959 matches
-
Gr. Alexandrescu se Întîlnește cu misoghinul Schopenhauer: „Amor care adoarme și legi și datorie, Ce slava umilește, ce n-are nimic sfînt: Antonie-i jertfește a lumii-mpărăție, Și află un mormînt. Nu sînt patimi mai nobili, mai mari, mai lăudate, Mai vrednici să s-aprinză În inimi bărbătești? Nădejdi, viață, cinste, simțirile-nfocate, Femeii le jertfești! Crezi tu că pentru tine răsare sau sfințește Acel uriaș falnic, a zilii domnitor? La patrie, În lume, la tot ce pătimește, Nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
8 februarie 1847 scrie, de la Palermo, Zulniei Sturza (negri), sora Elenei, aceste rînduri disperate: „Astfel că la Neapole am simțit frigul tot așa de bine ca și la Iași, cu tot Vezuviul, atît de lăudat, și cu tot soarele, la fel de lăudat, iar cît despre albastrul cerului din Sicilia, nu-l cunoaștem Încă decît din nume. În schimb, de optsprezece zile am avut tot răgazul să observăm forma norilor, căderea ploilor și forța vîntului, căci de cînd am pus piciorul pe acest
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
LĂUDAT, I.[on] D. (3.XI.1909, Socu, j. Gorj - 8.XI.1996, Iași), istoric literar. Este fiul Mariei (n. Ștefănescu) și al lui Dumitru Lăudat, țărani. Urmează școala primară la Bărbătești (până în 1922), Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1922-1928
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
LĂUDAT, I.[on] D. (3.XI.1909, Socu, j. Gorj - 8.XI.1996, Iași), istoric literar. Este fiul Mariei (n. Ștefănescu) și al lui Dumitru Lăudat, țărani. Urmează școala primară la Bărbătești (până în 1922), Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1922-1928) și Seminarul Central din București (1929-1933). În 1933 susține examenul de bacalaureat la Liceul „Marele Voievod Mihai” din capitală, iar în toamna aceluiași an devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
22; Octavian Șchiau, „Istoria literaturii române vechi”, TR, 1962, 48; Ion Apetroaie, O nouă contribuție la cercetarea literaturii române vechi, IL, 1964, 7; Mihai Zamfir, „Istoria literaturii române vechi”, CNT, 1964, 43; Mircea Muthu, ,,Dimitrie Cantemir”, TR, 1973, 25; I. D. Lăudat. Biobibliografie, Iași, 1974; Firan, Macedonski- Arghezi, 252-254; Mihai Drăgan, Profesorul I. D. Lăudat la 65 de ani, CRC, 1975, 27; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 228-229; Dicț. scriit. rom., II, 728-729. I.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
O nouă contribuție la cercetarea literaturii române vechi, IL, 1964, 7; Mihai Zamfir, „Istoria literaturii române vechi”, CNT, 1964, 43; Mircea Muthu, ,,Dimitrie Cantemir”, TR, 1973, 25; I. D. Lăudat. Biobibliografie, Iași, 1974; Firan, Macedonski- Arghezi, 252-254; Mihai Drăgan, Profesorul I. D. Lăudat la 65 de ani, CRC, 1975, 27; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 228-229; Dicț. scriit. rom., II, 728-729. I.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
altfel reacțiunea lui Zilot Românul față de domnitorul Hangerli, care ne-ar fi... compromis în fața Europei (erou și scenă cu desăvârșire obscure și perfect ignorate de Europa): Stricase acea mărire ce are acest principat Care la toată Evropa e vestit și lăudat. Iluzia atinge proporțiile unui adevărat mit și mesianism național, precum într-o prefață la o carte despre patriotism din 1822: Ajungând cu toții la o râvnă și la o unire cu sporire întru cele bune pentru toată obștea, să dobândim dorite
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să-i fie încredințat rolul de a supraveghea melodiile care se execută în bisericile lor”; - O serioasă formare liturgică-muzicală: „În seminariile clericilor și în institutele ecleziastice, ținând cont de prescrierile tridentine, să se cultive de toți, cu grijă și dragoste, lăudatul cânt gregorian tradițional, iar superiorii, din acest punct de vedere, să-i încurajeze și să-i susțină pe tinerii lor ... Să se promoveze între clerici întemeierea unei schola cantorum”. Acest paragraf, despre formarea muzicală a candidaților la preoție, a fost
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
întâlnite semnăturile lui Nicolae Manolescu și George Ivașcu, care se ocupă de seriile anterioare, călinesciene, ale „Jurnalului literar”, iar Iorgu Iordan semnează o evocare a lui G. Călinescu. La ultimul număr al acestei serii, cel din iunie 1979, colaborează I.D. Lăudat, Dorin Sperantia ș.a. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287692_a_289021]
