandarmilor în combaterea unor acțiuni anarhice îndreptate împotriva familiei regale, membrilor guvernului și demnitarilor străini aflați în vizită în România. O nouă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
rândul ei, Secția IX Contrainformații a fost restructurată într-un mod asemănător: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare; - Biroul Centre Contrainformative, acestea fiind organizate în garnizoanele militare, în statul-major al marilor unități, în regimente, unități de jandarmi și oficii de poliție; - Biroul Jandarmerie și Siguranță; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. În scopul întăririi sistemului informativ, alături de Instrucțiunile provizorii... au mai intrat în vigoare și alte norme elaborate de Marele Stat Major, care să stabilească metodologia și palierul de acțiune al respectivelor structuri, fără a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Registratură și Arhivă; 2. Secția Fronturi, cu Birourile: Fronturi (Est, Vest, Sud); Sinteza și agentura specială; Politică externă; 3. Secția Contrainformații, cu Birourile: Presă; Agentură; Industrie și economie; Magistratura; Politică internă. Separat, Centrele Contrainformative, organizate pe Birourile: Agentura descoperită (în Jandarmerie, în Poliție și Siguranță, în cadrul autorităților militare); Agentura acoperită; Biroul Adunare probe; Biroul Propagandă; 4. Secția Presă, cu Birourile: Limba română; Limba străină; Control, agentură și urmăriri; Sinteză; 5. Secția Propagandă, cu Birourile: Studii și sinteze; Propagandă și contrapropagandă străină

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și străini aflați în turneu. În urma rebeliunii de la Tatar-Bunar, a fost analizată și cauza disfuncționalității dintre structurile de ordine publică și cele de siguranță. Rezultatul a fost elaborarea Ordinului Circular nr. 69.825/6 noiembrie 1924, adresat Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale, Serviciilor și Brigăzilor de Siguranță, respectiv Polițiilor din orașele de reședință, semnat de Gheorghe Tătărescu, în calitate de subsecretar de stat la Ministerul de Interne și Romulus P. Voinescu. Ordinul a prevăzut, de la început, că toate elementele participante la îndeplinirea sarcinilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
necesare pentru prevenirea, urmărirea sau reprimarea acestora; - stabilirea unui program de colaborare, în care trebuiau abordate, în ordine: mișcarea străinilor, supravegherea suspecților, propaganda subversivă și identificarea mijloacelor pentru neutralizarea acestora; - raportarea problemelor direct la centru, Direcției Siguranței Generale, respectiv Comandamentul Jandarmeriei, cu menționarea măsurilor comune inițiate sau aflate în desfășurare. Programul de colaborare, stabilit de Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale și Regimentele de Jandarmi, în funcție de specificul problemelor din fiecare județ, trebuia înaintat la Ministerul de Interne pentru a fi cunoscut și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mișcarea străinilor, supravegherea suspecților, propaganda subversivă și identificarea mijloacelor pentru neutralizarea acestora; - raportarea problemelor direct la centru, Direcției Siguranței Generale, respectiv Comandamentul Jandarmeriei, cu menționarea măsurilor comune inițiate sau aflate în desfășurare. Programul de colaborare, stabilit de Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale și Regimentele de Jandarmi, în funcție de specificul problemelor din fiecare județ, trebuia înaintat la Ministerul de Interne pentru a fi cunoscut și, la nevoie, completat; - la inspecțiile efectuate la unitățile de jandarmi s-a recomandat („este de dorit”) să participe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
grave va fi convocat imediat, într-o ședință extraordinară. Noile evoluții din România, implicit schimbarea unora dintre actori din funcțiile deținute, nu au mai permis o evoluție coerentă a sistemului de colaborare interdepartamentală. După adoptarea noilor legi privind Poliția și Jandarmeria (1929), măsurile de colaborare vor fi reluate și transpuse la nivel național. C.3. Colaborarea informativă externă În virtutea orientării politice către Anglia și Franța, principalele furnizoare de armament, echipamente și doctrine militare către trupele române, o colaborare informativă a reprezentat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de securitate națională, pe care le-a acuzat de ingerințe și acțiuni de subminare, promițând restructurarea și democratizarea acestora de îndată ce va ajunge la putere. Având o majoritate absolută în Parlament, în 1929 au fost adoptate două legi - Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale (24 martie 1929) și Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului (21 iulie 1929) -, iar în anul următor cea de organizare a armatei (30 aprilie 1930), care au reprezentat, din punct de vedere juridic, o evoluție și o adaptare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost arestați și trimiși în judecată. Finalul coabitării dintre rege și Iuliu Maniu a avut loc în ianuarie 1933, în condițiile în care ministrul de Interne, Ion Mihalache, a cerut schimbarea conducerii la Prefectura Poliției Capitalei și Inspectoratul General al Jandarmeriei, deoarece cu ocazia Anului Nou aceștia au acuzat, indirect, guvernul de situația grea și dificultățile cu care s-au confruntat angajații celor două structuri. Mai mult, colonelul Gabriel Marinescu, prefectul Poliției Capitalei, a emis o circulară în care, printre altele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
inspectorat a fost organizat pe trei servicii, al poliției administrative, al poliției judiciare și al poliției de siguranță, adică exact ca la D.G.P. Organizarea centrală a D.G.P. a cuprins trei direcții, un Inspectorat al Gardienilor Publici și un Birou al Jandarmeriei, cu rolul de a simplifica colaborarea dintre cele două instituții. Direcția Poliției Administrative a primit misiunea să îndrume acțiunea de poliție administrativă, să controleze buna executare a legilor și regulamentelor, să vegheze la menținerea ordinei publice și la buna încadrare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în coordonare 10 inspecții, cu un efectiv de 2893 funcționari, care acopereau întreg palierul informativ/contrainformativ. Comandantul Regimentului de Jandarmi Pedeștri a propus Ministerului de Interne înființarea unui singur cazier judiciar, atât pentru Ministerul Justiției, cât și pentru Poliție și Jandarmerie, deoarece acest lucru „se impune” în eficientizarea colaborării între structurile menționate. În privința concluziilor rezultate în urma călătoriei de studii, ofițerul de jandarmi a fost extrem de tranșant: „Dacă legislația polițienească a noastră nu lasă mult de dorit, apoi se poate spune că

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
înfăptuirea dezideratelor legilor aproape că nici n-a început”. Un alt ofițer trimis în străinătate pentru documentare a fost locotenent-colonel Constantin Tobescu, unul din ofițerii de informații ai I.G.J., care a vizitat Cehoslovacia, Franța și Italia „ca să ia contact cu jandarmeriile străine”, dar acesta a constatat că, în România, „nu avem nimic a modifica, deoarece instituția noastră corespunde nevoilor noastre, iar ceea ce trebuie completat sunt mijloace tehnice care ne lipsesc”, aceeași concluzie la care a ajuns și colegul său, Vasile Barbu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ianuarie 1937), în care administrația generală a țării a fost structurată în trei mari grupe: centrală, locală și exterioară. În administrația centrală au fost grupate următoarele servicii: Cabinet, Direcții, Servicii nerepartizate pe direcții, D.G.P., Prefectura Poliției Capitalei, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Corpul Pompierilor Militari, Curțile Administrative și Regia Autonomă a Asigurărilor de Stat. Administrația locală a fost alcătuită din Administrația Județeană (prefecturi) și Administrația Comunală (municipii, primării urbane reședințe și nereședințe de județ, primării rurale). La rândul ei, administrația exterioară a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]