1,730 matches
-
și reprezentau, încă, ideile democrat înaintate, alții apărând pe conservatorii reprezentați prin Lascăr Catargiu, Alexandru Lahovary sau Titu Maiorescu. în strada Brutari locuiau cu chirie patru studenți, toți din Râmnicu-Vâlcea, și anume, Ion Iancovescu, Grigore Golescu**, Costică Vlădescu, fratele fostului jude instructor și avocat Nicu Vlădescu și Ion Zografos. Zografos era liberal după tată. Grigore Golescu și Vlădescu nu se prea prăpădeau cu firea după politică, iar Ion Iancovescu era un conservator fanatic care, pe vremea aceea, începea să fie maiorescian
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Și-a reluat apariția mult mai târziu. Și-a schim‑ bat numele și și-a zis altfel, nu mai știu cum, ceva cu „liber“, Flacăra liberă sau ceva de genul Ăsta. V.A. : Cei din provincie, fostele ziare regionale sau jude‑ țene, se orientau după Scânteia, care devenise Scânteia Poporului și apoi Adevărul. A.M.P. : Dar gândiți-vă ce multe erau ! CĂ sunt peste 40 de județe. Era plin de ziare. Inclusiv o mulțime de orga‑ nizații comuniste aveau ziare în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o confuzie. Și atunci mi-a venit foarte ușor să-i dau în judecată pe această chestiune. Și aveam proces cu ei a doua zi și a trebuit să vin din America, pentru că atunci, dacă dădeai pe cineva în judecată, jude‑ cătorii insistau să te prezinți în persoană, nu puteai tri‑ mite avocatul. Și noaptea mă trezesc cu un intermediar de la PSD. Cu acest emisar am ieșit și m-am plimbat noaptea pe la 11. Îmi spunea, cu o voce deloc suavă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și protejat. Și atunci numai eu am apărut la televi‑ zor, în numele Coaliției, și am spus : „Listele sunt făcute de nu știu câți jurnaliști, dar nu o să vă dăm numele lor. Dacă vreți să dați în judecată pe cineva, dați-mă în jude‑ cată pe mine !“. Și așa am ajuns că m-au dat în judecată în civil un număr considerabil de oameni periculoși : prin‑ tre reclamanți erau ministrul Justiției, ministrul de Interne, șefii serviciilor secrete și așa mai departe. Ei ne-au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că ai luat cunoștință. Și eu citeam și amărâta aia de funcționară de la sală, grefiera, scrisese „Bruscel“ în loc de Bruxelles. Și am scos stiloul - nu știam că nu e voie să scrii pe concluzia de judecată - și mă pregăteam să modific. Jude cătoarea mă vede în ultima clipă și strigă : „Ce faceți, doamna Mungiu ? !“. Și zic : „Doamnă, scrie Bruscel aici. Ce să fac ? Corectez“. Zice : „LĂsați așa ! Dumneavoastră nu vă închipuiți ce se scrie pe aici, câte prostii nu se pun... LĂsați
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ariton, președinte secția a II-a, Th. Alexandru, procuror general. Comitetul de redacție: Cam. Ionescu, primpreședinte, Anton Iliese, președinte Secția a III-a, dr. Nicu Popescu, președinte Secția I - Tribunalul Cernăuți; secretari de redacție: P. Laufer, avocat, dr. At. Antoniu, jude supleant. Cu concursul magistraților - asistenți de la Înalta Curte de Casație: dr., Ilie Țabrea, Al. Popârlan, primpreședinte de Tribunal. Administrator și redactor - responsabil P. Laufer, avocat. Revista Pagini juridice pune coloanele sale la dispoziția tuturor juriștilor din țară, rolul ei nefiind
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
doi copii de crai amanți fermecați, deasupra unei bălți pustii (subiect de poveste). 3 August. A vinit un om să eie svidetenli, ca să facă răsporojenie la miravoi suda. (să ia certificat medical ca să facă cerere de dare în judecată la judele de pace -) 4 August. Istoriile cu necontenitele prădăciuni și hoții. Istorie despre vremuri mai vechi, despre gospodăria mazilului Grigore Fotescu. Vaci, boi, oi, cai, vii, livezi, ogoare de pâne albă și popușoi. "Căpitane Grigore" îi spune toată lumea și toți îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să nu seceri de șapte ori pe atât (S.VII.3) Nu cere lui Dumnezeu să stăpânești asupra altora; nu cere Împăratului scaun de mărire. Nu te justifica în fața lui Dumnezeu, căci el cunoaște străfundul inimilor. Nu cerca să fii jude dacă n-ai destulă tărie ca să rupi silințele nedreptății. Nu râde de omul căzut în nenorocire; căci Dumnezeu înalță și coboară și el toate le vede. Prietinii sunt ca vinul; cei mai vechi sunt cei mai buni. La démagogie pure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
