1,007 matches
-
Dup? care P�rvan conchidea: �Genera? ia noastr? nu ne mai �n? elege�125. �n decembrie 1924, �n timpul �Celei de a Doua Vacan? e Na? ionale Studen? e?ți�, profesorii au ie? it din s? lile de curs �n strig? te puternice de Jos jidanii!. Iorga s? a sim? it ru? inat. Scenele acestea se desf?? uraser? �nainte de vizita profesorului universitar francez Mario Roques, ale c? rui conferin? e erau �deocamdat? tolerate�126. O dat? cu trecerea timpului, mult prea multe universit?? i erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
l? udat �n fă? a Camerei de la Bucure? ți cu actele sale de cruzime antisemite. Dup? spusele lui Giurescu, evreii voiau s? �colonizeze Basarabia�. �n calitatea lui de deputat, Giurescu �a intervenit prompt ? i a �mpiedicat acest lucru�. �M?? ntreb ce ochi vor face �jidanii��, scria el dup? interven? ia să. O alt? absurditate era � �n opinia lui Giurescu � faptul c? evreii voiau s? exporte p? m�nt m? nos din Basarabia �n P? m�ntul F? g?duin? ei. Giurescu a reu? it s? z?d? rniceasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
românilor prin călători). O mărturie la fel de importantă a fost culeasă de către Elena Niculiță-Voronca: „Peștele, demult, se mânca în post ca bureții.“ În continuare, anonimul povestitor găsește explicații mitico-fanteziste ale renunțării la acest obicei: „Dar, de un post mare, au făcut jidanii pâine cu sânge de vită, să cumpere oamenii, și Sfântul Toader le-a poruncit să nu mănânce. Ei au tăiat-o felii și au dat-o în iazuri, în ape, s-o mănânce peștii și de atunci are peștele sânge
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în ziar, se dă întotdeauna vârsta morților, dar niciodata vârsta noilor-născuți? E un nonsens". Absurditatea raționamentului amintește de frământarea lui Cațavencu care observa cu tristețe: "În Iași n-avem nici un negustor român, nici unul... Și cu toate astea, toți faliții sunt jidani. Explicați-vă acest fenomen, acest mister, dacă mă pot exprima astfel"119. Succesiunea unor replici acuzatoare și justificative parodiază subtil, prin falsitatea argumentelor invocate, certurile sofiștilor caracterizate prin mânuirea acelorași elemente pentru a susține teorii contradictorii: D-na Smith: Așa
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe drum pe tată... Ce fac eu acuma? Când a auzit toate astea Iusuf, i s-a-ntors inima pe dos; a-nceput și el să se bată cu pumnii-n cap și-n pântece, și să se vaite: M-a spurcat jidanul, efendi cadiu! Aman! M-a spurcat! Ce mă fac eu acuma? Tu de ce-ai mâncat? zbiară Aron. N-ai zis tu că sunt haine? Și parcă trebuia să le mănânci? De ce nu mi-ai spus drept că e tat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prima poziție sunt substantive non-scalare, în cazul cărora trebuie să presupunem un fenomen de dobândire a scalarității. Sensul substantivului se schimbă în ,,a avea proprietățile specifice asociate faptului de a fi X"6: Actuala conducere, cu țiganul de Badea și jidanul de Cohn mie pur și simplu îmi stârnesc senzația de scârbă (www.dinamomania.net, 2003) Ce vrei să facă, să facă legi să îl înjure parlamentul, să unească țara cu Basarabia să sară KGB-iștii de Iliescu, Geoană și Vadim
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de român, de George Asztalos, 2007) Absența lui Eminescu ar echivala cu o catastrofă. [...] Mai sunt două cazuri de același soi: Enescu și Brâncuși și, de ce nu? grecoteiul de Caragiale (www.ziua.net, 2006) Mă bucur că nu a venit jidanul de Lucescu (blogsport.ro, 2007) Olăroiu și-a vărsat năduful și pe unul dintre foștii jucători emblematici ai echipei roș-albastre, Liță Dumitru. "Am văzut că și țiganul de Liță Dumitru vorbește de mine. A vrut să-i dau bani să
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ro, 2007). Etichetările de acest tip fie trimit la etnia reală a referentului, fie îi atribuie acestuia o trăsătură sau un set de trăsături ale unei rase sau etnii, nu neapărat cu o intenție jignitoare 7. Substantive ca negrotei, bozgor, jidan, ciori au în sine (și implicit în aceste contexte) un sens depreciativ, pe care negru, ungur, evreu, de exemplu, nu îl presupun în mod automat. Intrate pe poziția N1 și marcate afectiv, ele își măresc forța de evaluare depreciativă. Există
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Caiafa, în fața lui Pilat, în fața lui Irod. Erau copiate cu fidelitate toate ultragiile pe care le îndurase omul-Dumnezeu, sărutul trădătorului Iuda, vătămarea lui Malhus, lepădarea Sfântului Petru, palma dată peste fața lui sfântă și vasul cu oțet. Un cor de jidani striga: crucificați-l! crucificați-l! Erau văzuți înaintând călăii înarmați cu cuie; îl întindeau pe Iisus pe cruce, în mijlocul sfintelor femei care izbucneau în lacrimi. Baraba, și atât hoțul bun, cât și cel rău erau acolo. Atunci din toate părțile
