2,389 matches
-
-și seama cât de norocos fusese. Simțea genul de mulțumire pe care eu nu am simțit-o niciodată când eram În viață. Marlena și Harry s-au bucurat În sfârșit de mult așteptata noapte de pasiune. Când au scăpat din junglă, tatăl lui Esmé le aștepta să-și ducă fiica acasă. Harry și Marlena au luat avionul până la Bangkok și s-au cazat la un hotel de lux. Au fost nevoiți să mai amâne consumarea pasiunii Încă o dată pentru că Harry a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care trăiau În Birmania sub teroare. La urma urmelor, nu se terminase totul cu bine pentru toată lumea? Harry a continuat să lucreze la cartea lui, Aici. Stai. Șezi. Capitolul despre adaptabilitate includea exemple reale preluate din șederea prietenilor săi În junglă. Era ocazia perfectă pentru a privi caracteristicile comportamentului uman În grupuri supuse stresului În comparație cu comportamentul În haită la câini. A luat interviuri prietenilor lui despre alianțele pe care le-au format pentru binele grupului. Cine preluase conducerea? Cum se luau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
instinctiv nervura fină a metatarsienelor, înflorește un buchet de unghii murdare, tocite sau pur și simplu lăsate să crească în plata Domnului, ca o grădină în paragină. Doar în metroul parizian mi-a fost dat să mai întâlnesc o asemenea junglă de plante cornoase: triunghiulare, octogonale, zimțate - într-un cuvânt, imposibil de privit. Nimeni nu poate spune cu exactitate prin ce accident al istoriei sau al evoluției darwiniene mutanții compuși din carne, fire de păr și granule străvechi de pământ, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
defecte. De-aici încolo, orice combinație devenea posibilă. De la geamul sufrageriei mele, cuprindeam totul (sau măcar o parte din el). Nu fusesem înzestrat cu-o fereastră triplu panoramică și nici cu un creier luxuriant, care să-și întindă tentaculele prin jungla de tablă și beton a cartierului, dar nu mă socoteam nici ultimul om. Știam ce să caut. Mă uitam respectuos, plictisit, după exact opusul a ceea ce-mi plăcea. Universul meu începea cu florăreasa din fața blocului și se termina cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trei pietoni! Dacă vezi mai puțini, claxonezi și treci!“ Am ocolit Burgtheater-ul, lăsând în urmă parcurile și grădinile înghețate. În spatele lor, pâlpâia Muzeul Fluturilor, care l-ar fi făcut invidios pe orice prozator: o hală imensă, jilavă, încărcată cu-o junglă adevărată, tropicală, prin care fluturii ricoșau ca muștele într-o damigeană cu vin. Doctorul Weidle îmi recomandase să merg acolo, făcea bine la nervi și, uneori, și la imaginație. Fluturii pluteau moi și leneși, unii îți mai aterizau în cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dintr-o greșeală tipografică, lăsase niște pagini deoparte, spre disperarea cititorilor. Dar nu asta mă interesa, și nici faptul că, pentru prima oară în istoria Pif-ului, o bandă desenată realistă încheia numărul: nici Placid et Muzo, nici Léo, nici La Jungle en folie, ci Corto Maltese. Era ca și cum ai fi terminat Frații Karamazov cu Feodor, nu cu Alioșa Karamazov. Nu pentru o poveste cu numere strâmbe de pagină sau cu desene mutate dintr-o parte într-alta a revistei bătusem atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înainte Volumul de față este istoria unuia dintre miile de stabilimente industriale românești căzute pe câmpul de luptă al tranziției spre capitalism. La aproape un secol de la fundarea sa, Fabrica Nicolina devenea societate pe acțiuni și încerca să supraviețuiască în jungla economiei de tranziție, pândită la tot pasul de pericole teribile. Un mamut ce se mișca greoi, măcinat de propriile-i boli, vânat continuu de șacali manageriali și de vulturi imobiliari, Nicolina a sfârșit trist. Căci, asemenea multor altor platforme industriale
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mal polis (acolo oamenii nu simpatici, nepoliticoși). Chiar și un ignar ca Arif refuză să se întoarcă, inteligența lui animalică i-a spus că Occidentul este plin de rele, dar că este mai ușor de trăit în el decât în jungla Estului proaspăt periat și dezodorizat democratic.) Învăț repede limbi străine europene și extra-europene, grație colegilor mei din bucătăria restaurantului: știu numele organelor sexuale masculine și feminine în albaneză, arabă și wolof (dialect senegalez), plus principalele înjurături în portugheză (șeful bucătăriei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ONG-uri umanitare, plasate însă strategic în buricul (buricele, mai exact) Parisului, cântăreți celebri de origine asiatică care par treziți după o baie de votcă dintr-un club elitist parizian, frumuseți exotice (vulgaritate sexy-căutată), dar și preoți iezuiți uitați prin jungla asiatică de 40 de ani și care acum apar, în fine, la televizor. Dacă stau să mă gândesc bine, este prima oară când văd un iezuit la televiziunea franceză! Un amestec neobișnuit, grotesc, totul scăldat în dulcele sos de ketchup
