KorAP: Find »[drukola/base=junime & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...41 >

1,019 matches

Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725

elogioase din publicațiile provinciei, consacrate vieții sau operei istoricului. Iorga acordă prezentări succinte, în capitolul destinat publicațiilor periodice, principalelor reviste nord-moldo-venești. Astfel, dacă revista botoșăneană Junimea Moldovei de Nord este plasată cu încredere în categoria "revistelor de drum sigur"57, Junimea literară apare ca "revistă de înfrățire", prezentată pe secțiuni, cu menționarea autorilor - ridicați, ce-i drept, uneori prea sus pe piedestal 58. O serie de aprecieri se adresează și revistei Făt-Frumos, publicată "într-o atmosferă nervoasă" întreținută de Leca Morariu

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
atmosferă nervoasă" întreținută de Leca Morariu, autor pe care Iorga îl acuză totuși de "acre atacuri nemeritate", inclusiv la adresa sa. Explicația dintr-o notă de subsol, conform căreia L. Morariu, în ciuda promisiunilor făcute, a deviat de la sămănătorism creațiile din paginile Junimii literare, vine să confirme principalul criteriu iorghist de acordare de credit publicațiilor periodice. Făt-Frumos are însă meritul de a publica articole despre intelectuali contemporani trecuți în lumea celor drepți, precum Vasile Bogrea, sau note prețioase despre Eminescu ori Creangă 59

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
de peste hotare (1938), Marile puteri și criza cehoslovacă (1938). 11. Artur C. Enășescu (1889-1942), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de Litere de la București, cu studii la Paris, colaborează la revistele literare din capitală, dar și la Junimea Moldovei de Nord. În 1918 conduce, împreună cu Ion Sân-Giorgiu, săptămânalul botoșănean Îndrumarea. În 1926 publică singurul volum de poezii, Pe gânduri. 12. Neculai C. Enescu (1894-1971), profesor, publică în anii '30 o serie de lucrări de pedagogie privind tendințele intelectuale

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
la Universitatea Populară Nicolae Iorga. Este autor de manuale și traduceri. 18. Constantin Iordăchescu (1880-?), cadru didactic, scriitor și publicist, se numără printre primii redactori ai revistelor botoșănene Junimea Moldovei de Nord, Revista Școlii, Revista Moldovei, Adevărul literar și artistic, Junimea literară, Gândirea unde publică articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de moravuri din România mică, Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Liceului Laurian, cu doctorat în Litere și Filozofie la Leipzig, preocupat de literatura germană și influența sa asupra literaturii române, autor al unui proiect monumental - monografia Goethe, este și redactor al periodicului botoșănean Îndrumarea. Colaborează în presa vremii, inclusiv la Junimea Moldovei de Nord. Din 1922 devine conferențiar la Universitatea București. 34. Virgil Tempeanu (1888-1984), germanist, poet, traducător, pedagog, publicist, autor de manuale școlare. Profesor la Liceul Nicu Gane din Fălticeni, membru corespondent al Academiei Germane din München, înființează la Fălticeni

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
în arte frumoase la București, este creator de busturi ale unor personalități bucovinene, precum Simion Florea Marian. Ioan Bilețchi (1881-1962), publicist, traducător, licențiat în litere la Cernăuți, profesor la Liceul din Suceava și la cel din Câmpulung Moldovenesc, colaborează la Junimea literară, Glasul Bucovinei, Orpheus cu articole de toponimie și onomastică, pedagogie, recenzii, traduceri. Publică volumele Elemente creștine în patronimia românească, Nume de popoare și elemente slave în patronimia românească.11. 12. Emilian Boca (1889-1966), învățător, inspector școlar, elaborează, în 1935

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
publică articole științifice în reviste de specialitate. 23. Traian Chelariu (1906-1966), poet, prozator, membru al mișcării literare bucovinene Iconar, filozof, critic literar, dramaturg. Licențiat și doctor al Universității din Cernăuți, cu burse de studii la Paris și Roma, colaborează la Junimea literară și este prim-redactor la Glasul Bucovinei. Din opera sa publicată în interbelic reținem volumele de versuri: Exod (1933), Aur vechi (1936), Cântece de leagăn (1936) și cele de eseuri: Zaruri (1936), Pietre la care mă-nchinai (1937). 24

