1,271 matches
-
Cecilie Leganger, Bojana Popović, Maja Savić, Stéphanie Cano sau Emilia Tureï. La Slagelse, între 2002 și 2005, Austra Fridrikas a înscris 360 de goluri în sezonul regulat. Ea a purtat tricoul cu numarul 11, care acum este protejat, astfel încât nicio jucătoare a clubului să nu mai poată purta vreodată acest număr. În 2005, Fridrikas s-a reîntors în Austria, unde a jucat în sezonul 2005/2006 pentru ZV Handball McDonald's Wiener Neustadt. În sezonul următor s-a întors la Hypo
Ausra Fridrikas () [Corola-website/Science/328050_a_329379]
-
clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara Bartok (10 voturi), Doina Copotz (8 voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Elisabeta Ionescu a
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
Ionică (20 de voturi), Clara Bartok (10 voturi), Doina Copotz (8 voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Elisabeta Ionescu a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara Bartok (10 voturi), Doina Copotz (8 voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Viorica Ionică a
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
Ionică (20 de voturi), Clara Bartok (10 voturi), Doina Copotz (8 voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Viorica Ionică a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Doina Furcoi a
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Doina Furcoi a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Rozália Soós a
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Rozália Soós a fost selectată să facă parte din națională de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul centrilor a fost următorul: (43 voturi), Constantina Pițigoi (38 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Petruța Băicoianu-Cojocaru a
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
Clasamentul centrilor a fost următorul: (43 voturi), Constantina Pițigoi (38 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Petruța Băicoianu-Cojocaru a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
septembrie 1928, în București) este un fost handbalist și antrenor român de handbal. Este cel mai titrat antrenor de handbal feminin din România, câștigând trei titluri de campion mondial cu echipa națională feminină, dintre care două la handbal în 11 jucătoare (1956 și 1960) și unul la handbal în 7 jucătoare (1962), și un titlu de vicecampion (1973), plus alte titluri cu echipe de club. Tot de numele lui se leagă și cea mai bună performanță până în prezent a echipei feminine
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
român de handbal. Este cel mai titrat antrenor de handbal feminin din România, câștigând trei titluri de campion mondial cu echipa națională feminină, dintre care două la handbal în 11 jucătoare (1956 și 1960) și unul la handbal în 7 jucătoare (1962), și un titlu de vicecampion (1973), plus alte titluri cu echipe de club. Tot de numele lui se leagă și cea mai bună performanță până în prezent a echipei feminine la Jocurile Olimpice de vară, locul 4 la Olimpiada din 1976
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
al Tineretului și Studenților, iar în pregătirea acestuia s-a pus pentru prima dată problema alcătuirii unei echipe naționale feminine de handbal. Constantin Popescu, singurul antrenor de handbal licențiat, a fost desemnat să conducă echipa, iar selecționata, care cuprindea 17 jucătoare, s-a clasat în finalul competiției pe locul al doilea. La Ediția a II-a a Festivalului Tineretului și Studenților desfășurată la Varșovia, între 4-11 august 1955, naționala României, condusă de Constantin Popescu, s-a clasat pe primul loc. În
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
antrenată de Popescu, a terminat pe locul al doilea. În 1956, reprezentativa națională condusă de Constantin Popescu Pilică și Niculae Nedeff participă, în Republica Federală Germania, la cea de-a doua ediție a Campionatului Mondial de Handbal Feminin în 11 jucătoare. În data de 6 iulie 1956, într-o partidă disputată în fața a 35.000 de spectatori plătitori pe Stadionul Central din Frankfurt pe Main, echipa pregătită de Popescu învinge echipa țării gazdă cu scorul de 6-5 și câștigă primul titlu
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
scorul de 6-5 și câștigă primul titlu mondial din istoria sporturilor de echipă din România. Presa germană a lăudat prestația echipei române și mai ales a portăriței Irene Nagy-Klimovski. În 1957, Constantin Popescu câștigă campionatul intern de handbal în 11 jucătoare cu echipa Steagul Roșu București. În iarna aceluiași an, Steagul Roșu se clasează pe locul al treilea la a doua ediție a Cupei de Iarnă, competiție nou-introdusă pentru handbalul feminin în 7 jucătoare. Urmează Ediția a treia a Festivalului Tineretului
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
