998 matches
-
schițe, povestiri și traduceri în limba germană, cele mai multe din poeziile lui M. Eminescu, dar și cu altele în românește din nuvelele lui N.V. Gogol și H. Sienkiewicz la „Romänischr Revue”, „Vatra”, „Familia”, „Literatură și artă română”, „Patria”, „Conservatorul”, „Rumänischer Lloyd”, „Junimea literară”, „Die Karpathen”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. Prima carte de proză, Chipuri și graiuri din vesela grădină..., tipărită la Berlin în 1900, va fi reluată, cu modificări nesemnificative, sub titlurile Chipuri și graiuri din Bucovina (1905) sau Cucoana Raluca (1924). Îi
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
a tineretului. Experiența participării la două războaie (1913, 1916-1918) este reflectată în scrierile sale. Debutează cu proză la „Arhiva” (1905). Discipol, ca ideologie socială și literară, al lui N. Iorga, C. colaborează la „Neamul românesc”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Junimea literară”, „Făt-Frumos” și la multe periodice din zona sa de activitate. Este secretar de redacție la „Revista Moldovei” (1921-1927), unde publică și versuri (semnate T. Mârza), recenzii, articole culturale și sociale. Cea mai mare parte a prozelor lui C. apărute
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
pe scena Teatrului Național din București „icoana istorică” în versuri Iliaș-Vodă, iar un an mai târziu, drama istorică în versuri Domnița Ruxandra, apărută tot acum și în volum (1907). Colaborează cu poezii și piese la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri critice”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Epoca”, în 1912 este cooptat în conducerea revistei „Ilustrațiunea națională” (până în 1916), iar în 1914 și 1915 face parte din redacția ziarului „Steagul”, în care publică proză, numeroase cronici dramatice și articole diverse. Ca director al
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
Filosofie-Litere ale Universității din Cernăuți. Este doctor în teologie al aceleiași universități (1942) și doctor în științe filologice al Universității din Timișoara (1972). În anii interbelici a colaborat cu articole și eseuri de filologie și estetică literară la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Candela”, iar după război, stabilindu-se la Timișoara - unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Volumele sale reprezentative sunt Sinteză și
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
și în învățământul mediu. În 1960 devine lector la Institutul Pedagogic din Suceava. Publică tot mai puțin, astfel încât manuscrisele rămân în sertare. A debutat cu versuri în revista „Floarea soarelui” (1926). Colaborează la „Glasul Bucovinei” (aici este și redactor-șef), „Junimea literară” (îndeplinește funcția de secretar de redacție), „Gazeta Bucovinei”, „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Bucovina”, „Universul literar” (unde a fost redactor), „Bucovina literară” (fiind și în comitetul de redacție), „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Livresc și prețios, cerebral până la ariditate
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
de muzică vocală, de declamație și de literatură; ambele eșuează însă sub impactul unor disensiuni politice. Astfel încât abia odată cu apariția Junimii se va înregistra și funcționarea celui dintâi c.l. din cultura română. Extrem de elocventă atât pentru criteriile societare ale Junimii - esențiale în demersul grupării și, la vremea lor, de o mare noutate -, cât și pentru fundalul istoric pe care ea se constituie și începe să se manifeste este, din acest punct de vedere, observația prin care G. Călinescu deschide, în
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
departamente locale ale Ministerului de Finanțe. Elev fiind, C. a debutat cu versuri în 1927, la revista „Prin munca spre ideal” din Baia Mare. Cu oarecare constantă, va fi prezent mai ales in periodicele bucovinene ale timpului, precum „Îndrumarea”, „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina literară”. A semnat și Vera Marian. Împreună cu Victor Măgura și George Moroșanu scoate la Iași, în 1933, revista „Alfa”, iar la Câmpulung Moldovenesc, singur, în 1947, revista „Caiet literar”. Parțial, și-a adunat versurile în Confesiuni
COCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286307_a_287636]
-