răscoala din 1467, refugiindu-se în Polonia. Maramureșanul Coroi din Oncești, la 12 km mai jos de Sighet, pentru că l-a apărat pe rege la Baia, a fost scos de sub jurisdicția autorităților locale și supus celei a palatinului și a judelui curții regale. Din aceste documente nu respiră un sentiment al unei izbânzi deosebite, dimpotrivă, ele ne sugerează că regele a fost înfrânt la Baia. Faptul că regele impunea stărilor Transilvaniei să-i dea 40.000 de galbeni, pentru a organiza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al protecției domnești, ci instituția Bisericii și averea ei. Cea mai veche mențiune documentară privitoare la țiganii din Huși datează din 7 mai 1627, când Miron Barnovschi poruncea „ca de acum înainte să n-aibă nici o treabă slugele hătmănești nici juzii domnești să nu iea nici gloabe nici ciobote nici alte venituri hătmănești, ci să aibă călugării a lucra cu ai săi țigani și numai ei să-i stăpânească ca pe niște robi țigani.”. Conform unei alte surse documentare (Iași, 7
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Varlaam de la Huși, apoi de bunăvoie s-a considerat rob al mănăstirii Brădicești. În acea perioadă, țiganii fugari, fără stăpâni, erau lipsiți de orice protecție și expuși la cele mai brutale dispoziții ale autorităților statului. Domnul Moldovei a intervenit pe lângă juzii și slujbașii Hătmăniei, și le-a poruncit: „Să aveți a-i da bună pace acestui țigan, întru nimic să nu vă amestecți la dânsul a-l învălui sau a-l trage la ceva”. În Evul Mediu, Episcopia a primit în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acești nefericiți ai sorții; totodată, țiganii au continuat să reprezinte donații ale unor boieri, în folosul Episcopiei. Într-un raport scris (anafora) al marilor boieri din divan din 25 iunie 1757, adresat lui Scarlat Ghica (1757-1758), se arăta că Iordaki, judele țiganilor și fratele său, Sandu, fiii lui Burcă Căldărariu aparțineau de drept Episopiei Hușilor. La 28 iunie, episcopul Inochentie, prin judecata domnească, avea câștig de cauză în procesul cu acești oameni. Domnul Moldovei comunica episcopului ca să-i ia pe țigani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fugari, fiind ajutat de preotul Ioan („namesnic”), precum și de slujitori („feciori”). Drepturile și, mai ales, obligațiile țiganilor, au fost consemnate în documentul din 20 octombrie 1795. La această dată, episcopul Veniamin l-a numit pe Vasile Herariu în funcția de jude al țiganilor. El avea dreptul să meargă prin țară cu cele opt sălașe de țigani „să-și câștige hrana și chivernisala cu meșteșugul lor să aibă toată purtarea de grijă pentru dânșii a-i povățui și a-i învăța spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
învăța spre a se purta cu toată dreptatea [...] și să aibă a da samă pentru fiește-carele dintr-ai săi și ori-carele din ceata lui dacă se va răzleți ori va fugi aiurea într-altă ceată streină”. Episcopul atrăgea atenția dregătorilor (juzi domnești, boierești sau mănăstirești) să-i ajute pe țigani pentru a nu fi asupriți sau răpiți de alții. Fiind proprietatea Episcopiei, ei aveau dreptul să circule numai în țară, „iar a trece peste hotar nici într-on chip să nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să-i ajute pe țigani pentru a nu fi asupriți sau răpiți de alții. Fiind proprietatea Episcopiei, ei aveau dreptul să circule numai în țară, „iar a trece peste hotar nici într-on chip să nu li să dea”. Numai judele avea dreptul de judecată a țiganilor: „să-i cerceteze și să-i globească după vina lor, iară alții nimine să nu se amestece între pricinele lor”. Dacă erau nedreptățiți, atunci ei aveau dreptul să-l reclame pe jude. La rândul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dea”. Numai judele avea dreptul de judecată a țiganilor: „să-i cerceteze și să-i globească după vina lor, iară alții nimine să nu se amestece între pricinele lor”. Dacă erau nedreptățiți, atunci ei aveau dreptul să-l reclame pe jude. La rândul lor, țiganii erau obligați să se supună și să-l asculte pe jude; în caz contrar, „unul ca acela să-l certe cu bătae”. Cum este firesc, țiganii trăiau în zona Hușilor și la începutul secolului al XIX
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