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a spune lucrurilor pe nume. Pentru cazul Asiei de Sud-Est, aceasta promitea să fie o abordare interesantă a tensiunilor străvechi dintre practicanții seminomazi ai agriculturii din zonele de deal, care ardeau pădurile și cultivau terenurile pentru cîțiva ani, lăsând apoi jungla să le reocupe și regatele constituite În văile cultivate cu orez. Problema depășea Însă nivelul geografiei regionale. Nomazii și păstorii (cum ar fi berberii și beduinii), vânătorii-culegători, țiganii, vagabonzii, oamenii fără casă, grupurile itinerante, sclavii fugari și șerbii au deranjat
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
general”, aceasta ar fi insuficientă pentru a face o anumită călătorie pe un anumit curs de apă. Un pilot localnic nu este mai puțin necesar pentru a naviga pe un fluviu anume decât este un ghid indigen pentru a străbate jungla, orașul Bruges sau medina dintr-un vechi oraș arab. Practica și experiența ce se reflectă În mētis sunt aproape Întotdeauna locale. Astfel, se poate ca un ghid montan să cunoască cel mai bine zona Zermatt, pentru că acolo a făcut multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
noi tipuri de servicii și facilitează accesul la informație. Din acest punct de vedere, viitorul intermediarilor se anunță destul de sumbru. Pe de altă parte, această „explozie” a informației are și unele consecințe nu tocmai favorabile potențialului utilizator. Practic, există o „junglă a informației” aparent ușor de accesat dar, în realitate, destul de greu de sortat, clasificat și evaluat. „Potențialul client” din fața computerului personal este derutat de multe ori de avalanșa de informații la care are acces și de gradul de încredere pe
DILEME ?I FORME DE DEZVOLTARE by Valentin NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83103_a_84428]
-
lua cîte un cartof sau pîine, lăsînd firmituri mari pe masă, mînjindu-se pe mîini și pe gură. Nu se ștergea. Mănîncă frumos. Ai acolo furculiță și cuțit, folosește-le. Nu le-am pus de decor, să știi. Nu sîntem în junglă. Dar e carne și se poate... Am văzut că și tu faci așa. Termino cu prostiile. La un moment dat, ea a avut nevoie de o confirmare a talentelor ei culinare. Cum a ieșit? E bun? Foarte bun, a molfăit
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Pentru că urma să scrie o nouă pagină în cartea istoriei. Acești tineri galanți, fii de mari oameni de finanțe, care zburau cu avionul în anii douăzeci și decolau cu scopul de a depăși recordul de la New Orleans la Buenos Aires, peste jungle ce uneori îi cuprindeau și pe ei și pe avioanele lor, probabil că vor fi trăit și ei astfel de pasiuni. Ea continua să îmi amintească cât de puțini oameni din Evul Mediu încoace reușiseră să dreseze vulturi. Am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
meu. Păi la o adică poate vă ajută Iggy dacă eu nu pot. Moulton și Iggy erau prieteni, dar această recomandare știa toată lumea că e o simplă glumă, pentru că specialitatea lui Iggy erau poveștile de groază pentru Doc Savage și Jungle Thrillers. Nu era în stare să scrie nimic altceva. Îmi plăcea de Iggy Blaikie ăsta. De fapt numele lui adevărat era Gurevici, dar nu avea panașul pe care îl asocia el cu mândrele nume anglo-saxone ale eroilor săi. Astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
-l văd în închisoare. Doar n-am nici un motiv. Urma să o ia spre Acapulco. OK, bine. Atunci noi o s-o luăm în direcția opusă. Care va să zică voia să ia vaporul la Acapulco, nefericitul! Sau poate că plănuia să scape prin junglă, spre Guatemala, nătărăul fără minte! Păi dacă nu-l căsăpeau indienii ca să-i ia tenișii în două culori, crăpa sigur de epuizare. M-am grăbit să o găsesc pe Thea. Dar ea plecase, așa mi-a spus Iggy, îl părăsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mine. Într-un fel era ca Einhorn pe vremuri, descoperise că nu voiam să profit de el și că eram un om pe care te puteai bizui. Și cu ciudățeniile lui, aiurit cum era, cu manifestările alea de sălbatic din jungla guineză sau scălămbăielile alea în care cădea uneori din cauza forței lui vitale, avea totuși ceva care mă atrăgea. Probabil că era acea forță, fără îndoială, care tortura umanitatea din el și care era torturată la rândul ei. Și câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
