3,223 matches
-
atâtea furculițe și cuțite! Au zâmbit toți. Anca a râs destul de tare. Pentru ea nu era o problemă. Era obișnuită cu restaurantele de lux. Domnul Bărbulescu, după ce i-a ținut isonul la râs, nu-și mai dezlipea privirea de pe pulpele lăsate aproape goale de fustița ei prea scurtă, în timp ce soția sa îl examina cu coada ochiului pe Fănel. Aparent distrat, atent la toate și la nimic, acesta privea insistent fața șefului său, în speranța că va citi pe ea ceva din
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
și odată, tot va trebui să o faceți. Dar întâi exersați cu elemente din natură. Învățați să recunoașteți fazele prin care treceți și după aceea, oglinda! Aplicabilități zilnice sunt multe. Mergeți pe stradă și dacă priviți o secundă un copac lăsați ca în următoarea secundă să vă privească și el. Vă va fi recunoscător pentru comunicare. Știți de ce? Natura suferă că nu o mai observăm și doar ea există, creată fiind pentru noi, de asta Adam a fost cel care a
CERCUL INTERIOR de DOR DANAELA în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354498_a_355827]
-
subordoneze interesele personale celor naționale, comune tuturor românilor...”.4 El rămâne, peste vremi, unul din cei mai de seamă ierarhi ai Bisericii noastre, de numele căruia se leagă reînființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei. În ultimul fragment al Testamentului său lăsat posterității, răzbate peste veacuri pilduitorul său îndemn: „Zidiți Biserica în suflete și clădiți România nouă pe această Biserică - mamă a națiunii române. Fiți buni creștini și buni români, căci acestea două una sunt. Iată sufletul pe care-l las vouă
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
cel puțin se lingușea că țara este dumneaei cât vei domni Gospodăria Ta“.(Fără dată ).În altă scrisoare scrisă în tonul profetic, retoric și mesianic în felul Cântării României de Alecu Ruso, poetul scrie:”O, Români! Români ... pe Șincai( îl lăsați )a muri cerșetor( ... ) O, Români! Din streini ce veniră la voi,toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară ... “(Către G. Grădișteanu, 27 aug.
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
în trupul de sticlă în zbor dezarticulat cu aripi risipite. Bolnav pasărea sapă în cercul înfierbântat al aerului otrăvit, se rup cuvintele pământului care frânge cerul rănit în compasul incandescent. Inimi planează și se strivesc de betonul încins tremură carnea lăsată să curgă cu izvor tăcut se împlinește destinul plecării din trup. Cei ce devin zi rup groaza în silabe sunt fiii neajunși ai tăcerii se nasc în oceanul de ochi cu brațe desprinse, turnați în cenușă vocile lor hașurate traversează
UNSPREZECE SEPTEMBRIE de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353099_a_354428]
-
spre mormânt presărat cu aur, argint și alte bogății - este pentru a aminti oamenilor că nimic din aurul meu nu vine cu mine în mormânt. E o pierdere de timp să alergi după atâtea bogății. Și a treia dorință - mâinile lăsate să atârne pe lângă sicriu - e pentru a le arăta oamenilor că am venit cu mâinile goale în această lume și tot așa plec din ea.“ În viața pământească nu există fericire eternă sau nefericire eternă, ci clipele de fericire alternează
DESPRE.. CULOAREA FERICIRII de ȘFEFAN GROSSU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353153_a_354482]
-
blocat! Apoi, văzând că degeaba mai stau pe vine, mă ridic și mă uit în urma balaurului. Buruienile din grădină, pe unde trecuse jivina erau culcate la pământ de-o parte și de alta de puteai trece cu cotiga pe urmele lăsate, așa era de late. Un vaier îngrozit se ridică în încăpere. Nimeni nu mai știa ce este o cotigă, deci moșul nu mințea! După clipa de năuceală, începură discuțiile bine monitorizate de moș care, din când în când, răspundea unor
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
blocat! Apoi, văzând că degeaba mai stau pe vine, mă ridic și mă uit în urma balaurului. Buruienile din grădină, pe unde trecuse jivina erau culcate la pământ de-o parte și de alta de puteai trece cu cotiga pe urmele lăsate, așa era de late.Un vaier îngrozit se ridică în încăpere. Nimeni nu mai știa ce este o cotigă, deci moșul nu mințea! După clipa de năuceală, începură discuțiile bine monitorizate de moș care, din când în când, răspundea unor
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila de an, de zece, Crește-n noi amintirea cenușie, Toamna, moarte, visul falnic trece Și privim în ram pe Sfânta Marie. Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie 1938 Referință Bibliografică
