940 matches
-
și trecutul unui Iași în care s-a pictat serios și eminamente... desuet. Dacă, respectuos chiromantic, i-am convoca pe cei din romantica pleiadă Craiu la masa evaluării prezentului, ne imaginăm cam cu ce pișicheră schimă ar privi ei isprăvile junilor atleți. Nu alta, probabil în aceeași obligatorie simetrie ca a înnoitorilor de-acum. Ritos amnezici, aceștia, cu etapele ieșene ce i-au precedat. Cu atît mai ritos, cu cît absolut recomandabil actanții ultimului val convoacă la provocatoarele festine și nume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
semn că primăvara este aproape. Șuvoiuri de lumină sparg norii întunecoși și potopul de raze se revarsă pe pământ. Soarele își trimite cu dăruire razele. Din grădină, se înalță aburi moi. Pe lângă unele garduri, pământul și furnicile ies la soare. Junele flori de primăvară : ghiocei, viorele, brebenei și toporași răzbat prin frunze uscate, arătându-și drăgălășenia. Păsărelele își dreg glasul în luncă. Multe au venit de departe. Rândunica un zidar neîntrecut, își culege pământ moale, îl amestecă cu firișoarele de iarbă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pentru a ne hrăni sufletul și mintea. Andrei Obreja *** Subliniind importanța pe care cultura o are în evoluția unui popor, un mare îndrumător al culturii spune că aceasta depinde de calitatea actului de cultură. Speranța o constituie o literatură încă jună , o nouă direcție caracterizată prin sentiment și înțelegerea ideilor civilizației. Ca scriitor, este bine ca pe hârtie să ți asumi și câteva responsabilități și să-ți așterni cele mai curate gânduri, însă, fiind puțin precaut și la criticii care așteaptă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
numără, de asemenea, printre întemeietorii și principalii colaboratori la „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina”, pe care a condus-o din iulie 1866 până în decembrie 1869. În coloanele acestei reviste, precum și în „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România Jună»”, „Arhiva”, „Candela”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra” ș.a. i-au apărut cronici și articole, studii de istorie, de lingvistică și istorie literară, studii și culegeri de folclor. Cunoscut și apreciat, S. va fi ales în 1866 membru al Societății Literare Române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
1908-1910), unde obține titlul de doctor în filosofie cu o „disertație inaugurală” intitulată Ioan Luca Caragiales Leben und Werke și publicată în 1911. În perioada vieneză este ales secretar și, pentru un răstimp, în 1906, președinte al Societății Academice „România jună”. Debutase încă din 1903, în revista „Luceafărul”, care apărea la Budapesta, cu o povestire, continuând să publice proză, versuri și mai ales comentarii de literatură și publicistică socială în numeroase gazete sau reviste. Din 1911 intră în ziaristică, angajându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
1914; Peter Rosegger, Grigoraș-Păsăraru, Brașov, 1915; L.N. Tolstoi și alții, Stropi de rouă răcoritoare, Sibiu, 1921; José Echegaray, Marele Galeoto, Sibiu, 1924. Repere bibliografice: „Anuarul Gimnaziului Greco-Oriental Român din Brașov”, 1913, 247; Raportul anual al Societății Academice Române Social-Literare „România jună” din Viena. 1904-1912, Viena, 1912, 5, 12-19, 30; I. Grămadă, „România jună” din Viena, Arad, 1912, 68; Ion Scurtu, „Viața și operele maestrului Caragiale”, „Seara”, 1912, 725; I.I. Nedelescu, „Gogu”, „Gazeta cărților”, 1922, 6; Perpessicius, Opere, XII, 286, 501-502, 546
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
rouă răcoritoare, Sibiu, 1921; José Echegaray, Marele Galeoto, Sibiu, 1924. Repere bibliografice: „Anuarul Gimnaziului Greco-Oriental Român din Brașov”, 1913, 247; Raportul anual al Societății Academice Române Social-Literare „România jună” din Viena. 1904-1912, Viena, 1912, 5, 12-19, 30; I. Grămadă, „România jună” din Viena, Arad, 1912, 68; Ion Scurtu, „Viața și operele maestrului Caragiale”, „Seara”, 1912, 725; I.I. Nedelescu, „Gogu”, „Gazeta cărților”, 1922, 6; Perpessicius, Opere, XII, 286, 501-502, 546; Al. Dima, Un semănător al luminii, „Calendarul săteanului”, 1937, 70-71; Horia Petra-Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
