1,357 matches
-
o căldură înăbușitoare și eram bucuroasă că mă îmbrăcasem cum trebuie. Majoritatea femeilor erau strânse în grupuri mici și erau probabil de vârsta noastră, deși lumina aceea indulgentă putea să ascundă câteva băbuțe pline de viață. — Nu e așa de kitsch cum m-am așteptat, am recunoscut cu reticență față de Maria. Încă nu am văzut pe nimeni în pantofi albi cu toc cui sau pantaloni de sintetic, deși e posibil să fiu singura femeie de aici care poartă pantofi cu talpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
director al facultății noastre, ci ca luptător singuratic împărțea bătrânul lovituri în jur: el vedea arta periclitată de „decoratori lipsiți de profunzime“ precum Kandinsky și îi lua apărarea lui Paul Klee, pe care-l numea „un poet care pictează“, împotriva „kitsch-ului țipător de pestriț“ al rusului. După care a fost înjurat pe mai multe voci ca „sclerozat și depășit“, ca „adversar turbat al modernismului“ și, în concluzie, ca „reacționar“. Cuvinte, termeni, cele mai noi -isme se supralicitau reciproc. Disputa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
seara În loc să tot vedem lichenii de pe Titanic Într-o scufundare serial de zece ani În apele reci ale lui Discovery, ca să Înțelegem de ce s-a izbit, de ce era un aisberg acolo, În orice caz În Tombstone, acest ceva supraomenesc de kitsch, de artificial, de western, și debordînd de-o fără de cusur lipsă de simț actoricesc - de regizor ce să mai amintesc, sper că l-au mîncat ăia doi cu fălcile lor din filmul cu rechini -, te Întrebi, tot după jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
producă nu prin text, ci aproape exclusiv prin atmosferă. Mai Întîi, camera de hotel: mică, mizeră, suspectă. Un pat, o masă, un scaun, mașina de scris Remington neagră, și, deasupra ei, atîrnată pe perete, o fotografie Înrămată Într-un desăvîrșit kitsch hollywoodian al anilor ’40: o femeie, În costum de baie, stînd cu spatele spre privitor pe plajă. Ceva nu-i priește lui Barton, deoarece nu izbutește să scrie nici un rînd. Începe să-și pună Întrebări, se agită, se frămîntă, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din Mondorama, de unde Petre Nicodim atacă cu Întrebări retorice și multe alte semne de punctuație, Europa. O judecă la rece, la cald, pe-o pagină-ntreagă, e supărat, o incriminează trepidînd și-i arată ca Necruțătorul viciile: „prosperitate, egoism și kitsch”, o frămîntă, o Înfierează, o pune cu spatele la zid, ironic, neiertător, apoi abătut: „istoria e nerecunoscătoare”. Iar e de vină istoria. Niciodată nimic despre biologie, arheologie, mutanți. De vină pentru tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul etc. sînt istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mirare În plus, am mai constatat că belgienii Încă n-au inventat gardul. Am colindat toată Flandra Orientală și n-am zărit nicăieri asemenea Împrejmuiri, nici măcar o ulucă, nici măcar formală. Și azi mă mai Întreb uneori cum izbutesc să evite kitsch-ul, pentru că la oamenii cei mai obișnuiți te izbește eleganța interioarelor, bunul gust al decorațiunilor, lipsa artificialului și prețiozității, de unde toate astea, deoarece, mărturisesc chiar ei, fără urmă de complexe, de citit nu prea citesc, la teatru nu se-nghesuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
atârnată cu un lanț de aur aproape invizibil în mijlocul încăperii; flăcăruia ei răspândea o aromă discretă. — Bine-ai venit în cuibușorul meu, Michael, spuse Findlay, lepădându-și pelerina pe care și-o pusese pe umeri. Scuză, te rog, tot acest kitsch, acest orientalism de doi bani. Am fost crescut de părinți necultivați, într-un mediu sărman și auster. De aceea, am încercat mai târziu în viață să evadez din acest mediu. Dar n-am fost niciodată un om bogat. Ceea ce vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
coșul de fum al fabricilor de tot felul) și la dependințele cu zid de piatră, care sub năvala de beton și de cărămidă aparentă se mistuiră cele din urmă pâlpâiri ale grandorii boierești. Ca să atingă culmea civilizației de opulență a kitsch-ului și a mârlăniei, pe aleile dintre palatele cu etaje înzorzonate, fuseseră obligate să licărească palid felinare de cimitir, alternând cu lampioane strălucind în exces. Gigi Bleotu, care venise acasă, la palatele de Sans-Souci, împreună cu noul său prieten, Vladimir din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vița de vie clasică acoperind sexul,... un strugure, dom^le, un ciorchine negru cam două-trei kile, un Hamburg frumos care astupa locul unde de obicei arată bărbăția... Era un tablou splendid. Chestia cu muzicuța era o idee nostimă. Simbolul artei kitsch în plină virilitate. Nu e mai interesant decât o bestială împreunare?... Ce zici?... - O fi, am zis; dar F. alta voia. - Vezi, spuse, totdeauna iese altceva...