susținută. Articole de critică, istorie literară, literatură comparată, poezii, nuvele, traduceri, studii filosofice și din domeniul pedagogic sunt răspândite cu generozitate în numeroase publicații din Bucovina și din alte părți ale țării. Cu oarecare regularitate scrie pentru „Glasul Bucovinei”, „Poporul”, „Junimea literară”, „Gazeta poporului”, „Codrul Cosminului” (toate din Cernăuți), dar semnează și în „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Cultura poporului”, „Revista Moldovei”, „Transilvania” ș.a. Poeziile sale de început nu sunt cu totul desprinse de influențe, însă cultura poetică întinsă și
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
le pot oferi, după caz, ocazia unei formări intelectuale în străinătate sau șansa unor poziții în cadrul birocrației românești. În nici un moment, cei care aparțin acestui ultim cerc nu pot aspira să dețină gradul de influență al celor care conduc destinele Junimii. Este vorba de o dinamică socială care explică și nuanțele ce apar între variantele de discurs conservator pe care le pun în pagină junimiștii ortodocși, pe de o parte, și Eminescu, ca expresie a unui junimism iconoclast și heterodox, pe
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
înnoitor și la îmbrățișarea mimetică și falsă a noilor forme culturale, E. Lovinescu dă o formă memorabilă și definitivă acestei opoziții de temperament dintre cele două provincii ale micii Românii. Este vorba de o opoziție care explică și contextualizează plasarea Junimii înseși în câmpul „reacțiunii“. Întâietatea simbolică revine în sinteza lui Lovinescu acelor forțe care își află inspirația în energia creatoare și revoluționară a muntenilor. Contrastul dintre cele două lecturi ale modernizării este responsabil pentru misiunea Moldovei de a fi, cel
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ce modelează discursul ideologic și critica politică: moderația se traduce în refuzul extremelor și în căutarea drumului salutar al prudenței care să ofere națiunii ocazia unei evoluții organice. În acest mod, proiectul junimist se cere citit așa cum lau gândit corifeii Junimii. Adică drept un traseu al moderației, echilibrului și compromisului inteligent dintre inovație și conservare. Un traseu liberal-conservator, menit să faciliteze, pe durată lungă, întâlnirea fecundă dintre fondul național și principiile civilizației occidentale. Nimic „ruginit“, nimic „reacționar“ în acest apel la
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
se poate reduce, notează profetic Filitti, la radicalismul postiacobin al „roșii lor“. Conservatorii devin, odată cu această recitire, parte a unui trunchi liberal autohton care își are originile în proiectul de modernizare de după 1829. Dacă cei mai mulți au prețuit serviciile aduse de Junimea limbii române și literaturii românești, prea puțini au în țeles concepțiile ei politice. Greșit judecate au fost aceste concepții, nu numai de adversarii politici, dar chiar de unii intelectuali, ca spre pildă regretații Ibrăileanu și Zeletin, sau d. Lovinescu. În
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
începutul secolului XIX în barbaria orientală, societatea română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate deabia atunci de miș carea contagioasă prin care ideile Revoluțiunii franceze au străbătut până în extremitățile geografice ale Europei. Atrasă de lumină, junimea noastră între prinse acea emigrare extraordinară spre fântânele științei din Franța și Germania, care până astăzi a mers tot crescând și care a dat României libere o parte din lustrul so cietăților străine. Din nenorocire, numai lustrul dinafară! Căci, nepregătiți
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care Carp mizează, ca imagine generică, este capabil să reziste asaltului mulțimii - populismul îi este străin, ca și concesia față de sensibilitatea revolu ționară. Impresionantă și discontinuă, cariera lui P.P. Carp se suprapune, la 1914, cu finalul regimului politic pe care Junimea la susținut și la elogiat. Compromisul fondat pe temperarea și limitarea votului universal și pe ocrotirea proprietății în fața reformelor agrare orchestrate de stat era pe cale de a fi înlăturat. Războiul mondial naște o stare de excitare a spiritelor care descurajează
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
