4,936 matches
-
Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Deși conceptele de vinovăție și pedeapsă au fost intens studiate atât de către eticieni, cât și de către juriști, considerăm că abordarea lor din perspectivă interdisciplinară poate adăuga o nouă perspectivă analizei lor. Considerăm cercetarea raportului dintre drept și morală necesară, relațiile complexe dintre acestea impunând o analiză mai profundă a felului în care cele două sisteme interferează, a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
există un consens în ceea ce privește originile acestei școli, unii autori considerându-l pe Aristotel ca fiind cel ce a pus bazele ei43, în timp ce alții consideră conceptul de lege naturală la fel de vechi ca și școala stoică 44. Doctrina a fost dezvoltată de juriștii romani, în special de Cicero, apoi a fost preluată de învățătura creștină, care prin patristică și scolastică, a încercat să o concilieze cu teologia. În epoca modernă, teoria a fost resuscitată și secularizată de Grotius și Pufendorf în secolul al
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lui Kant. 1.2.2. Pozitivismul juridic Pe parcursul istoriei sale, dreptul natural a avut mulți contestatari: în antichitate pe sofiști și epicureici, în Evul Mediu pe William Occam, pe Machiavelli în perioada Renașterii. Pe poziții antinaturaliste s-a aflat și juristul englez Jeremy Bentham, dar începând cu secolul al XIX-lea atacurile îndreptate împotriva dreptului natural de reprezentanții pozitivismului juridic au vizat desființarea totală a acestei doctrine 107. Jeremy Bentham (1748-1832) credea că dreptul poate fi scos de sub incidența speculației și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că, concepții morale diferite și incompatibile au influențat de-a lungul timpului guverne și oficiali diferiți 145. 1.3. Teorii privind relația dintre drept și morală Problema legăturii dintre drept și morală a constituit o preocupare constantă a filosofilor și juriștilor, teoriile care dezvoltă această temă variind de la un pol în care dreptul este identificat cu morala la un altul, corespunzător pozitivismului juridic, în care dreptului i se neagă orice influență a moralei. Astfel, potrivit lui J. Bentham dreptul și morala reprezintă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
concluzia că ele sunt diferite fundamental, așa cum fac unii autori, ci "trebuie din contră să ajungem la concluzia că ne aflăm în fața unei erori juridice care trebuie îndreptată, fie pe cale legislativă, fie pe cale judecătorească, dacă se mai poate"183. Celebrul jurist român arată că între cele două domenii există totuși o deosebire esențială, bazată pe distincția lui Thomasius dintre faptele interne și externe. "Morala are ca obiect reglementarea faptelor interne, intenția noastră; dreptul are ca obiect reglementarea faptelor materiale externe ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
îi pedepsească, dacă sunt găsiți vinovați. "Unii ajung la această concluzie ușor", arată Dworkin, "deoarece susțin ideea stupidă că nesupunerea conștientă înseamnă anarhie. Ei cred că disidenții sunt anarhiști care trebuie pedepsiți înainte de a se răspândi caracterul lor corupt. Mulți juriști și intelectuali ajung totuși la aceeași concluzie pe baza a ceea ce apare ca fiind un argument mai sofisticat. Ei recunosc că nesupunerea față de lege poate fi justificată moral, dar ei insistă asupra faptului că ea nu poate fi justificată legal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interesului public și-l învață să se poarte după propria judecată și să nu se întoarcă împotriva lui însuși".221 Odată cu Kant începe era pozitivismului legalist, iar legea pozitivă nu mai are nicio legătură cu ideea de justiție, legalitate, experiență. "Juristul caută legile ... nu în rațiune, ci în codul oficial promulgat, sancționat de autoritatea supremă. Nu i se poate cere să dovedească adevărul și îndreptățirea lor, nici să le apere împotriva obiecțiilor rațiunii; căci mai întâi legile sunt cele care fac
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și îndreptățirea lor, nici să le apere împotriva obiecțiilor rațiunii; căci mai întâi legile sunt cele care fac un lucru să fie drept. Cât despre a cerceta dacă aceste norme, ele însele sunt juste, aceasta e o problemă pe care juriștii înșiși nu trebuie să o discute, ea fiind contrară bunului-simț... Dacă împuternicitul suveranului, regentul, contravine prin actele sale legilor... supușii pot să facă, împotriva acestei nedreptăți plângere, dar nu pot niciodată să opună rezistență..., (chiar dacă abuzul) apare ca insuportabil"222