globească după vina lor, iară alții nimine să nu se amestece între pricinele lor”. Dacă erau nedreptățiți, atunci ei aveau dreptul să-l reclame pe jude. La rândul lor, țiganii erau obligați să se supună și să-l asculte pe jude; în caz contrar, „unul ca acela să-l certe cu bătae”. Cum este firesc, țiganii trăiau în zona Hușilor și la începutul secolului al XIX-lea; prin „cartea” (scrisoare, ordin scris) din 1 iulie 1839, vornicul Iordachi Cantacuzino cerea să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și aproape de ruină este episcopia”. Locuitorii târgului erau valahi, dar mult mai mulți unguri („et in omnibus priores, unde infimam etiam partem oppidi Valachis inhabitandam concessere”), lucru puțin probabil. „Dregătorii - scrie Bandini - se succed astfel că, dacă un an este jude un ungur, în celălalt an îndeplinește această slujbă un valah <și> așa, prin schimbări succesive, ei îndeplinesc alternativ slujbele”. Succesiunea anuală a șoltuzilor (judecătorilor), de etnii sau confesiuni diferite, este un fapt specific târgurilor moldovenești cu populație de mai multe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
asigurat și cu dovezi, iar locuitorii pentru muncile executate n-au niciodată chitanțe descărcătoare. Așa s-a întâmplat cu Ion Pandelache din Vetrișoaia și alții ... Locuitorul Ion Vrabie a fost condamnat către d-l Adam Mitache, în 1906, de d. Jude al Ocolului Fălciu, la suma de lei 174,05 bani, pentru rămășiță din 1905, cartea de judecată nr. 275/906. A doua oară în 1907 e reclamat tot de d. Adam Mitache pentru 240 lei și 35 bani, pentru munci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
arendașilor. Asemenea revolte se semnalează și în comunele Răducăneni și Drânceni. Rog dispuneți trimiterea de urgență a unui Regiment. De la Iasy cerând nu ni s-a dat forțe militare sunt lipsit cu desăvîrșire de aceste forțe plecat localităților indicate, procurorul, judele instructor și comandantul companiei jandarmi, dar fără armată”. Locuitorii din satele Budești și Vinețești, comuna Crețești, au devastat casa arendașului moșiei Budești, maltratând pe ajutorul de primar și pe secretarul comunei. În satul Covasna, comuna Cozia și în comuna Vutcani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu l-am luat În serios pe Nae Ionescu când mi-a adus, prin primăvara lui 1912, un manuscris stângaci cali grafiat și mediocru ortografiat, bănuindu-l că-mi montează o farsă cu complicitatea [a]celora de peste drum, de la Terasă, jude când mai ales după cuprinsul acestui manuscris cu poeme În proză de o manieră particulară, căutată pe ici, pe colo, amintind pe Aloysius Bertrand din Gaspard de la nuit, ticluite parcă pe măsura gustului, reputat cam deșucheat, al secretarului de redacție
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
conscripție, și cazuri de zileri cu o bună situație materială, e drept că foarte rare, dar existau asemenea oameni, atunci în 1722 în Cuciulata, în Comăna de Sus, în Poiana Mărului, în Voila. Ba dintre acești zileri unul e numit Judele (primarul) comunei. Multe sate dela șes, de pe malul Oltului dispuneau de păduri și pășuni bogate la munte, pe care le utilizau, mânându-și acolo vitele și oile pe potecile ce treceau prin satele de sub poalele munților. Adeseori iobagii din acestea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
foc e foarte grea.... Spre marea noastră nemulțumire vin la noi comisari incvisitori, care trăiesc bine pe spatele noastre.... Pentru multe și feliurite cercetări ce se fac, executorii nu se poartă altfel cu noi ci ne neliniștesc și ne gonesc...Juzii din Făgăraș când cheamă oamenii la judecată îi țin acolo câte 2-3 zile și vin acasă fără ispravă, ceea ce nu puțină pagubă ne aduce, îndeosebi vara când ne pierdem timpul de lucru în câmp, se întâmplă deseori că solgăbirăul nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
distinct, după cum sunt formulate, ușor se poate vedea că ele au fost date împreună de declaranții din ambele sate și redactate de una și aceeași mână: Noi iobagii comitelui Josif Teleki de Szek, din Oprea Cârțișoara: 1. Matei Cânduleț, acum judele satului, 32 ani, 2. Adam Păduran, 40 de ani, 3. Stanciu Iacob, 40 ani, 4. Stanciu Cosma, 40 ani, 5. Oprea Grovu, 40 ani, 6. Oprea Gruventsa, 70 ani, 7. Mihai Gruventsa, 50 ani, după jurământul legal mărturisesc: Știm sigur
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trimit din partea scaunului, persoane pe care trebuie să le susținem cu mâncare, băutură, fân, ovăs, dar nu ne iau cu puterea ca executorii, ci ne cer frumos și le dăm. 7. S-a întâmplat că ne-au citat la Făgăraș judele cu încă trei oameni și au așteptat acolo două zile, dar nu le-a poruncit nimic, ci i-au chemat a doua oară și atunci s-a interesat domnul căpitan suprem despre comisar, solgăbiraie și despre toate excesele. 8. Ducând
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]