5,826 matches
-
o supărau dealurile din pricina cărora nu putea, ca la Pișcari, să vadă, dac-ar fi vrut, pînă-n Ungaria. Moșu’ a fost cel dintîi care, Într-o vacanță, a băgat de seamă că-mi slăbise vederea. M-o fi urmărit la joacă și o fi Înțeles că nu mă mișc cu aceeași siguranță, cu aceeași sprinteneală ca Înainte, că zăbovesc cercetînd În jur, că mă Împiedic. Mi-a pus În față un ziar ca să-i citesc din el. Literele obișnuite din corpul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se preschimbă În u, nici a nu trece În o, după cum nici o nu devine a. E bine totuși că a existat acest Rubobostes, stră moș al nostru, nu numai al meu, fiindcă astfel pot eu să mă iscălesc uneori În joacă cu numele lui atît de sonor și de bine ritmat. Pornind motoarele de căutare, scormonind pe fel de fel de situri, deconspirîndu-mă pe te miri unde, intrînd pe o fe reastră și ieșind pe alte trei, am dat pînă la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de mînă: — SÎnt Richi Baum, ne jucam cînd eram mici, la Rătești, m-ai pus o dată să Închid ochii... Abia după aceste vorbe ne-am Îmbrățișat. Mi-o amin team, cum aș fi putut s-o uit? Fusese prietena de joacă a soră-mii, cînd Lia avea șase ani, Richi opt, iar eu vreo nouă. N-aș fi putut s-o recunosc după voce, nu mai era a fetiței de altă dată, În schimb, chipul era același. Privirea mea scufun dată
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
puteam despărți de fața ei de atunci, cu toate că strîngeam În brațe corpul ei de acum, unul suplu și Îngrijit, cu elasticitatea și imprevizibilul celor treizeci și un pic de ani. Simțeam că mă Încălzește tot Richi a mea, cea de la joacă, la fel de pură ca lumina unei veri de altădată. Mă impregnasem de tran sparența acelor zile pentru totdeauna. În patul ei larg cît o punte de corabie, i-am intuit pînă la urmă și Înălțimea. Nu crescuse mai Înaltă decît mine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nu mai multe de două sau trei. Dacă eu conversam cu o domni șoară și mi-o reprezentam ca fiind blondă, În capul meu ima ginea ei coincidea cu cea a unei copile din pepiniera șvabă a anilor mei de joacă. Era un chip În liniile generale ale fizio nomiei feminine, fără detalii, dar cu o puternică luminozitate. Și toate, fără excepție, toate femeile atrăgătoare de pînă atunci, de atunci și de acum mi-au apărut și-mi apar ca fiind
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ea capul să le țină minte numele: „Kitty, tu de-acolo, lasă mîța-n pace!“ „Good evening“ al meu din acele vremuri nu era unul curat lacrimă, parcă rosteam „gut evning“, dar era oricum mare lucru față de ce știau ortacii de joacă În altă limbă străină decît ungureasca, iar ungurii În alta decît româna. Încercînd să fac un inventar a ceea ce am Învățat de la Mrs. Flory, am adunat, cu numeralele pînă-n douăzeci cu tot, vreo sută zece cuvinte. Un grai Întreg, ce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
iar eu nicăieri. Corpul meu astralo-vocal tolănit peste toate vorbele goale, respirînd cu ele gură la gură și ajutîndu le să miște, să ne lovească. Ruba mi-a cerut pentru isprava asta un Curriculum Vitae. Mai În glumă, mai În joacă, i-am cerut și eu unul. Uită-te și tu ce mi-a trîntit pe masă!“ Redau În continuare mostra de curriculum vitae inserat În Grația Dizgrația, la solicitarea prezumtivei cititoare de cărți audio A. Textul se așază Între ghilimele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
creștet, de parcă-i de aur... e tare curios mititelul și bun, bun... e cel mai mic, cel mai bun, cel mai drag frățior al nostru, dar tare-i curios. Pe toate vrea să le știe. Numai că nu-i de joacă. Da, e de bucurie acum, dar nu-i de joacă. O floare înțeleaptă din grădina Raiului mi-a spus că știa de la stră-străbunica ei, care crescuse pe malurile Nilului în vremea tinereții ei, dar acum păstra de o veșnicie tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