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reducerea moralei la nivelul unei simple intenții fiind o simplicare excesivă a unei situații complexe. Dacă intenția, tendința de a ne conforma preceptelor interioare nu este manifestată în exterior, în relațiile cu ceilalți, atunci ea nu are nicio valoare 93. Juristul și cugetătorul italian, Giorgio del Vecchio, spre exemplu, consideră morala o etică "subiectivă", iar dreptul o etică "obiectivă". Oricărui sistem juridic îi corespunde un sistem de morală. Faptul că dreptul permite unele acte pe care morala le interzice nu constituie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
adică ea confruntă o acțiune cu alta a aceluiași subiect. Dreptul, în schimb, confruntă o acțiune cu alta, provenind de la subiecte diferite"96. În aprecierea acțiunilor, dreptul pornește de la aspectul exterior, în timp ce morala pornește de la considerarea elementului interior. Și reputatul jurist român M. Djuvara susținea că "morala are de obiect regulamentarea faptelor interne, intențiunea noastră; dreptul are de obiect regulamentarea faptelor externe ale noastre, la lumina intențiunilor, ceea ce este cu totul altceva. Când regula morală comandă cuiva să fie bun, îi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ale materiei inteligente". Aș vrea, dacă-mi permiteți să arăt importanța pentru tineretul studios pentru adevăratul tineret studios! a minunatului Tratat, care... Nu vă permit! i-a tăiat-o Julius Zimberlan. Îmi cer scuze! Dar, totuși, doar... Dar și eminentul jurist onorabilul judecător Academician Profesor Universitar Dr. Dr. h. C.Juius Zimberlan s-a arătat la înălțime și a repetat: Nu vă permit! Așa că, de data aceea, numeroasa asistență n-a mai avut plăcerea de a asculta un alt important citat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
procurorul este cel care încearcă "să-l înfunde" pe suspect, iar avocatul este cel ce vrea să-l scoată basma curată. De aceea se mai numește avocatul și "apărător". Și, chiar dacă celebrul Ludovic L. a intrat în istorie drept singurul jurist care și-a "înfundat" toți mandanții dar absolut pe toți! -, oamenii tot mai cred că Ludovic L. (pe care, desigur, ați înțeles că nu-l cheamă în acte Ludovic L.) ar fi procuror. Păi, dacă veți mai folosi expresia, măcar să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ați făcut cunoștință cu câteva procese introductive 1 necesare pentru ca să puteți înțelege activitatea pilduitoare a atât de celebrului Profesor Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, veți avea parte de minunatele satisfacții intelectuale ce reies din practica Marelui Jurist. Și, desigur, vă veți putea convinge definitiv că maestrul Ludovic L., singurul avocat care se poate lăuda (și este lăudat!) că a pierdut absolut toate cauzele la care a fost angajat, a făcut pentru totdeauna școală în jurisprudență. (Precizăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
următor, vom recapitula discursul istoric al maestrului Ludovic L. Însă, înainte de aceasta, considerăm necesare două precizări extrem de importante: Toate spețele prezentate au un dublu scop: ele reprezintă un neprețuit material didactic pentru studenții în drept și pentru desăvârșirea profesională a juriștilor activi; pledoariile maestrului Ludovic L., făcând parte din bibliografia absolut obligatorie a onoraților judecători, procurori, avocați, studenți, inculpați și martori, nu trebuie căutate nici în biblioteci (nici măcar în bibliotecile de specialitate), nici măcar pe google. Precizarea acesta este cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
lucru pe care noi, din motive lesne de înțeles, nu-l putem face este diavolul în persoană!", iar mulțimea celor ce n-au avut acces în sală a trebuit să fie mulțumită: în fond, afirmația a venit din gura unui jurist, din gura unui eminent jurist. Iar ziarele nu numai frivolul EXPRES au consfințit pentru totdeauna aceste vorbe: Într-adevăr acest Ludovic L este diavolul în persoană!". De unde se vede, chiar și numai din atât, că Dosarul 2UHT2356 a reprezentat un
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
motive lesne de înțeles, nu-l putem face este diavolul în persoană!", iar mulțimea celor ce n-au avut acces în sală a trebuit să fie mulțumită: în fond, afirmația a venit din gura unui jurist, din gura unui eminent jurist. Iar ziarele nu numai frivolul EXPRES au consfințit pentru totdeauna aceste vorbe: Într-adevăr acest Ludovic L este diavolul în persoană!". De unde se vede, chiar și numai din atât, că Dosarul 2UHT2356 a reprezentat un adevărat hotar în mersul Justiției
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ci l-au dus încătușat cu ei pe nesimțitul Robin Dan Bleier care se părea că se simte foarte bine doar numai în cămașă. 3. Dezbaterea: Fiind un caz atât de special, Completul a fost format din cei mai experimentați juriști: Președinte onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. H. C. Julius Zimberlan, Judecător: onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak, Procuror: eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl, Grefier: subtila domnișoară dr. Brunhilde Lotte Ivanova. Aprod: dr. Radoslav Isidorovici Spam. Avocatul din oficiu a fost numit