câștigă campionatul intern de handbal în 11 jucătoare cu echipa Steagul Roșu București. În iarna aceluiași an, Steagul Roșu se clasează pe locul al treilea la a doua ediție a Cupei de Iarnă, competiție nou-introdusă pentru handbalul feminin în 7 jucătoare. Urmează Ediția a treia a Festivalului Tineretului și Studenților, desfășurată la Moscova, în 1957, unde echipa de handbal feminin în 11 jucătoare a României se clasează pe locul al doilea după selecționata Republicii Democrate Germane. Pentru obținerea acestei performanțe, antrenorul
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
locul al treilea la a doua ediție a Cupei de Iarnă, competiție nou-introdusă pentru handbalul feminin în 7 jucătoare. Urmează Ediția a treia a Festivalului Tineretului și Studenților, desfășurată la Moscova, în 1957, unde echipa de handbal feminin în 11 jucătoare a României se clasează pe locul al doilea după selecționata Republicii Democrate Germane. Pentru obținerea acestei performanțe, antrenorul principal Constantin Popescu Pilică a fost ajutat de secundul Dumitru Popescu-Colibași. În același an, fostul profesor de sport al lui Popescu, Victor
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
Democrate Germane. Pentru obținerea acestei performanțe, antrenorul principal Constantin Popescu Pilică a fost ajutat de secundul Dumitru Popescu-Colibași. În același an, fostul profesor de sport al lui Popescu, Victor Cojocaru, s-a deplasat cu selecționata națională de handbal în 7 jucătoare la primul Campionat Mondial de Handbal Feminin desfășurat în acest format. În sezonul competițional intern 1958/59, Constantin Popescu câștigă cu Cetatea Bucur București titlul național la handbal în 7 și termină pe locul al doilea la handbal în 11
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
termină pe locul al doilea la handbal în 11. În 1960, sub comanda acelorași Constantin Popescu și Niculae Nedeff, naționala României câștigă un nou titlu mondial la a treia și ultima ediție a Campionatului Mondial de Handbal Feminin în 11 jucătoare. În sezonul competițional intern 1960/61, Progresul București, echipă antrenată de Constantin Popescu, se clasează pe locul doi în competiția de handbal feminin în 11, iar în sezonul 1961/62 câștigă campionatul. Primul titlu major adjudecat de o echipă antrenată
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
echipă antrenată de Constantin Popescu, se clasează pe locul doi în competiția de handbal feminin în 11, iar în sezonul 1961/62 câștigă campionatul. Primul titlu major adjudecat de o echipă antrenată de profesorul Popescu la handbal feminin în 7 jucătoare este Cupa Campionilor Europeni, câștigată de Știința București în 1961, la prima ediție a celei mai importante competiții continentale intercluburi, desfășurată între 19 ianuarie și 18 martie. Acest succes l-a prefigurat pe cel de anul următor. Echipa feminină de
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
Europeni, câștigată de Știința București în 1961, la prima ediție a celei mai importante competiții continentale intercluburi, desfășurată între 19 ianuarie și 18 martie. Acest succes l-a prefigurat pe cel de anul următor. Echipa feminină de handbal în 7 jucătoare a României, antrenată de Constantin Popescu și Niculae Nedeff, a obținut singur sa medalie de aur din istorie, la Campionatul Mondial din 1962, desfășurat în RPR între 7-15 iulie. Finala a avut loc pe 15 iulie, de la ora 19.00
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
1964, timp de aproape 6 luni, Constantin Popescu și antrenorul secund Vasile Gogâltan pregătesc o bază de selecție pentru echipa de senioare, în special prin cele două cantonamente desfășurate la Teiuș și București, la care au fost chemate 60 de jucătoare tinere. În sezonul competițional intern 1964/65, Știința București, echipă antrenată în retur de Constantin Popescu, câștigă campionatul României. În 1965 are loc Campionatul Mondial din RFG, unde echipa pregătită de Constantin Popescu și Francisc Spier se clasează pe locul
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
Aceasta s-a desfășurat în Sala Pionir din Belgrad, în fața a circa 8.000 de spectatori, dar România a fost învinsă de selecționata țării gazdă cu scorul de 16-11. Din echipa românească ce a devenit vicecampioană mondială au făcut parte jucătoare precum Simona Arghir-Sandu, Petruța Băicoianu-Cojocaru, Maria Bosi-Igorov, Doina Furcoi-Solomonov, Elisabeta Ionescu sau Christine Metzenrath-Petrovici. În sezonul competițional intern 1974/75, Universitatea București, echipă antrenată de Constantin Popescu, se clasează pe locul al doilea. La Campionatul Mondial din 1975, desfășurat între
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
Constantin Popescu se retrage definitiv din funcția de antrenor și se dedică activității federale. În 1960, lui Constantin Popescu i s-a conferit titlul de „Maestru Emerit al Sportului” pentru medaliile de aur de obținute la Campionatele Mondiale în 11 jucătoare din 1956 și 1960. În anul 2000, Constantin Popescu primește Crucea națională Serviciul Credincios Clasa a II-a, conferită de președintele Emil Constantinescu prin Decretul nr. 563 din 1 decembrie 2000 "„pentru obținerea unor rezultate sportive deosebite”". În Adunarea Generală
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]