Servituțile iubirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8679_a_10004]
-
mai pun, de fapt, nicăieri în societatea românească. Îmbogățirea fără limită a ajuns, pur și simplu, un lucru normal, acceptat cu un fel de voioasă resemnare. Închipuiții, gășcarii, snobii, parveniții au devenit veritabile modele. În loc să izbucnească în râs văzând îngrămădeala kitsch din căsoiul lui Năstase, mulți au căzut într-o transă admirativă din care nu și-au revenit până azi: sclipiciul dubios al mobilierului și faianței, harababura de obiecte "scumpe", lipsa de măsură, înghesuiala sufocantă a lucrurilor aruncate cu furca au
Voioasa resemnare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8693_a_10018]
-
sunt Rabelais, Cervantes, Sterne, Diderot, Flaubert, Kafka, Musil, Gombrowitcz și Broch. Concluzia finală a analizelor este că romanul, dacă vrea să supraviețuiască, nu mai poate trăi în pace cu spiritul timpului nostru, care este cel al uniformizării mass-mediatice și al kitsch-ului. într-adevăr, romanul a pierdut câteva bătălii -, dar războiul e în curs. Să-i urăm succes.
Milan Kundera arta romanului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8717_a_10042]
-
clar ieșirea totală din regimul literaturii, nerealizarea sau părăsirea criteriilor specific literare. Sensul este profund depreciativ și apare utilizat începând cu secolul al XVIII-lea. O ultimă denumire sub care întâlnim această latură a literaturii „inferioare” este termenul german de Kitsch. Dramaturgul și poetul german Frank Wedekind, într-o piesă neterminată - Kitsch, atrage atenția asupra unei grave situații a modernității: esența modernității se identifică cu kitsch-ul. Alături de „marea artă” are loc o extindere și diversificare spectaculoasă a „pseudoartei”, fenomen constatat
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literare. Sensul este profund depreciativ și apare utilizat începând cu secolul al XVIII-lea. O ultimă denumire sub care întâlnim această latură a literaturii „inferioare” este termenul german de Kitsch. Dramaturgul și poetul german Frank Wedekind, într-o piesă neterminată - Kitsch, atrage atenția asupra unei grave situații a modernității: esența modernității se identifică cu kitsch-ul. Alături de „marea artă” are loc o extindere și diversificare spectaculoasă a „pseudoartei”, fenomen constatat încă din perioada interbelică și după cel de-al doilea război
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
O ultimă denumire sub care întâlnim această latură a literaturii „inferioare” este termenul german de Kitsch. Dramaturgul și poetul german Frank Wedekind, într-o piesă neterminată - Kitsch, atrage atenția asupra unei grave situații a modernității: esența modernității se identifică cu kitsch-ul. Alături de „marea artă” are loc o extindere și diversificare spectaculoasă a „pseudoartei”, fenomen constatat încă din perioada interbelică și după cel de-al doilea război mondial, luând o adevărată amploare la sfârșitul secolului XX. Această extindere a fenomenului kitsch
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
kitsch-ul. Alături de „marea artă” are loc o extindere și diversificare spectaculoasă a „pseudoartei”, fenomen constatat încă din perioada interbelică și după cel de-al doilea război mondial, luând o adevărată amploare la sfârșitul secolului XX. Această extindere a fenomenului kitsch, ca o adevărată explozie, este prezentă și în spațiul românesc, mai ales după 1989. Apariția unui public receptiv la anumite „norme”, de dragul căruia se „produce” un anumit fel de literatură. Cu toată marea sa diversitate, kitsch-ul sugerează repetiție, banalitate
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Această extindere a fenomenului kitsch, ca o adevărată explozie, este prezentă și în spațiul românesc, mai ales după 1989. Apariția unui public receptiv la anumite „norme”, de dragul căruia se „produce” un anumit fel de literatură. Cu toată marea sa diversitate, kitsch-ul sugerează repetiție, banalitate, trivialitate. El se poate aplica unei arii foarte largi de la arhitectură la programe TV. În spațiul literaturii pot fi identificate un număr nedefinit de „specii și subspecii” ale acestui fenomen de la kitsch-ul produs în scopuri
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
toată marea sa diversitate, kitsch-ul sugerează repetiție, banalitate, trivialitate. El se poate aplica unei arii foarte largi de la arhitectură la programe TV. În spațiul literaturii pot fi identificate un număr nedefinit de „specii și subspecii” ale acestui fenomen de la kitsch-ul produs în scopuri propagandistice până la cel pentru „distracție”. Indiferent de clasificarea contextelor în care apare implică întotdeauna noțiunea de „nepotrivire estetică”, de „prost gust”. T.W.Adorno vorbind despre falsa conștiință estetică definește kitsch ul drept „parodie a katarsis-ului
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