MELANCOLIE de ION PENA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352591_a_353920]
-
Academia Română. Propus de George Murnu încă din anul 1936 și de Ion Petrovici în anul 1939, el nu întrunise voturile necesare decât pe 20 mai 1940, când la propunerea lui Dumitru Caracostea a fost ales ca membru titular pe locul lăsat liber prin moartea lui Octavian Goga. La sesiunea solemnă de primire din 22 mai anul 1941 Nichifor Crainic rostește discursul „Elogiu lui Octavian Goga”, la care răspunde Lucian Blaga (membru al Academiei din 1936). În prelungirea evocării din numărul omagial
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
fi demn, atitudine demnă; autoritate morală, prestigiu; gravitate, măreție”. Demnitatea este una dintre virtuțile cu care se naște omul. Aristotel spunea despre această virtute morală că ea devine „o deprindere care rămâne sub formă de dispoziție activă”. Ea nu trebuie lăsată să doarmă în ființa noastră, ci veșnic să fie trează, să existe acea insomnie a demnității în sufletul omului, în societatea în care trăim și care trebuie să fie condusă de oameni demni și curajoși. Demnitatea este necesară oricărui om
DEMNITATE ŞI CURAJ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353630_a_354959]
-
ea însăși un spectacol, face toți banii, cum se spune! Mergeți să-l vedeți într-una din montările de la Teatrul de revistă «Constantin Tănase», unde realmente strălucește, este pus în valoare, se simte în elementul lui, pentru că Adrian Enache trebuie lăsat să facă tot ce vrea, ce simte, îndemnat să se dezlănțuie, neînchistat în reguli, rigori, limite. Merită să vedeți cum oameni în vârstă nu se mai pot stăpâni, se ridică în picioare, bat din palme, cântă cu el, sunt antrenați
ADRIAN ENACHE. NU SE POATE UN ADRIAN ENACHE BĂTRÎN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353636_a_354965]
-
salveze tocmai fiica unui nou partener de afaceri. O privea peste masă pe doamna Trifan cu admirație, cât de bine arăta, cât era de provocatoare și de atrăgătoare la vârsta ei! Încă îi mai simțea dulceața buzelor fetei sale vitrege, lăsată ca o pecete peste ale lui în timpul când i-a acordat primul ajutor. De asemeni îi era vie în căușul palmei mari, bărbătești, umflătura tare a sânului, când încerca să-i pună inima în mișcare. Așa i-a perceput mișcarea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
e niciodată gol. Îl ocupă un stil al muzicii, o filozofie a muzicii, un adevăr al muzicii, întrupate în fiecare dintre cântăreții pe care i-a avut ca elevi. Pentru fiecare din ei, Mihaela Runceanu a lăsat un loc. Locul lăsat lui Cătălin Crișan, nu e afară, e în el însuși. Cătălin Crișan e printre rarii cântăreți care intră în importanta criteriologie a interpretării, dar și componisticii muzicale: autenticul. Dacă acesta nu este primul, este ultimul fundament care instaurează o popularitate
CĂTĂLIN CRIŞAN. CERTĂ PERENITATE A POPULARITĂŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353720_a_355049]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > NEPREGĂTIT Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului sunt una din anagramele timpului lăsată să învețe structura verbului gramatica aleargă printre filele pline acum de gânduri materializări ale disperării și bucuriilor falii de speranțe în nervurile frunzelor sunt trupuri rătăcitoare cu nervurile expuse nervozității lumii de acum se deschid neîntrerupt hărți în care jungla
NEPREGĂTIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353741_a_355070]
-
realitatea fiind foarte mare. O copie, cel puțin, a acesteia, prin mimesis, oricum, mult mai filosofică decât istoria, dar nu mai tragică decât aceasta... Vavila Popovici: Este o rememorare a unui timp, dublată de introspecție și analiză (aceasta din urmă lăsată mai mult în seama cititorului), fiindcă suferința lasă urme în sufletul oamenilor, a femeii în special. Și mai cred că puritatea e o virtute care poate fi recucerită și din acest motiv am „ dezbrăcat” sufletul unei femei. Pentru fiecare roman
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
Ai noștri frați de dincolo de ocean stau bine-mersi în locații provizorii, se văd la unele evenimente și sărbători, uneori mai fac o săritură până acasă, povestesc despre mizeria lor de acolo, apoi se întorc tot acolo, nepăsându-le de cei lăsați aici... Nu e bine. Suntem un popor mic și veșnic amenințat cu nimicirea. Cu cât ne vom împrăștia, cu atît primejdia ce planează asupra-ne va fi mai mare. Aș vrea să strig tuturor: „Veniți acasă, veniți înapoi, serviți țara