-
footnote>. Actele martirice subliniază că „cu cât cei ce au crezut în El, care nu săvârșesc nici o nedreptate, sunt uciși pe nedrept și fără judecată, cu atât mai mult Dumnezeu înmulțește numărul lor”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfântului și Prea Lăudatului Apostol Apollonius cel numit și Sakkeas, 24, p. 99. footnote>, adică numărul creștinilor. Într-adevăr, cu cât erau mai persecutați și mai torturați creștinii, cu atât mai mult creștea și numărul lor și „sângele martirilor hrănea din belșug pe atleții
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
urmărirea programelor TV sau jocul pe calculator, reguli privind curățenia în casă etc. Toate acestea sunt lucruri de care va depinde viața lor, ca adulți. Regulile trebuie stabilite împreună cu copiii, vor fi discutate, argumentate, înțelese și asimilate. Lauda Copilul trebuie lăudat chiar și pentru cea mai mică realizare. Astfel se va simți valoros. „Părinții buni nu critică, părinții buni laudă!” Consecvența E destul de greu să fim consecvenți, însă nu este imposibil. Odată ce am stabilit o regulă, trebuie să o aplicăm de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
al-ghayÖa min ba‘di m" qana”ó wa-yanšuru ra≤mata-hu wa-huwa al-Wal al-′amd (42, 28/27): „El este Cel care face să cadă ploaia când oamenii sunt deznădăjduiți. El își întinde milostivenia să asupra lor. El este Oblăduitorul, Lăudatul.” (GG) ...l" yamidóna la-hum min dóni All"h wal wa-l" naœr (4, 173): „...ei nu vor afla, în afară de Dumnezeu, nici oblăduitor, nici ajutor.” (GG) Din aceeași rădăcina cu Mawl", și acest nume este polisemantic. Unul dintre cei mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
însăși; schimbarea numelui cuiva echivalează cu impunerea unei noi personalități. Dumnezeu schimba astfel numele lui Abram (Gen 17, 5), Sarai (17, 15), Iacob (32, 29) etc. Adesea, Dumnezeu este identificat cu numele său: acest nume este iubit (Ps 5, 12), lăudat (Ps 7, 18), sfințit (Is 12/11, 4); el este înfricoșător (Dt 28, 58), veșnic (Ps 135/134, 13). „Pentru numele său” (Ez 20, 9) acționează Dumnezeu în favoarea lui Israel, adică pentru a fi recunoscut că mare și sfânt. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cunoscut) na (cartea) n-a (auzit) (am un) nai n-ai (cântat) la (pădure) l-a (văzut) ai (o carte) / ai ! a-i (cere) ia (un caiet) / ia ! i-a (spus) iar (vine) i-ar (trebui) iau (paltonul) i-au (lăudat) deal (mare) de-al (vostru) ca (tine) c-a (venit) cal (alb) c-al (meu) naș (tânăr) n-aș (dori) al (său) a-l (întreba) ați (întâlnit) a-ți (cere) căi (ferate) că-i (bine) cam (atât) c-am (plâns
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
și Regan). FRANȚA: Ia-ți bun rămas de la surori. CORDELIA: Odoare ale tatei, cu-ochi spălați, Cordelia va lăsa. Știu ce sînteți Și că o soră, greu mi-e-a va numi Greșelile pe nume. Să-l iubiți pe tata; Inimii voastre lăudate-l dau, Dar, totuși, vai, de-aș fi-n favoarea să, Unui mai bun loc l-aș încredință. Ei, bun rămas amînduror. REGAN: Nu ne-nvăța tu datoria. GONERIL: Vezi Să-ți mulțumești pe soț, ce te-a cules Că
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lui, a ei? KENT: E-n obiceiu-mi, șir, s-o spun de-a drept: Văzut-am fete mai de preț în vremea mea, Decît stau chiar pe umerii ce-i văd 'Naintea mea acum. CORNWALL: Omu-i din cei Ce, lăudat că-i sincer, afectează-o A saucy roughness, and constrains the garb Quite from hîș nature. He cannot flatter, he; An honest mind and plain, he must speak truth. And they will take it, șo; if not, he's plain
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care debutase în volum Ion Brad a fost publicat întâi în revista clujeană Almanahul literar sub titlul Cântec pentru Gabor Cincisutistul, a fost deseori lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă din creația sa o armă de luptă eficientă, „stimulând ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare”, poemul are și „slăbiciuni” scrie Lucian Raicu 18, din a cărui cronică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Baranga) și Trandafir de la Moldova (I. Istrati) încă trei lucrări distinse cu Premiul de Stat9, în cinstea celui de-al XIX-lea Congres al partidului comunist sovietic