bun, bun... e cel mai mic, cel mai bun, cel mai drag frățior al nostru, dar tare-i curios. Pe toate vrea să le știe. Numai că nu-i de joacă. Da, e de bucurie acum, dar nu-i de joacă. O floare înțeleaptă din grădina Raiului mi-a spus că știa de la stră-străbunica ei, care crescuse pe malurile Nilului în vremea tinereții ei, dar acum păstra de o veșnicie tăcerea sfânta înflorind pe-o tulpină cu ea, că, în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de-ar fi auzit tot satul: "Haimana ce ești! Spală-te și treci la treabă! Nu mănânci până nu-ți termini treaba! Să te înveți minte! Te-ai înhăitat cu toți derbedeii, pușlama ce ești! Ce, avem noi timp de joacă?!" Dar tatăl lui văd că stă de vorbă cu el, ba i se și plânge, de parcă ar fi frate-su, nu fii-su. Iar el, uite-l! Nici nu clipește, de parcă l-ar lăuda! Și nici nu-și cere iertare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
era pe undeva, pe malul nu-știu-cărei-ape și era om mare de se temea și Împăratul de el... Așa că rămăsese vorba așa, "unchiu' meu". Și cine avea un "unchi" mai frumos ca al meu ! Când ne strângeam și ne săturam de joacă și mai vorbeam și noi, așa, între noi, toți se lăudau ba cu mama, ba cu tata, ba cu frații, eu... cu unchiu'. Nu că nu mi-ar fi plăcut mama și tata erau așa buni din când în când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
s-a întâmplat, își începu băiatul povestea. De când mă știu, mi-a fost frică să stau cu ceilalți. Chiar frații și surorile mele mă ocoleau sau, când eram împreună, îmi mai scăpau câte un pumn sau mă ciupeau așa, "în joacă", spuneau ei. De ce le-o fi părut bine când plângeam?! Poate fiindcă mama mă iubea mai mult eram cel mai mic. De fapt, nu-l cunoscusem pe tata. Murise la vreo câteva zile după ce mă născusem eu se spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
lui. Dar eu n-am făcut niciodată nimic pentru altul ! Înseamnă că puteam să mor aseară și nu ajungeam în grădină! Chiar nimic ?... îmi zise surâzând. Ia adu-ți aminte de băiatul acela al unei femei străine, prietenul vostru de joacă, atunci când a leșinat de căldură: toți au fugit care-ncotro. Numai tu ai venit într-un suflet la mine. N-aveai decât vreo patru-cinci ani, nici nu mai puteai vorbi : doar arătai spre umbrarul de pe mal, urlai, strigai, te agățaseși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
băiete? Îl putem Întreba de sănătate, fără să ne simtă?” Respirația celor de față se auzea vibrând, ca și cum acele Întâmplări atunci se petreceau. Petrică a mers mai departe: „Dacă ajungem la zidul lângă care șade rusul, toată treaba e o joacă. Numai să ne asigurăm că nu mai este și altul pe aproape” - mi-a răspuns Undiță, foarte hotărât. „Atunci, după mine, Undiță!” Am ieșit din tranșee cum iese firul păpușoiului din pământ, primăvara, și, cu mers de păianjen, am ajuns
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ce face Tudorel. Au intrat cu grijă, să nu-l trezească, dar surpriză. Băiatul se juca cu mama Maranda râzând În hohote. Când i-a văzut intrând, s-a oprit pentru o clipă și a luat-o de la capăt cu joaca. ― Ia spune, Tudorel. Ai fost băiat cuminte sau?... - l-a Întrebat Maria. Abia când i-a văzut schimbați În ținută de casă a Întins mâinile către ei. În seara aceea, Gruia a reușit să se desprindă de tensiunea examenului care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
domnule Einstein!... Ce ți-a venit s-o faci pe gelosul?... exclamă ea și continuă să râdă acolo, în mijlocul trotuarului, făcându-i pe trecători să se uite la ei mirați. El o prinse și de cealaltă mână, ca într-o joacă de copii, și-i căută insistent privirea: Atunci spune-mi că nu mă-nșel când cred că ceea ce este între noi se numește iubire. Sau poate că mă înșel?... Nu te-nșeli, dragule, se auzi răspunsul ei, rostit aproape în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Manole și Manoloaia lipsea de la locul zbenguielilor cu ceata de verișori din frageda copilărie. Nici crucea de stejar a bunicului din cimitirul de Peste Apă nu a rezistat timpului și nici mormântul nu s-a putut identifica. Din mulțimea tovarășilor de joacă, unul singur a răspuns la apel. Un sentiment ciudat a pus stăpânire pe septuagenarul dascăl: se simțea singur și străin la baștina lui și a înaintașilor săi. Străin în țară străină, și-a zis, cu convingerea că aici liniștea sufletească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pus gând rău stejărișului cu arbori seculari din preajma Ropcii, știut sub numele La Stejari. Ca să durăm poduri trainice peste apa Siretelui, își motiva el intențiile. Că podețele pe care le-am tot făcut parcă îs mai mult un fel de joacă de copii și le ia apa ori de câte ori avem puhoaie, iar cei de Peste Apă trebuie să treacă pe punți nesigure ori prin vad către școală, la haltă și spre târg, cu întâmplări nu o dată tragice. Dar în același timp chibzuia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