CLIPE DE REFLECŢIE – PIATRA ŞI DORUL de HARRY ROSS în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354088_a_355417]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > MARIN VOICAN-GHIOROIU - VREAU LUMINĂ, LĂSAȚI SĂ INTRE SOARELE... Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului „Mărie și Mărioară, Ochișori de căprioară...” Peste muscele Argeșului sufla vântul toamnei cu armonii nostalgice... aducând aminte oamenilor că peste puțin
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
de pe aleea de la intrare, fredona melodia „Mărie și Mărioară,/ Ochișori de căprioară...” au fost ultimile cuvinte pe care le-a mai auzit fata preotului Murărescu și, cu un ultim efort a reușit să mai spună unei asistente medicale: „Vreu lumină! Lăsați să intre Soarele...” și umbra veșniciei s-a lăsat peste chipul muscelencei noastre dragi, MARIOARA MURĂRESCU, care ne-a fost atâția ani oaspete iubit în casele noastre. --------------------------------------- (După 60 de zile de neuitare...!) Scriitor-compozitor, Marin VOICAN-GHIOROIU București 30 martie 2014
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
s-a lăsat peste chipul muscelencei noastre dragi, MARIOARA MURĂRESCU, care ne-a fost atâția ani oaspete iubit în casele noastre. --------------------------------------- (După 60 de zile de neuitare...!) Scriitor-compozitor, Marin VOICAN-GHIOROIU București 30 martie 2014 Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - VREAU LUMINĂ, LĂSAȚI SĂ INTRE SOARELE... / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1193, Anul IV, 07 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
precedată de o perioadă de șapte săptămâni de post numit Postul Mare. La rândul său, începutul Postului Mare este precedat de patru săptămâni de pregătire, cu patru duminici: Duminica Vameșului și Fariseului, Duminica Fiului Risipitor, Duminica Înfricoșatei Judecăți sau a Lăsatului sec de carne și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lăsatului sec de brânză. După Duminica Înfricoșatei Judecăți (a Lăsatului sec de carne), începe săptămâna numită în popor Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, deoarece în această săptămână este
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
rândul său, începutul Postului Mare este precedat de patru săptămâni de pregătire, cu patru duminici: Duminica Vameșului și Fariseului, Duminica Fiului Risipitor, Duminica Înfricoșatei Judecăți sau a Lăsatului sec de carne și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lăsatului sec de brânză. După Duminica Înfricoșatei Judecăți (a Lăsatului sec de carne), începe săptămâna numită în popor Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, deoarece în această săptămână este permisă consumarea de produse lactate. La slujba religioasă din această zi, a Înfricoșatei
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
săptămâni de pregătire, cu patru duminici: Duminica Vameșului și Fariseului, Duminica Fiului Risipitor, Duminica Înfricoșatei Judecăți sau a Lăsatului sec de carne și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau a Lăsatului sec de brânză. După Duminica Înfricoșatei Judecăți (a Lăsatului sec de carne), începe săptămâna numită în popor Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, deoarece în această săptămână este permisă consumarea de produse lactate. La slujba religioasă din această zi, a Înfricoșatei Judecăți, au fost citite Capitolele 24 și 25 din
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
de a le aminti credincioșilor că sunt muritori, că vor fi supuși Judecății de Apoi și că prin post și fapte de milostenie izvorâte din iubire pot să își îndrepte greșelile pentru a ajunge în Împărăția Domnului. În săptâmâna după Duminica Lăsatului sec de carne, numită Săptămâna Albă, în biserică zilele de miercuri și vineri sunt aliturgice, adică nu se săvârșește Sfânta Liturghie, nu se fac parastase, este o perioadă de comuniune și preoții i-au sfătuit pe cei prezenți să meargă
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
au sfătuit pe cei prezenți să meargă la morminte, să realizeze întâlniri cu părinții, fii, nașii și finii lor. În Calendarul creștin-ortodox scrie că în aceste zile se face dezlegare la brânză, ouă, lapte și pește. De asemenea, în Duminica Lăsatului sec de brânză, care precede începutul Postului Paștilor, preoții și-au cerut iertare de la credincioși în cazul în care le-au greșit cu ceva, sfătuindu-i ca și dumnealor să facă același lucru unii față de alții. Duminica Izgonirii lui Adam
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]