că această „perioadă din biografia sa postumă e sistematic trecută sub tăcere”. Atacurile au început imediat după război, fiind greu de identificat cel care a dat tonul. între primii se numără G.C. Nicolescu, cu un articol demascator (Adevărata față a Junimii), publicat în revista care, la începutul secolului, detronase întâietatea Convorbirilor literare (Viața românească, nr. 1, 1946). „Junimea” era considerată antipașoptistă și antidemocratică, iar T. Maiorescu un abil aranjor. Un an mai târziu, I. Vitner publica, într-un alt periodic odinioară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vitner publica, într-un alt periodic odinioară antijunimist (Contemporanul, nr. 65, 1947), un articol cu titlul „Critica pseudoștiințifică”, același autor, ajuns un adevărat „papă literar”, apropiat grupării moscovite din jurul A. Pauker, făcând, peste câțiva ani, o propunere: „Acest mit al Junimii creatoare de mari valori culturale trebuie dărâmat”. Așadar, un demers cu semn schimbat față de cel al lui Vasile Pogor, creatorul mitologiei „Junimii”. Un tânăr istoric, având doar 25 de ani, Barbu Câmpina, publica în Viața românească (nr. 2, iulie 1948
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ceasornicarului și precizia măcelarului. Problemele ridicate sunt pertinente, iar concluzia merită să fie consemnată: „o eventuală nouă ediție ar trebuie să se bazeze mai mult pe analiza istorică a societății românești din a doua jumătate a secolului trecut: numai așa Junimea și junimismul vor putea fi înțelese și puse în adevărata lor lumină”. încep să fie reeditate monografiile despre T. Maiorescu ale unui alt reabilitat (Eugen Lovinescu), iar din 1975 apare Jurnalul și Epistolarul (doar nouă volume au văzut până în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să facă din literatura acel narcotic menit să adoarmă o societate `ntreagă”. Pe aceeași pagină se `nșiră acuzații nefondate la adresa societății: „Tot ce este `naintat și valoros `n literatura acestei epoci demonstrează falsitatea și caracterul reacționar al teoriilor estetice ale Junimii și ale lui T. Maiorescu personal (s.n.). Lupta `mpotriva ideologiei junimiste va lua o amploare deosebită `n deceniile următoare c`nd va fi dusă pe un front larg și organizat de către reprezentații ideologici ai mișcării muncitorești”. `ntr-un alt capitol (pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ALEX VASILIU Confesiuni improvizate Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României VASILIU, ALEX Confesiuni improvizate / Alex Vasiliu. Iași : Junimea, 2015 ISBN 97897337-1843-7 821.135.1-92 Redactor: Viorel Dumitrașcu Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410427 e-mail: edjunimea@gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) ALEX VASILIU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA ALEX VASILIU Confesiuni improvizate Editura Junimea Iași 2015 În colecția DIALOG XXI a apărut Angela BACIU, Despre cum nu am ratat o literatură grozavă În curând: Adrian ALUI GHEORGHE, Cîtă viață, atîta literatură Cuprins Zodia neliniștii și curiozității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Chr. Tell - N. Bălcescu, în ,Studia et Acta Musei Nicolae Bălcescu", vol. V-VI, Bălcești pe Topolog, 1979. 4 I. Negruzzi, Jurnal, trad. Horst Fassel, Ed. Dacia, 1980, pp. 38, 55, 82, 93, 134, 268. 5 I. Negruzzi, Amintiri din ,Junimea", Ediție C. Simonescu, Ed. Minerva, 1970, p. 32. 6 Mihai Dim. Sturdza, Familiile boierești din Moldova și }ara Românească, Ed. Simetria, 2004, vol. I, p. 290. 7 Idem, pp. 316-7 și 295-6. 8 C. Negruzzi, Opere, vol. 3, Ediție L.
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
ca atare, dar ce se poate înțelege din comentariul său: "Titu Maiorescu nu avea nici o greutate să afirme valoarea lui Eminescu, după ce cu atât de norocoasă ușurință o afirmase Vulcan. Oricum, în martie 1883, participarea la o ședință literară a "Junimii bucureștene, în casa lui Maiorescu, îi favorizează ascultarea lecturii unora din poeziile lui Eminescu și apoi, la intervenția lui T. Maiorescu, poetul încredințează lui Iosif Vulcan, pentru publicarea în "Familia, a unui număr de șapte poezii. Pentru ele, Eminescu primește
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
particularități ale construcției dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrină literară privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică); - Junimea și junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiționalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
particularități ale construcției dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrina literară privitoare la: - romantism (estetică) - Dacia literară (manifest literar; doctrina estetică); - Junimea și junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiționalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
particularități ale construcției dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrină literară privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică); - Junimea și junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiționalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]