tronează imperial, parcă convins de frumusețea-i exterioară și superioritatea puterii; câțiva zimbri tuciurii, cu coarne impunătoare, rumegă ierburile pe care tocmai le-a ingurgitat; doi căpriori gnu se războiesc izbindu-și cu putere coarnele pentru demarcarea supremației În fața unor june antilope ce pasc În apropiere; o girafă Își pendulează agale gâtul supraetajat prin aer În căutarea unor tinere vlăstare, iar printre picioarele o zebră vărgată nu prididește să mestece smocuri de iarbă umedă; crocodilii par nemulțumiți de Întreruperea moțăielii pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zic și eu, Îmi zîmbește radios, total nevinovat. Hei, ai putea să te Îmbraci și tu cu un asemenea tricou, cînd te duci să naști! Domnule Kovitz, Îmi puteți spune de unde v-a venit inspirația? Întreabă un asistent de marketing june și curios. — Cine-i oafa roșcată? se bagă și fata de la PR, cu un hohot relaxat. Sper că n-o să se supere dacă vede o mie de tricouri despre ea! — Ce zici, Becky? Danny ridică din sprîncene răutăcios spre mine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
se transformă! Îmi amintesc că luai mai multe exemplare din cărțile de anumită valoare, pentru că m-ai depanat și pe mine de câteva ori, când nu reușisem să-mi procur niște volume! Însă, ideea creață să discuți despre Noica cu juna profesoară de socialism științific merită toți banii! Nu râd de tine, și eu am pățit-o cu profesorul de la disciplina asta! Era în 1974, iar Ceaușescu tocmai primise o funcție nouă, cea însoțită de sceptrul republican, după formula inspirată a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Europei vreme de mai bine de jumătate de secol, pe care a eliberat-o de nazism și a apărat-o de comunismul sovietic. Mă refer la autori precum Raymond Aron, Jean-François Revel sau Alain Besançon, dar și alții ceva mai juni, cum sunt Françoise Thom ori Emmanuel Todd, ultimul, e drept, destul de critic cu America în ultima sa carte, dar măcar cu argumente, nu visceral. E, totuși, fascinantă, ca orice schimbare de boală, cea a proso-vietismului în antiamericanism! Fără nimic logic
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
primară la Aiud, iar liceul la Blaj, terminându-l în 1877. La Viena urmează mai întâi Politehnica, apoi, din 1879, Facultatea de Filosofie. Este unul din factorii coagulanți ai studenților români din capitala imperială, luând parte la activitatea societății România jună. Titlul de doctor în filosofie îl obține la Budapesta, în 1883, cu teza Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească. După absolvire a fost profesor de română și maghiară, dar și de matematică, la Institutul Pedagogic și Teologic din Caransebeș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
în vârstă de treizeci și trei de ani, născută la Melbourne, Australia, venită în Anglia la vârsta de cinci ani. Domeniul ei este romanul industrial al secolului XIX. E familiarizată cu Lacan și Derrida, ... a asistat în amfiteatrele facultății cu interes pe când junii turci ai catedrei distrugeau ideea de autor, ideea de personalitate, ideea de a găsi un sens unic și univoc al textului literar. Când a absolvit, era deja criză de slujbe în învățământul superior. In 1984, profesorul Philip Swallow, șeful catedrei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cărui sentimente naționale nu pot fi puse la îndoială, a fost un antijunimist convins și un adept al purismului în limbă. Ales secretar general în 1871, el îl înlocuiește, șase luni mai târziu, pe I. Slavici la președinția societății „România jună”. În 1872, după terminarea studiilor universitare, este numit profesor de limbile latină și română la gimnaziul din Suceava. Va fi titularizat, apoi, la Catedra de limbă și literatură română a gimnaziului din Cernăuți, unde va funcționa un timp și ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
a depoetizat discursul liric Într-un adevărat program estetic. „Mi-am Înseninat gândurile Până când au Început să se vadă În ele Munții...” MIHAI EMINESCU - LUCEAFĂRUL comentariu literar Poemul Luceafărul a apărut În anul 1883, În „Almanahul Societății Academice Social-Literare România Jună” din Viena. În același an, Într-un număr din luna august, a fost reprodus și În revista Convorbiri literare. Izvorul de inspirație al celebrului poem Îl constituie un basm românesc intitulat Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]