6,501 matches
-
cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. ... 6. Se mai susține că desemnarea nominală a judecătorilor ce urmează să formeze un complet este o problemă jurisdicțională ce ține de însăși săvârșirea actului de justiție și, prin urmare, trebuie realizată printr-o procedură legală menită să asigure independența și imparțialitatea judecătorilor. Or, dreptul la un proces echitabil are la bază exact aceste două caracteristici esențiale, imparțialitatea și
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
clare și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, interpretarea normelor supuse controlului de constituționalitate este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. ... 79. Mai departe, tot prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, cu referire
DECIZIA nr. 481 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278178]
-
70. Curtea a mai reținut că în situația constatării unor eventuale neregularități/abuzuri din partea unităților reparatoare auto (cu privire la stabilirea valorii proprii a orei de manoperă), acestea pot fi sancționate prin mecanisme instituite la nivel legal, preponderent de natură jurisdicțională, dar și prin sesizarea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu (spre exemplu, Consiliul Concurenței sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor), care pot interveni pentru remedierea neregularităților/abuzurilor constatate. ... 71. Cu privire la critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
și contencios sau Direcției avizare juridică, după caz, acțiunile în justiție, cererile de autorizare judiciară pentru efectuarea inspecțiilor, răspunsurile la interogatoriu, căi de atac, renunțarea la acțiuni și la căi de atac formulate în fața instanțelor și a altor organe jurisdicționale naționale, precum și apărările/pozițiile Consiliului Concurenței formulate în fața instanțelor judecătorești europene; (la 19-08-2024, Litera y) , Alineatul (1) , Articolul 12 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 11. , Articolul I din REGULAMENTUL din 30 iulie 2024
REGULAMENT din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276939]
-
Guvernului nr. 22/1999. ... Articolul 24 (1) Direcția avizare juridică este direcția de specialitate care asigură avizarea din perspectiva legalității a actelor administrative emise/încheiate de Consiliul Concurenței, asigură consultanța juridică și reprezintă în fața instanțelor de judecată și a altor organe jurisdicționale interesele Consiliului Concurenței în domeniul achizițiilor publice, resurselor umane și bugetare, monitorizează respectarea informațiilor protejate de la divulgare, cu excepția informațiilor din categoria informațiilor clasificate, și asigură pregătirea ședințelor plenului și comisiilor Consiliului Concurenței. (2) Direcția avizare juridică are următoarele
REGULAMENT din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276939]
-
de Consiliul Concurenței spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, și semnalează în cadrul instituției publicarea acestora; ... g) desfășoară prin personalul de specialitate juridică activitățile necesare reprezentării Consiliului Concurenței în fața instanțelor judecătorești române și a altor organe jurisdicționale, în cauzele din domeniul achizițiilor publice, resurselor umane și bugetare și redactează, în termenele procedurale, cererile de chemare în judecată, întâmpinările, notele de ședință, concluziile scrise, căile de atac în astfel de dosare. Apărările în fața instanțelor judecătorești române sunt
REGULAMENT din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276939]
-
De asemenea, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, precitată, a reținut că hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ. ... 34. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
De asemenea, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, precitată, a reținut că hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ. ... 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile
DECIZIE nr. 429 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277693]
-
instanței naționale de drept comun în aprecierea asumării de către consumator a riscului valutar. Or, prin instituirea prezumției absolute de impreviziune (articolul unic pct. 2 al legii criticate), legiuitorul român a suprimat primul element care trebuie verificat în cadrul controlului jurisdicțional pentru a se stabili dacă a intervenit sau nu impreviziunea, respectiv dacă riscul pretins supraadăugat a fost sau nu asumat de consumator la încheierea contractului. ... 38. Legea nr. 52/2020, în ansamblu, încalcă Legea fundamentală și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
interese, constituind mijlocul de restabilire a ordinii de drept și de consolidare a încrederii cetățeanului în autoritatea statului. Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părțile având obligația să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicțional, fără posibilitatea de a mai pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecății. Așa fiind, hotărârea judecătorească se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficiență specifică de către ordinea normativă constituțională
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziunilor ori a lacunelor textelor legale a căror lămurire se solicită, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare (Decizia nr. 77 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022, paragraful 66
DECIZIA nr. 70 din 23 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277161]
-
acest scop. ... – Art. 132: (1) Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent. (2) Dacă instanța se declară competentă, va trece la judecarea pricinii. Încheierea poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză. (3) Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis
DECIZIA nr. 370 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276570]
-