se vor mai prezenta la șeriful cel mare. * * * Ghiță Ghițescu a venit într-un suflet acasă înarmat cu șurubelnițe, clește-patent, ciocan, leviere și și-a început cu râvnă lucrarea, dar nu înainte de a-i invita pe copii să coboare la joacă în parcul de-alături. Silvica-nevasta era în tura de noapte, așa că nimic nu îl stânjenea să mai facă și el încă o noapte albă. A început cu camera copiilor prin a demonta lustra pe care a verificat-o cu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prin te miri ce telepatii. Mai ales fetițele cele mari trăiau la o intensitate sporită drama fertilității părinților. Aceasta și pentru că o bună parte din obligațiile de supraveghere a frățiorilor le revenea lor și le diminua sensibil timpul afectat pentru joacă și pregătire a lecțiilor. Destul de des înghețau alături de tata pe la cozile nocturne de la Alimentara și își puneau și ele întrebările-problemă ale vârstnicilor: Dacă nu bagă unt și parizer, ce ne facem? Dar lapte? Că lapte-praf nu au mai băgat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dlept, îmi aduți sulioala pe cale tlebuia să mi-o aducă balza? Da, fetița mamei, așa-i cum spui tu... Mama îți va aduce surioara pe care o aștepți nerăbdătoare de atâta vreme. Ca să nu fii singurică printre copii străini la joacă. Și să vă împăcați bine, și să aveți grijă una de cealaltă toată viața. Sigul, mama! Asa va fi cum spui tu... Mulțumesc! Si se va chema Simina, așa cum vleau eu... Bine, Sabinuța, așa va fi... În timp ce copilul sărea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de la cimitirul de mașini. Cum se trezeau destul de târzior și mai zăboveau apoi o oră cu spălatul și cu micul dejun, înseamnă că, până la revenirea lui John de la școală, mai rămâneau cam două ore sau două ore și jumătate pentru joacă. Numai că joaca lor consta din căratul tulpinelor de bumbac uscate, folosite drept combustibil la bucătărie. În intervalul acesta de timp, reușeau să facă un singur transport de sărcinuțe înțepătoare, cu spinarea însângerată, tocmai de la marginea plantației. Prichindeii se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mașini. Cum se trezeau destul de târzior și mai zăboveau apoi o oră cu spălatul și cu micul dejun, înseamnă că, până la revenirea lui John de la școală, mai rămâneau cam două ore sau două ore și jumătate pentru joacă. Numai că joaca lor consta din căratul tulpinelor de bumbac uscate, folosite drept combustibil la bucătărie. În intervalul acesta de timp, reușeau să facă un singur transport de sărcinuțe înțepătoare, cu spinarea însângerată, tocmai de la marginea plantației. Prichindeii se mai pricopseau și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
veți descurca fără mine. Că ei mai au încă nevoie de ajutor și de supraveghere neîntreruptă. Ar fi bine să învețe și ei, mama! Că și ei au cap bun și-ar fi mare păcat să se ia numai cu joaca printre cei avuți și fără tragere de inimă la învățătură! Să ai mare grijă, mama!.. Pe aceste vorbe, de după cotul șoselei de la Dumbrava, și-a făcut apariția și autobuzul care trebuia s-o ducă pe proaspăta liceană până în preajma gării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prin care gâzele zboară. Cumințile bâzâiri prin crângul de flori, albastrele ce sunt iubitele, prețioasele și micuțele flori. Floricelele cu petale din sânge făcute sunt însângerate și micile flori cu petale. Bătute flori de liliac, plăpânde, firave lăcrămioare, lascive orhidee joacă hora oglindindu-se pe luciul cerului, reflectându-se în stele. Cuvinte șoptite pe înserat sunt o mostră din viile și scumpele lacrimi ce din ochi ne cad. Suntem împreună. Împreună suntem când înfrigurând vânt neînduplecat se abate pe la ale noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]