om nu a ajuns vreodată la castel și să se întoarcă. Gigel: - Super!!! Paul: - Ajungem și intrăm și aflăm secretele ! Alina: - Drumul durează trei zile dus și trei zile întors dacă... Gigel: - Sau trei ani și ne caută părinții prin jungle, păduri. Paul: - Ce spunem acasă ? Trei zile dus, trei zile întors...în total șase zile ! Alina: - Pentru părinți inventăm o excursie de șase zile la ... munte ! Paul: - Perfect. Pregătirile le începem imediat și de mâine pornim la drum ! Gigel: Unde
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
era să cucerească Tenochtitlanul. Dar Quetzalcoatl, ajuns stea, nu se mai gândește decât la întoarcere. mit și simbol Totul pare să se afle în Mexic sub semnul dualității șarpelui înaripat. Zăpezile acoperă focul vulcanilor, stelele ard peste urletele șacalilor din junglă, iar pădurile torențiale ale tropicelor se întîlnesc cu stepe pline de cactuși. Căderea nopții e însoțită adesea de un zgomot ciudat. Alteori, tăcerea devine asurzitoare. Ploi violente alternează cu un cer secetos și, pe măsură ce străbați Mexicul, constați că umbrele au
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
armonizează de minune cu soarele strălucitor, cu pământul fierbinte din care țâșnesc cactuși de formele cele mai bizare sau păduri unde arborii și lianele se amestecă. Discipolii tropicali ai lui Churriguera au învățat ornamentația în primul rând de la flora din junglă și au încorporat în operele lor și ornamentațiile de pe vechile pietre. Într-un fel, barocul e aici un stil de dincolo de mode, care n-a dispărut niciodată cu totul din gusturile artiștilor mexicani. Țăranii înșiși l-au folosii fără să
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
în faptul că iubim mai mult viața după ce descoperim că o vom pierde. spre sud Trebuie să-mi fac din nou bagajele. Mâine plecăm cu autobuzul în sud. Spre Tierra caliente. Veracruz. Tabasco. Villahermosa. Celebrele ruine de la Palenque, în plină junglă, unde foarte rar ajunge cineva. Și Yucatanul. Uxmal, Chichen-Itza, sigilii secetoase ale civilizației maya, nume care au figurat până acum pentru mine undeva foarte aproape de mit și mi se pare neverosimil să ajung în imperiul lor de tăcere și piatră
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
au hotărât, se pare, să ne arate tot repertoriul ploilor. Căci ploaia, aici, arată altfel. Apare pe neașteptate, violentă și caldă, se prăbușește în geamurile autobuzului sufocîndu-le cu apă, după care dispare pe neașteptate. Înainte de a afla cum arată o junglă a lianelor, aflu cum arată o junglă a ploii. Depășim pășuni galbene, păduri de palmieri ca niște temple din care au rămas în picioare numai coloanele, un peisaj echivoc în care luxurianța alternează cu ariditatea, sub o ploaie caldă, care
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
tot repertoriul ploilor. Căci ploaia, aici, arată altfel. Apare pe neașteptate, violentă și caldă, se prăbușește în geamurile autobuzului sufocîndu-le cu apă, după care dispare pe neașteptate. Înainte de a afla cum arată o junglă a lianelor, aflu cum arată o junglă a ploii. Depășim pășuni galbene, păduri de palmieri ca niște temple din care au rămas în picioare numai coloanele, un peisaj echivoc în care luxurianța alternează cu ariditatea, sub o ploaie caldă, care pe nesimțite se transformă în lumină umedă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sunt rari; că porumbul, lâna sau fructele care se schimbă sunt puse direct în praful piețelor al căror nume aztec, tianguis, e încă folosit. Dar nimeni sau aproape nimeni nu se oprește în aceste așezări unde istoria se îngînă cu jungla. Autobuzul plonjează în sud, sub un cer tot mai ars de febră în ciuda rafalelor violente de ploaie, și între păduri întinse de palmieri bătrâni unde e normal să-ți amintești de Rousseau, de mitul vârstei de aur și să-ți
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
o librărie. În hotel, la capetele culoarelor sunt puse recipiente cu apă fiartă pentru cei care nu cer apă minerală să se spele pe dinți. Am început să fiu atent dacă nu cumva se aud, aduse de vânt, urlete din junglă. Nu prea îmi dau seama cât de departe ne aflăm de jungla adevărată. Mă gândesc la bărbatul cu care am stat de vorbă mai devreme la restaurant. Și la câtă retorică s-a cheltuit pe o temă care e simplă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]