și a alegerilor de deputați în M.A.N.; e vorba de mult lăudata piesă Cetatea de foc (M. Davidoglu) cu numeroase reprezentații în țară și în țările vecine, și de romanele Oțel și pâine de Ion Călugăru și Cumpăna luminilor de N. Jianu. Dar să citim din referat: „Tezele privitoare la literatură și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dreptul său imprescriptibil să aibă orice simpatii ori antipatii dorește! Pe de altă parte, mă bucură ce-mi spui tu. Nu pentru că ar fi ajuns la aceleași opinii cu mine, ci pentru că și-a dat seama, el însuși, că pomul lăudat nu e chiar așa de lăudabil. Mă bucură asta, nu doar pentru că i-am admirat întotdeauna corectitudinea, neverosimilă pentru România, în afacerile sale, ci și anumite calități politice, chiar de viziune politică. Cât a fost prefect, demarase câteva proiecte, cumva
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu sunt bine clarificate"78. Dacă Biserica eticheta o propoziție ca fiind scandaloasă ori apropiată de erezie, nu-i era permis niciunui ziarist să o răspândească. La fel de dăunătoare credinței erau lauda unor persoane sau a unor lucruri care nu trebuiau lăudate, cât și critica lor nefondată: nu trebuiau criticate dispozițiile date de autoritatea ecleziastică, deoarece Biserica nu era un parlament. Atunci când anumiți clerici nu se comportau în conformitate cu normele bisericești, era important să nu se dea atenție ziarelor contrare credinței, pentru că exagerau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
este și motivul pentru care s-a născut adjectivul derivat de la numele lui Pinter pentru a descrie mișcarea postmodernă majoră pe care maniera lui a creat-o: e vorba de "pinteresc" (varianta engleză a cuvântului este "pinteresque"). Pe nesimțite, mai lăudat, mai hulit, iubit sau detestat pentru marele mister pe care-l aduce pe scenă, Pinter a ajuns un clasic în viață al postmodernnității. Cu el începe și se încheie un capitol. Cred că foarte curând vom putea spune, cu el
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
convertiți, credința fiind temeiul cuceririi Ierihonului: Prin credință zidurile Ierihonului au căzut, după ce au fost înconjurate șapte zile. Prin credință Rahab, desfrânata, fiindcă primise cu pace iscoadele, n-a pierit împreună cu cei neascultători. (11: 30,31). Iudith (în ebraică, cea lăudată, cea apreciată) este fiica lui Merari și văduva lui Manase, căpetenia respectată a unui trib de viteji. Frumoasa, fermecătoarea și evlavioasa văduvă s-a hotărât să-și ajute neamul aflat la mare încercare. Era puternică, bogată, stăpânea o avere de la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care, în marea lui majoritate, obișnuiește să numească o batistă: batistă. Cuvântul a fost folosit; ridicol triumf! Ne va trebui câte un secol pentru fiecare cuvânt real introdus pe scenă? În fine, se râde de această falsă virtute. Domnul fie lăudat! Poetul își va putea urma inspirația tot atât de liber ca și în proză, și parcurge fără obstacole întreaga scară a ideilor sale fără a se teme că îi fug treptele de sub picioare." Traducerea lui Vigny, care taie unele bucăți de scenariu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nopții (Jurnal. 1939-1957), tr. și pref. edit., București, 2001. Repere bibliografice: Mircea Zaciu, Lecturi și zile, TR, 1975, 30,31; Liviu Grăsoiu, Nici legendă, nici adevăr, LCF, 1975, 37; Vasile Gh. Șega, Originea lui Tudor Arghezi, R, 1975, 9; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, CRC, 1975, 39; Mitzura Arghezi, Postscriptum la o dezbatere, MS, 1976, 1; Vasile Gh. Șega, Din nou despre originea lui Arghezi, R, 1976, 3; I.D. Lăudat, Ascendenții, CRC, 1980, 21; Florea Firan, Noi date
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
Originea lui Tudor Arghezi, R, 1975, 9; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, CRC, 1975, 39; Mitzura Arghezi, Postscriptum la o dezbatere, MS, 1976, 1; Vasile Gh. Șega, Din nou despre originea lui Arghezi, R, 1976, 3; I.D. Lăudat, Ascendenții, CRC, 1980, 21; Florea Firan, Noi date argheziene, R, 1980, 9, 10; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, AUI, literatură, t. XXVI, 1980; Mitzura Arghezi, Câteva precizări necesare, RL, 1983, 6; Șerban Cioculescu, Argheziana, București, 1986, 442-448
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]