Încheierea poate fi atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză. (3) Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent. (4) Dacă instanța se declară necompetentă și respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională sau ca nefiind de competența instanțelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. ... ... 12. În opinia
DECIZIA nr. 370 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276570]
-
niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent. (4) Dacă instanța se declară necompetentă și respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională sau ca nefiind de competența instanțelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. ... ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în
DECIZIA nr. 370 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276570]
-
care trebuie să se prezinte în fața Curții. În ceea ce privește măsura conexării, arată că dosarele au fost conexate la termenul din data de 4 aprilie 2023. ... 6. Curtea, având în vedere că termenele prevăzute de lege pentru procedura jurisdicțională în fața Curții Constituționale sunt stabilite pe zile, nu pe ore, apreciază, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, că procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului
DECIZIA nr. 265 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276636]
-
6. Astfel, desemnarea membrilor completului de judecată s-a realizat printr-un act administrativ emis de către colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care nu se poate substitui voinței legiuitorului constituant și nu poate prelua atribuții jurisdicționale precum cele privind desemnarea membrilor completelor. În interpretarea Legii fundamentale, Curtea Constituțională a statuat că procedura de judecată se stabilește prin lege, atât compunerea instanței supreme, cât și regulile de funcționare a acesteia fiind fixate prin lege organică. Atunci când
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
organică. Atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme - noțiune autonomă folosită de Constituție - nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite și completelor de judecată care realizează funcția jurisdicțională. Ca atare, aspectele referitoare la compunerea instanței judecătorești au fost calificate drept norme de procedură de ordine publică, iar încălcarea lor atrage nulitatea absolută a actelor pronunțate de un astfel de complet de judecată. O astfel de interpretare asigură coerență
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
clare, și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, interpretarea normelor supuse controlului de constituționalitate este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. ... 46. Mai departe, tot prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, cu referire
DECIZIA nr. 482 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277588]
-
ulterioară denotă lipsă de interes față de continuarea demersului judiciar. În considerarea comportamentului procesual al părților, de natură să demonstreze indiferența acestora față de continuarea judecății, legiuitorul a instituit o prezumție relativă de desistare, necesară pentru buna administrare a actului jurisdicțional (Decizia nr. 254 din 4 iunie 2020, precitată, paragraful 14). ... 14. Cu privire la durata termenului de perimare, analizând critici similare, Curtea a constatat că durata considerată prea scurtă a termenului de perimare nu poate fi reținută ca argument în
DECIZIA nr. 344 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275118]
-
turismului. (2) Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului reprezintă și angajează ministerul în raporturile cu celelalte autorități publice, precum și cu alte persoane fizice și juridice din țară sau din străinătate, precum și în justiție și în raporturile cu celelalte organe jurisdicționale. În acest scop poate da împuternicire de reprezentare secretarilor de stat sau altor persoane din subordine. (3) În fața autorităților jurisdicționale, ministerul este reprezentat prin personalul de specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauză în parte, conform competenței stabilite
HOTĂRÂRE nr. 864 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274561]
-
persoane fizice și juridice din țară sau din străinătate, precum și în justiție și în raporturile cu celelalte organe jurisdicționale. În acest scop poate da împuternicire de reprezentare secretarilor de stat sau altor persoane din subordine. (3) În fața autorităților jurisdicționale, ministerul este reprezentat prin personalul de specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauză în parte, conform competenței stabilite prin ordin al ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului. (4) Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului este ordonator principal de credite și îndeplinește
HOTĂRÂRE nr. 864 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274561]
-
reglementează expres acest principiu în art. 53, dar există și alte dispoziții care îl implică. În dreptul administrativ este un criteriu care permite delimitarea puterii discreționare, a autorităților administrative de excesul de putere în raport cu care se realizează controlul jurisdicțional al actelor administrative pentru exces de putere. Principiul proporționalității este considerat de doctrină și de jurisprudență drept un criteriu important pe care autoritățile administrative trebuie să îl respecte deoarece măsurile dispuse de acestea trebuie să fie nu numai legale, dar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 24 din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274876]
-
1) „... o vechime de cel putin 25 ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constitutională, magistrat-asistent la Î.C.C..J și Curtea Constitutională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicționali a Curtii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, conform principiului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”. ... b) Dacă dispozițiile art. 211 alin. (4
COMUNICAT din 23 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273041]