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
în care au fost aceiași actori: desfășurarea și soluțiile date ar fi putut fi grav influențate de Complete diferite și de avocați diferiți. Iată, deci, cine au jucat în toate aceste piese: (Completul a fost format din cei mai experimentați juriști) Președinte onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan, Judecător: onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak, Procuror: eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl, Grefier: subtila domnișoară dr. Brunhilde Lotte Ivanova. Aprod: dr. Radoslav Isidorovici Spam. Ofițer anchetator: comisarul de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
care au negociat la București soluțiile pe baza cărora să devină posibil acest act și documentele necesare pentru realizarea lui, precum și din delegația română care s-a deplasat la Bonn, pentru desăvârșirea și oficializarea stabilirii relațiilor diplomatice. Mai mult, în calitate de jurist în Ministerul Afacerilor Externe (consilier-juridic șef în Direcția Tratatelor), în perioada premergătoare actului de stabilire a relațiilor diplomatice (30 martie 1 aprilie 1966), am purtat discuții la București cu von Brown (din MAE vest-german), spre a debloca negocierile pentru încheierea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și din cauza tehnicismului problematicii, să poată redeveni ceva mai colorată și să întregească imaginea despre atmosfera care a existat în cadrul echipei noastre de negociatori (de formațiuni diferite, constituiam totuși o adevărată echipă). Activitatea mea în general, ca diplomat și ca jurist, a fost puternic marcată de preocupări care țineau de problematica relațiilor cu Germania (inclusiv cu R.D.G.) și de aceea, o atare reverberație o fac, și cu plăcute amintiri și cu satisfacțiile pe care le încerc cu acest prilej. Privind fotografiile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
citată și propunerea română mai veche de denuclearizare a Balcanilor, care în contextul inițiativelor recente latino-americane avea un sens mai proaspăt. Inițiativa română privind Tineretul, condusă în Comisia a treia de Dina Cocea, fusese adoptată cu brio. Delegația română cuprindea juriști de seamă, ca profesorul Traian Ionașcu, pe eminentul diplomat Corneliu Bogdan, mulți diplomați tineri care aveau deja în geantă bastonul de ambasador, funcție în care vor excela în deceniile următoare Ion Datcu, Nicolae Ecobescu, Constantin Ene, Virgil Constantinescu, Dumitru Ciaușu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
al delegației pentru această problemă. Ca și altădată, am fost înțeles ; nu știam în ce aventură umană intru, nu știam ce mă așteaptă. Membru al unei delegații de 13 persoane, mulți din ei mai experimentați ca mine, primisem sarcini de jurist: să cunosc și să pot oferi conducerii delegației exemple din practica internațională privind desfășurarea conferințelor și reuniunilor internaționale, să pot oferi formule de redactare și de compromis în cursul negocierilor. Cu alte cuvinte, documentare, atenție și viteză de reacție. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nominalizați de conducerea MAE și aprobată de conducerea statului. Criteriile nominalizării au fost, în principiu, cunoașterea problematicii și experiență bogată în negocieri juridice, economice și culturale. R. Neagu și cu mine eram din Colectivul de pregătire al Conferinței, I. Diaconu, jurist, M. Pavelescu, economist, T. Bălaj, diplomat la direcția de cultură a MAE, O. Popescu și D. Stănescu, consilieri în MAE, I. Ilinca și P. Mogoșeanu, diplomați în cadrul Ambasadei române din Finlanda. La începutul lunii noiembrie 1972, când încă mai continuau
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Cutremurul din 1977 Dr. Valeriu Tudor 495 Pacea și securitatea internațională înseamnă dezvoltare Dr. Petre Tănăsie 501 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA * Autorul este jurist, exercitându-și profesia didactică în învățământul superior (1950-2006) unde a deținut funcții didactice, succesiv până la aceea de profesor și Decan; în diplomație (1959-1996) în Centrala MAE (director), iar în exterior, ca ambasador; la Consiliul Legislativ (1996-2008) consilier pe probleme de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în ochii propriilor copii (omniprezenți în roman în diverse straturi de generații și din rândurile cărora se evidențiază Tin, naratorul principal, în jurul căruia era centrată varianta precedentă a romanului) sau striviți de un sistem care nu acceptă verticalitatea morală (cazul juristului Șerban Strava, neadaptatul a cărui distrugere psihică și fizică constituie oglinda de umbră în care se adâncesc spaimele și revoltele adolescentine). În sfârșit, varianta integrală, necenzurată, Țarcul (2002), potențează prin accente de profundă demascare a unui regim funciar odios trama
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]