subspecii” ale acestui fenomen de la kitsch-ul produs în scopuri propagandistice până la cel pentru „distracție”. Indiferent de clasificarea contextelor în care apare implică întotdeauna noțiunea de „nepotrivire estetică”, de „prost gust”. T.W.Adorno vorbind despre falsa conștiință estetică definește kitsch ul drept „parodie a katarsis-ului” Alexis de Tocqueville, istoric și sociolog al culturii analizează, în Democrația în America, efectele democrației moderne asupra artelor. Democrația conduce în mod necesar la o coborâre a standardelor, în domeniul atât al creației, cât și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
atât al creației, cât și al consumului și încurajează „comercialismul” în literatură și în arte. Analizând acest fenomen ca una din fețele modernității, Matei Călinescu concluzionează: „Fie că acceptăm teoria căutării unei poziții sociale, fie că preferăm să vedem în kitsch o plăcută evadare din monotonia vieții cotidiene moderne, întregul concept de kitsch se circumscrie în mod limpede unor noțiuni precum imitația, contrafacerea, falsitatea și ceea ce putem numi estetica amăgirii și a autoamăgirii.” ÎN LOC DE CONCLUZII SFÂRȘITUL JOCULUI? Percepția asupra prezentului, în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și în arte. Analizând acest fenomen ca una din fețele modernității, Matei Călinescu concluzionează: „Fie că acceptăm teoria căutării unei poziții sociale, fie că preferăm să vedem în kitsch o plăcută evadare din monotonia vieții cotidiene moderne, întregul concept de kitsch se circumscrie în mod limpede unor noțiuni precum imitația, contrafacerea, falsitatea și ceea ce putem numi estetica amăgirii și a autoamăgirii.” ÎN LOC DE CONCLUZII SFÂRȘITUL JOCULUI? Percepția asupra prezentului, în orice perioadă, este una mai puțin bună, cu tendința de comparare și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
toate publicațiile. Coordonarea literaturii a fost încredințată unor comisari fanatici al căror unic obiectiv era eradicarea tuturor formelor de gândire independentă. "Realismul socialist" a fost proclamat drept drumul spre perfecțiunea politică și culturală, iar producția de masă a unui asemenea kitsch utopist a făcut ca auditoriul să fie din ce în ce mai scârbit de această creație patronată în mod oficial". În Europa de Sud-Est, comunismul a dispărut în urma imploziei sociale din anul 1989, demonstrând eșecul planificării economice proprie acestui Leviathan autoritarist-birocratic. 4. Coordonate ale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a individului: "Laissez-moi faire de moi ce que je veux". Desigur, fără nici o autoritate transcendentă. Omul e liber cu telecomanda televizorului în mână, într-un ocean de cultură fără capodopere, în care toate obiectele au drept de venerație: Borges și kitsch-ul, Sandra Brown și coca-cola, într-un hedonism global, dar fără Shakespeare, Kant și poeții blestemați, căci aceștia n-au cunoscut fericirea. Dacă în primul luminism, cel al ascensiunii burgheze, îndemnul era: Enrichessez-vous!, în cel postmodernist devine: Amusez-vous!73 Este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să fie serios contracarată de pragmatismul atât de specific tradiției de peste ocean. Jocul "poporului" jeune, în schimb, a putut prinde repede teren pe ruinele lui homo sovieticus, cu varietăți în celelalte țări foste comuniste. Și prinde ca orice simulacru sau kitsch, așa cum au prins mărgelele de sticlă la popoarele ameridiene, atunci când au venit europenii, exersați în viclenii, ca să le jefuiască aurul strămoșilor. Fenomenul a fost înlesnit de lipsa unei temelii postindustriale, având rapiditatea de răspândire caracteristică oricărei forme fără fond, care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sine, ca joc, simplu fapt de limbaj, căci gestul lor de a se lepăda de metaforă echivalează cu o stranie împietrire în metaforă. De aici și scepticismul, pragmatic, al unui Rorty, pe urmele lui Wittgenstein, în formele artei cuvântului. Oare kitsch-ul adorat de postmoderni ce-i dacă nu încremenire în formă? Aici, geniul lui Eminescu vine să răstoarne o paradigmă poetică trecută intactă în simulacrele postmoderniste prefigurate deja de epigoni. Și el o face deconstruind, simultan, conceptul tradițional de frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
creștinismului, îndeosebi. Nu altul e mesajul cărților de mare ecou ale lui Dan Brown, din seria Codul lui Da Vinci. Autorul este sclipitor de inteligent și a avut dibăcia să recurgă la formula cărților de consum, atât de căutate în kitsch-ul postmodernist. El a pariat pe o cât mai largă penetrare în "mase", fiind la antipodul elitismului neo-gnostic. Erezia lui pariază pe ideea veche că Biserica a denaturat creștinismul primitiv. Momentul crucial este stabilit în anul 325, la Conciliul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]