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus la Muzeul Simion Florea Marian. Colaborează la revistele de literatură și folclor. 52. Dimitrie Mitric-Burja (1869-1952), învățător în localități bucovinene, publicist, colaborează cu articole la Junimea literară, Școala. 53. Constantin Morariu (1854-1927), preot, poet, publicist, traducător. Colaborează cu studii la revistele din țară și este autor al lucrărilor Versuri originale și traduceri, 1924, Procesul Arboroasei. Pagini inedite. 54. Leca Morariu (1888-1963), filolog, lingvist, istoric, critic literar

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
geografie folclorică și etnografică, opere al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la Junimea literară, Suceava, Revista de pedagogie. Este autor al volumelor Istoricul Reuniunii muzical-dramatice Ciprian Porumbescu, Viața lui Ciprian Porumbescu. 62. Eugen Pohonțu (1897-1992), ofițer, absolvent al Liceului Laurian din Botoșani și al Școlii de ofițeri în rezervă de la Dorohoi, cu studii

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
al Școlii de ofițeri în rezervă de la Dorohoi, cu studii de istoria artei, estetică, psihologie, la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, profesor la Liceul militar din Cernăuți și la Școala Voievodului, publică studii de istorie literară și critică de artă în Junimea literară. Este autor al lucrărilor L'activité patriote d'Hélène Vacaresco - contribution au folklore roumain en France, Alexandru Macedonski. Viață, atitudini, adversități. Influențele franceze și concepțiile despre artă. Valoarea și modernismul operei. Macedonski și generațiile

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
națională. A redactat Bibliografia economică română (1926-1928) și revista Familia noastră. 80. Anca Țurcan (1896-1976), poetă, publicistă, institutoare la Rădăuți, debutează la Voluntarul Bucovinean, în 1935, și colaborează cu poezii și articole pe teme de pedagogie la Freamătul literar și Junimea literară. 81. Dionisie Udișteanu (1900-1984), arhimandrit, profesor la Suceava, publică studii de istorie locală. 82. Iulian Vesper (1908-1986), poet, prozator, traducător, absolvent al Liceului "Hurmuzachi" din Rădăuți, licențiat în Litere la București, debutează la revista Muguri editată de liceenii din

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
opera sa făcând parte volumele: Constelații (1935), Poeme de nord (1937), Primăvara în Țara Fagilor (1938), Viața lui Mihai Viteazu (1938). 83. Ion Vicoveanu (1879-1973), învățător, membru al Societății muzicale sucevene Armonia, publică articole despre viața muzicală a Bucovinei în Junimea literară, Făt-Frumos, Zori noi, Muzica ș.a. 84. George Voevidca (1893-1962), poet, publicist, dramaturg, cu studii liceale la Siret, Suceava și Cernăuți, licențiat în Litere și Filozofie la Cernăuți, membru corespondent al Academiei Române din 1937. Este profesor de limbă română la

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Pe George Voevidca îl reține ca poetul cu "mlădiosul talent"25, iar pe I. G. Toma îl consideră "unul din cei mai buni traducători ai baladei germane"26. În fine, lui Eugen Pohonțu, Iorga îi reproduce un fragment liric din Junimea literară în contextul unei analize despre originalitatea din poezia nouă27. Deși Iorga a părăsit locurile natale încă din adolescență, legătura cu intelectualii provinciei s-a menținut în permanență. Nu doar corespondența bogată păstrată în arhivele Academiei Române sunt o dovadă în