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
întindeau pe Iisus pe cruce, în mijlocul sfintelor femei care izbucneau în lacrimi. Baraba, și atât hoțul bun, cât și cel rău erau acolo. Atunci din toate părțile nu erau decât hohote de plâns, gemete, strigăte jalnice. La ieșire erau căutați jidanii pentru a fi făcuți bucăți. Regii care au asistat la aceste reprezentații, precum Filip-August, Ludovic VIII, Filip cel Viteaz, Filip cel Frumos, Filip de Valois, sunt cei care au acționat cu cea mai mare severitate și violență împotriva copiilor lui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
exista încă nici Cénie52, nici Tatăl de familie; iar geniul trebuie să înfăptuiască multe lucruri, pentru ca să le privim ca fiind posibile." (Seara a 28-a) A dat chiar el un exemplu de "comedie serioasă" cu una din primele sale piese, Jidanii (Die Juden), în 1750. Consacrată problemei antisemitismului problemă asupra căreia Lessing va reveni în 1750 cu Nathan cel înțelept -, piesa este prima dramă socială în limba germană. 3.3. Un spectacol edificator Moralitatea spectacolului va fi cu atât mai convingătoare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
La 26 februarie 1929, Iorga a făcut o interpelare în Cameră în legătură cu transferul ilegal al unui profesor de matematică evreu din motive antisemite. Proaspăt apărutul cotidian "Apărarea națională" al Ligii Apărării Național Creștine (LANC) a lui Cuza, nota: "Iorga, apărătorul jidanilor", explicînd că "Iorga nu are nimic mai bun de făcut decît să investigheze presupusul transfer ilegal al unui profesor evreu titular de matematică", citînd afirmația lui Iorga că "toate elementele valoroase ale corpului didactic sînt alungate". Articolul conchidea: După cum vedeți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decît să investigheze presupusul transfer ilegal al unui profesor evreu titular de matematică", citînd afirmația lui Iorga că "toate elementele valoroase ale corpului didactic sînt alungate". Articolul conchidea: După cum vedeți, ceea ce îl preocupă pe Iorga este să-i mențină pe jidani în facultățile românești"93. Autorul cărții de față ar putea oferi zeci de astfel de exemple. Iorga era în corespondență și cu un "intelectual evreu de cultură germană din Cernăuți", care avea un interes constant față de literatura română 94. Sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că ești agent plătit al evreilor". După care Pârvan conchidea: "Generația noastră nu ne mai înțelege"125. În decembrie 1924, în timpul "Celei de a Doua Vacanțe Naționale Studențești", profesorii au ieșit din sălile de curs în strigăte puternice de Jos jidanii!. Iorga s-a simțit rușinat. Scenele acestea se desfășuraseră înainte de vizita profesorului universitar francez Mario Roques, ale cărui conferințe erau "deocamdată tolerate"126. O dată cu trecerea timpului, mult prea multe universități erau ocupate de forțele militare, și aceasta nu numai în timpul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lăudat în fața Camerei de la București cu actele sale de cruzime antisemite. După spusele lui Giurescu, evreii voiau să "colonizeze Basarabia". În calitatea lui de deputat, Giurescu "a intervenit prompt și a împiedicat acest lucru". "Mă-ntreb ce ochi vor face "jidanii"", scria el după intervenția sa. O altă absurditate era în opinia lui Giurescu faptul că evreii voiau să exporte pămînt mănos din Basarabia în Pămîntul Făgăduinței. Giurescu a reușit să zădărnicească și acest lucru. Dar cheia caracterului lui Giurescu poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Zelea Codreanu a luat legământul lui Ion Moța și celorlalți. Acest legământ a constat din cinci întrebări și răspunsuri, anume: 1. Înțelegi că pentru dreptatea patriei primejduite să înfrângi toate dorințele și interesele personale? Răspunsul: Da! 2. Recunoscând că stăpânirea jidanilor asupra noastră ne aduce pieirea sufletească și națională, te legi frate cu noi și să lupți pentru apărarea, curățirea și dezrobirea pământului strămoșesc? Răspuns: Da! 3. În această luptă te vei supune Legiunii Arhanghelului Mihail? Răspuns: Da! 4. Vei purta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de străini, toți copiii pământului românesc trebuie să alerge cu sufletul și cu brațul lor. 3. Legiunea se îndreaptă către tot cel ce se simte soldat, chemându-l sub drapelul ei întru apărarea pământului strămoșesc. 4. România a românilor. Pentru jidani, Palestina. Dreptate românului și moarte trădătorului. Trăiască în noi inima de soldat! Trăiască, înflorească, România Nouă! Astfel s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil. Fie ca purtând fiecare la inima nostră ca talisman sfânta țărână a pământului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
