1,484 matches
-
identifică, așadar, complet cu orice talent, în ciuda apropierii care există între ele. Într-o scurtă notă (Anmerkung), autorul face precizarea necesară: "Genie und Talent sind verschieden. Mân nennt zu weilen das Talent Genie, wegen der Approximation zum Genie"113. Sensul kantian al geniului de capacitate subiectivă producătoare se limpezește pornind de la condiția lui de "prelungire" a naturii și prin comparație cu modul științific de a proceda. Geniul nu este talentul de a descoperi sau de a redescoperi, ci talentul de a
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
înaintea lui astfel că el să o poată urma. Nu de un model limitativ, ci de unul care să-l inspire prin forță și originalitate; "impregnat" în ființă lui, asimilat "non solo nella memoria mă nelle midolla"122. În viziunea kantiana, artistul este un creator de noi forme și modalități în domeniul lui de producție, în timp ce omul de stiință este un descoperitor ce scoate la lumină existenți până la el necunoscuți sau ce descifrează fenomene înainte neânțelese (cum s-a întâmplat, de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
unui concept în virtutea legii asociației ("expunerea directă") corespunde termenului propriu, cuvântului de uz comun cu sens logic, delimitat. Dar cand imaginația funcționează în chip creator datorită "stimulului" atributelor estetice, care nu sunt forme ce aparțin "hipotipozei" conceptului (hipotipoza în înțelesul kantian de "expunere, sujectio sub adspectum"), ci care provoacă, în condiția lor de reprezentări adiacente, indefinibilul reprezentării principale, se produce o asemenea profuziune de gânduri, încât nici o expresie nu le mai poate cuprinde. Nu spun mult, în precaritatea lor de conținut
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cunoaștere cu obiect, limite și mod specifice. Pe de altă parte, Coleman înțelege ideile estetice, care, întrucat exprimă suprasensibilul nu pot fi comunicate în concepte determinate, ca pe o specie de "uvertura cognitivă"200. Să încercăm să lămurim, urmând textul kantian sau unele interpretări ale lui, aceste aspecte. Uvertura (sinfonia avânți l' opera) este piesă pentru orchestră cu care se deschide compoziția. Funcția ei este aceea de a pregăti auditoriul din punct de vedere psihologic și de a rezuma motivele cele
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
nu pot niciodată: să dea contur suprasensibilului și să-i transmită, în percepția omului, forța pe care numai ceea ce este simțit că apropiat și prezent o are. Concepția artei ca produs al jocului facultăților cognitive își găsește justificarea, în contextul kantian, interpretată numai în relație cu rolul originar al acestora. Încă în discursul din 1777 mai înainte amintit aici -, în calitate de Opponent al profesorului Kreuzfeld, filosoful se referea la activitatea concomitenta și concordanță a imaginației și a intelectului, în planul artistic, ca
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
revelă îndepărtat ("că soarele prin ceață dimineții", cu o expresie a capelanului englez Peter Sterry din secolul al XVII-lea), ca o apariție la orizontul gândirii; o umbră vagă abia atinsă de lumină. Ernst Cassirer comentează acest aspect al operei kantiene, lămurind, în perspectiva cunoașterii, deosebirea între caracterul succesiv-cauzal al fenomenelor din câmpul experienței generale și cel autonom al operei de artă. Cunoașterea teoretică a experienței este fragmentara, arată. Fiecare verigă are nevoie, pentru înțelegerea ei științifică, de o altă care
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
den Verstand unzugänglichen Weise dar"212. Prin substituția limbajului intelectului prin limbajul imaginilor cu alte cuvinte -, existentul se oferă într-o formă ce depășește posibilitățile facultății conceptelor. Vitier menționa, într-un sens analog acestei interpretări pe care o permite textul kantian (dar independent de el), o "cunoaștere poetica" a cărei particularitate pare a constă în faptul că "nu se epuizează în expresia ei, ci că mai degrabă ia naștere în măsura în care aceasta se revelă, formal și esențial, ca inepuizabila"213, si a
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Barcelona, Ed. Crítica, 1998. Kant, Immanuel, La metafísica de las costumbres [Metafizica obiceiurilor], Madrid, Ed. Tecnos, 1994. Kant, Immanuel, Briefwechsel [Corespondență], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1972. I. b. Apitzsch, Arthur, Die psychologischen Voraussetzungen der Erkenntniskritik Kants [Condițiile psihologice ale teoriei kantiene a cunoașterii], Halle, s. d. S., 1897. Baeumler, Alfred, Das Irrationalitätsproblem în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în estetică și logica secolului al XVIII-lea până la Critică facultății de judecată], Tübingen, Max
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
estético en Kant [Critică facultății estetice de judecată în teoria lui Kant], în Filosofía del arte [Filosofia artei], La Habana, Ediciones Icaic, 1967. Bartuschat, Wolfgang, Zum systematischen Ort von Kants Kritik der Urteilskraft [ Poziția Criticii facultății de judecată în sistemul kantian], Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann, 1972. Basch, Victor, Essai critique sur l' esthétique de Kant [Eseu critic despre estetică lui Kant], Paris, J. Vrin, 1927. Beck, Lewis White, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Vrin, 1927. Beck, Lewis White, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii lui], Cambridge, Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Coleman, Francis X. J., The Harmony of Reason: A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii. Studiu despre estetică lui
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