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Oameni de seamă, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Zaciu, Mircea, Dicționarul scriitorilor români, vol. 1-4, Editura Fundației Culturale Române: Albatros, București, 1995-2002. Publicații periodice Analele Bucovinei, 2000. Clopotul, 1933-1937. Craiu Nou, 1919. Făt-Frumos, 1926-1939. Gazeta Dorohoiului, 1926-1929. Glasul Bucovinei, 1925-1932. Junimea literară, 1923-1939. Mișcarea, 1931. Mișcarea literară, 1933. Neamul Românesc, 1908, 1920. Noua gazetă de Vest, 1938. Noua revistă română, 1909, 1910. Provincia literară, 1933. Revista Fundațiilor Regale, 1938. Revista generală a învățământului, 1932-1940. Revista Moldovei, 1921-1927. Rochița transparentă. Literară, umoristică

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Nichifor Crainic - Hristos", în Glasul Bucovinei, XV, nr. 3908, 1932. 47 "Ce a fost și ce a ajuns Bucovina", în Glasul Bucovinei, XIII, nr. 3312, 1930. 48 "Memoriul Bucovinei", în Glasul Bucovinei, XIV, nr. 3651, 1931. 49 "Celălalt regionalism", în Junimea literară, XIII, nr. 5-6, 1924. 50 Anne-Marie Thiesse, Ecrire la France: le mouvement littéraire régionaliste de langue française entre la Belle Epoque et la Libération, Presses universitaires de France, 1991. 51 În Noua gazetă de Vest, III, nr. 536, 1938

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Simionescu, Orașe din România..., p. 242. 43 Chiar dacă Liga culturală, Ateneul român și Societatea Ciprian Porumbescu țineau tot timpul capul de afiș, în Suceava existau, în anii '30, peste 20 de societăți culturale, precum: Societatea Muzeul, Asociația corpului didactic pimar, Junimea evreiască, Școala română, Theodor Herzl, Societatea evreo-academică Tikwah, Societatea creștin-germană poporală, ș.a., în D.J.A.N. Suceava, Fond Primăria orașului Suceava, dosar 11/1930. 44 În Glasul Bucovinei, XI, nr. 2612, 1928. 45 În Făt-Frumos, X, nr. 3, 1935. 46

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
N. Suceava, Fond Primăria orașului Suceava, dosar 11/1930. 44 În Glasul Bucovinei, XI, nr. 2612, 1928. 45 În Făt-Frumos, X, nr. 3, 1935. 46 În Glasul Bucovinei, VIII, nr. 1776, 1925. 47 Ibidem, IX, nr. 2107, 1926. 48 În Junimea literară, XIII, nr. 5-6, 1924. 49 Ibidem, XIV, nr. 1-3, 1925. 50 Ibidem, XIV, nr. 11-12, 1925. 51 Gheorghe Vlăsceanu, Ioan Ianoș, Orașele României. Mică enciclopedie, Casa Editorială Odeon, București, 1998, p. 227. 52 La începutul anilor '20, din 35

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
V, nr. 1, 1926, p. 2. 30 Apud I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p. 458. 31 S. Pană, Născut în '02, p. 234. 32 I. Nistor, "După nouă ani de zile", în Junimea Literară, XII, nr. 1-2, 1923, p. 1. 33 Ibidem, p. 6. 34 Viola Hudema, "Colaboratoarele Junimii literare", în Junimea literară, XXII-XXIII, 1933-1934, pp. 143-147. 35 Ion I. Nistor, "Se întrevăd zorile", în Junimea literară, XXII, nr. 1-3, 1933, p. 5

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Fundației Culturale Române, București, 1996, p. 458. 31 S. Pană, Născut în '02, p. 234. 32 I. Nistor, "După nouă ani de zile", în Junimea Literară, XII, nr. 1-2, 1923, p. 1. 33 Ibidem, p. 6. 34 Viola Hudema, "Colaboratoarele Junimii literare", în Junimea literară, XXII-XXIII, 1933-1934, pp. 143-147. 35 Ion I. Nistor, "Se întrevăd zorile", în Junimea literară, XXII, nr. 1-3, 1933, p. 5. 36 Traian Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 311. 37 Ion I. Nistor, " Spre o activitate