amputate în anul 1940, ci și ca o bătălie purtată împotriva comunismului și evreilor. Astfel, afișele propagandistice ale armatelor a 3-a și a 4-a române abundau în lozinci de tipul: "Armatele română și germană luptă contra comunismului și jidanilor și nu contra soldatului și poporului rus"; Războiul a fost provocat de jidanii lumii întregi. Luptați contra provocatorilor de războaie !"; "Armatele română și germană nu vin pentru a se răsbuna pe populație. Ele luptă pentru distrugerea comunismului și cahalului jidovesc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor. Astfel, afișele propagandistice ale armatelor a 3-a și a 4-a române abundau în lozinci de tipul: "Armatele română și germană luptă contra comunismului și jidanilor și nu contra soldatului și poporului rus"; Războiul a fost provocat de jidanii lumii întregi. Luptați contra provocatorilor de războaie !"; "Armatele română și germană nu vin pentru a se răsbuna pe populație. Ele luptă pentru distrugerea comunismului și cahalului jidovesc"; "Domnia jidanilor și a străinilor s'a sfârșit. Soarele dreptății românești din nou
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu contra soldatului și poporului rus"; Războiul a fost provocat de jidanii lumii întregi. Luptați contra provocatorilor de războaie !"; "Armatele română și germană nu vin pentru a se răsbuna pe populație. Ele luptă pentru distrugerea comunismului și cahalului jidovesc"; "Domnia jidanilor și a străinilor s'a sfârșit. Soarele dreptății românești din nou a răsărit"; Cine luptă pentru comunism, luptă pentru subjugarea tuturor popoarelor de către comuniști și jidani"; "Comuniștii și jidanii v'au luat pământurile, casele, vitele și recoltele voastre. Armatele română
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a se răsbuna pe populație. Ele luptă pentru distrugerea comunismului și cahalului jidovesc"; "Domnia jidanilor și a străinilor s'a sfârșit. Soarele dreptății românești din nou a răsărit"; Cine luptă pentru comunism, luptă pentru subjugarea tuturor popoarelor de către comuniști și jidani"; "Comuniștii și jidanii v'au luat pământurile, casele, vitele și recoltele voastre. Armatele română și germană vin să vă dea înapoi avuturile voastre"; "Jidanii, comuniștii și trădătorii neamului n'au ce căuta în Basarabia și Bucovina de nord ! Să plece
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe populație. Ele luptă pentru distrugerea comunismului și cahalului jidovesc"; "Domnia jidanilor și a străinilor s'a sfârșit. Soarele dreptății românești din nou a răsărit"; Cine luptă pentru comunism, luptă pentru subjugarea tuturor popoarelor de către comuniști și jidani"; "Comuniștii și jidanii v'au luat pământurile, casele, vitele și recoltele voastre. Armatele română și germană vin să vă dea înapoi avuturile voastre"; "Jidanii, comuniștii și trădătorii neamului n'au ce căuta în Basarabia și Bucovina de nord ! Să plece până nu-i
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din nou a răsărit"; Cine luptă pentru comunism, luptă pentru subjugarea tuturor popoarelor de către comuniști și jidani"; "Comuniștii și jidanii v'au luat pământurile, casele, vitele și recoltele voastre. Armatele română și germană vin să vă dea înapoi avuturile voastre"; "Jidanii, comuniștii și trădătorii neamului n'au ce căuta în Basarabia și Bucovina de nord ! Să plece până nu-i prea târziu !"49. Autoritățile civile și militare române nu s-au limitat doar la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice antisemite prezentate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de a deporta evreii din Odessa. Întrucât dialogul dintre mareșalul Antonescu și guvernatorul Alexianu este definitoriu pentru concepțiile antisemite ale Conducătorului statului, precum și pentru cruzimea manifestată față de evrei în anumite situații, îl vom reda în întregime: "Mareșal I. Antonescu: Pe jidanii din Odessa te rog să-i scoți imediat din oraș, pentru că din cauza rezistenței Sevastopolului ne putem aștepta chiar la o debarcare la Odessa. Eu credeam că Sevastopolul va cădea mult mai curând. Astăzi însă, datorită faptului că flota rusească are
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și v-aș ruga să-mi dați un vas. Mareșal I. Antonescu: Ca să-i dai la fund. Gh. Alexianu: Ca să-i duc la Oceacov. Mareșal I. Antonescu: Știi că am mai pierdut un vas, "Cavarna". Mie nu-mi e de jidani, ci de vas. [...] Mareșal I. Antonescu: [...] În privința jidanilor, în cât timp putem rezolva problema? Câți jidani ai la Odessa? Gh. Alexianu: Aproape o sută de mii. Am hotărât să-i duc la cazarma Marinei, dar acolo n-am ce le
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]