german], Madrid, Ed. Rialp, 1954. Messer, Augusto, De Kant a Hegel [De la Kant la Hegel], Madrid, Revista de Occidente, 1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a Hegel [De la Kant la Hegel], Madrid, Revista de Occidente, 1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991. Villacañas Berlanga, José Luis, Racionalidad crítica. Introducción a la
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kant], "Kant-Studien", H. 3-4, 1936, pp. 294-306. Meckauer, Walter, Aesthetische Idee und Kunsttheorie [Ideea estetică și teoria artei], "Kant-Studien", H. 3, 1917, pp. 262-301. Schmidt, Bernh. Adolf, Eine bisher unbekannte lateinische Rede Kants über Sinnestäuschung und poetische Fiktion [Un discurs kantian inedit, în limba latină, despre iluzie senzorială și ficțiune poetica], "Kant-Studien", H. 1, 1911, pp. 5-21. ÎI. a. Abbagnano, Nicolas, Historia de la filosofía [Istoria filosofiei], ÎI: La filosofía modernă hasta al postkantismo [Filosofia modernă până la postkantism], Barcelona, Montaner y Simón
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
noțiuni filosofice 5. Muncă și tehnică, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Politică de securitate în mediul internațional contemporan, Constantin Hlihor • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Soluționarea crizelor internaționale. Mijloace militare și nemilitare, Teodor Frunzeti LIBRARII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, țel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ce demonstrează o solidă erudiție] K. Vorländer, Immanuel Kants Leben, p. 78. 13 Ibidem. Acest aspect este semnalat de asemenea în Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina, pp. 70-71, si in Mariano Campo, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Editrice Magenta, 1953, p. 398. 14 [simțul lui critic era cultivat și exigent numai când era vorba despre literatura] Lewis White Beck, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii săi], Cambridge, Harvard University
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Sprachverwirrung [Confuziile lingvistice în filosofie]. Apud Sylvain Zac, Salomon Maïmon et leș malentendus du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în David Sobrevilla (comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în David Sobrevilla (comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991, p. 94. 25 Ibid., p. 95. 26 Observaciones acerca
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de Arthur Warda în "Altpreussischen Monatsschrift", Bând 57, H. 4, pp. 662 și urm., si tradusă apoi din latină în germană de către B. A. Schmidt sub titlul Eine bisher unbekannte lateinische Rede Kants über Sinnestäuschung und poetische Fiktion [Un discurs kantian inedit, în limba latină, despre iluzie senzorială și ficțiune poetica], "Kant-Studien", H. 1, 1911, pp. 5-21. 35 República [Republică], în Platon, Obras completaș [Opera completă], VIII, Caracas, Coedición Presidencia de la República / Universidad Central de Venezuela, 1980, 599 a 602 a
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Das Irrationalitätsproblem în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în estetică și logica secolului al XVIII-lea până la Critică facultății de judecată], Darmstadt, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1975. În legătură cu înrâurirea lui Shaftesbury asupra conceptelor kantiene de geniu și frumos, Ernst Cassirer dezvolta un comentariu detaliat în cartea sa despre filosofia Iluminismului, iar Kristeller semnalează același aspect în art. cît., ÎI, 1952, pp. 30-32. 46 M. Menéndez P., La estética del idealismo alemán; Introducción, p. 54
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aspect în art. cît., ÎI, 1952, pp. 30-32. 46 M. Menéndez P., La estética del idealismo alemán; Introducción, p. 54. 47 M. Campo, op. cît., p. 245. 48 Arthur Apitzsch, Die psychologischen Voraussetzungen der Erkenntniskritik Kants [Condițiile psihologice ale teoriei kantiene a cunoașterii], Halle, s. d. S., 1897, pp. 4-5. 49 ["Știu bine că intelectul și voință sunt acelea care pun în mișcare corpul meu."] (1766). Los sueños de un visionario, p. 107. 50 ["Trebuie, deci, să mai așteptăm, până ce ne vom
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Filosofía de la historia [Filosofia istoriei], Buenos Aires, Ed. Nova, 1964, p. 40. 128 [În chip de subiect prescrie regulă că natura și nu altfel.] Wolfgang Bartuschat, Zum systematischen Ort von Kants Kritik der Urteilskraft [ Poziția Criticii facultății de judecată în sistemul kantian], Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann, 1972, p. 152; s. n. 129 "La lleva en sí y ha de estar seguro de que, de mantenerse fiel a sí mismo, tropezará siempre con ella." E. Cassirer, Filosofía de la Ilustración, p. 358. 130 Maciej
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aici în primul rând "liberă"] Hermann Mörchen, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970, p. 169. 212 Walter Biemel, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959, p. 79. 213 Op. cît., p. 14. 214 Sân Juan de la Cruz, Coplas de él mismo, hechas sobre un éxtasis [Rime proprii despre un extaz]. 215 [gândurile fără conținut sunt
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ajunge să fie simbolul binelui moral pe care Kant Îl ridică la rangul de sublim, pentru că Însăși sfera morală aparține sferei sublimului, În timp ce frumosul pur este legat de cunoașterea intelectuală. Din cele de mai sus rezultă cu claritate că filizofia kantiană conduce frumosul către ideea de finalitate, finalitate pe care o demonstra cu atâta acuratețe Paulescu În biologie când spunea „dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine când cugetă că oul fecundat - această microscopică masă de protoplasmă - este el Însuși artistul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]