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
București, 1996, p. 458. 31 S. Pană, Născut în '02, p. 234. 32 I. Nistor, "După nouă ani de zile", în Junimea Literară, XII, nr. 1-2, 1923, p. 1. 33 Ibidem, p. 6. 34 Viola Hudema, "Colaboratoarele Junimii literare", în Junimea literară, XXII-XXIII, 1933-1934, pp. 143-147. 35 Ion I. Nistor, "Se întrevăd zorile", în Junimea literară, XXII, nr. 1-3, 1933, p. 5. 36 Traian Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 311. 37 Ion I. Nistor, " Spre o activitate mai intensă", în

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Nistor, "După nouă ani de zile", în Junimea Literară, XII, nr. 1-2, 1923, p. 1. 33 Ibidem, p. 6. 34 Viola Hudema, "Colaboratoarele Junimii literare", în Junimea literară, XXII-XXIII, 1933-1934, pp. 143-147. 35 Ion I. Nistor, "Se întrevăd zorile", în Junimea literară, XXII, nr. 1-3, 1933, p. 5. 36 Traian Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 311. 37 Ion I. Nistor, " Spre o activitate mai intensă", în Junimea literară, XXIV, nr. 1, 1935, p. 1. 38 Leca Morariu, "Poliție literară!", în

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
literară, XXII-XXIII, 1933-1934, pp. 143-147. 35 Ion I. Nistor, "Se întrevăd zorile", în Junimea literară, XXII, nr. 1-3, 1933, p. 5. 36 Traian Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 311. 37 Ion I. Nistor, " Spre o activitate mai intensă", în Junimea literară, XXIV, nr. 1, 1935, p. 1. 38 Leca Morariu, "Poliție literară!", în Făt-Frumos, I, nr. 1, 1926, p. 1. 39 Idem, "Regionalism pe din două", în Făt-Frumos, I, nr. 1, 1926, p. 31. 40 Idem, "Regionalism și capitalism", în

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Paul I. Papadopol, "Revistele de provincie", în Provincia literară, I, nr. 1, 1932, p. 5. 51 C. D. Fortunescu, "Reviste de provincie". 52 I. Cg., "Regionalism cultural", în Vremea, nr. 386, 1935, p. 7. 53 Leca Morariu, "Bățoșenie vieneză", în Junimea literară, XIII, nr. 1-2, 1924, p. 67. 54 În Junimea Literară, XV, nr. 5-6, 1926, p. 144. 55 Tiberiu Crudu, " Rostul unei reviste de provincie", în Revista Moldovei, II, nr. 11-12, 1923, p. 51. 56 Eugen Jebeleanu, "Revistele provinciale", în

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
nr. 1, 1932, p. 5. 51 C. D. Fortunescu, "Reviste de provincie". 52 I. Cg., "Regionalism cultural", în Vremea, nr. 386, 1935, p. 7. 53 Leca Morariu, "Bățoșenie vieneză", în Junimea literară, XIII, nr. 1-2, 1924, p. 67. 54 În Junimea Literară, XV, nr. 5-6, 1926, p. 144. 55 Tiberiu Crudu, " Rostul unei reviste de provincie", în Revista Moldovei, II, nr. 11-12, 1923, p. 51. 56 Eugen Jebeleanu, "Revistele provinciale", în Mișcarea literară, II, nr. 62, 1933. 57 Nicolae Iorga, Istoria

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089

De altminteri, și alte lucrări se continuă, într-un fel, una pe alta. De la investigarea activității lui A.D. Xenopol ca membru al Junimii și colaborator la „Convorbiri literare” se trece, în 1976, la o carte consistentă despre „implicațiile” istoriografice ale Junimii - spiritul istoric al societății, istoria în „Convorbiri literare”, în „prelecțiuni” și la Academia Română, literatura de inspirație istorică etc. - și, în 1994, la alcătuirea unor captivante „glose istorico-culturale” cu privire la Mihai Eminescu; mai multe volume, începând din 1986, au în centru problema

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]