1,056 matches
-
plecat de la combinat. Știu sigur că a plecat! îi spun, devenind deodată stăpîn pe mine. Ciudat gînd! îmi zic. Imediat ce el a pierdut teren, adresîndu-mi-se cu "dumneavoastră", am devenit eu cel care conduce ostilitățile. Evident, sînt un laș, un mare laș. Politicos, Fărcășanu mă invită să mergem alături. Acolo, cum ne vede, brunetul sare cu gura la mine că nu-s pe nici un tabel, că mi-a mai spus și rîndul trecut, dar că-mi place să le răpesc timpul. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
au fost în stare să bruscheze?!... Ce s-a întîmplat cu mine?! Cum de-am devenit o brută?! Am să găsesc, oare, cuvinte să-i explic Cristinei?!... Căci trebuie să-i explic. Nu pot ieși din cameră hoțește, ca un laș... Ridic încet privirea. Ochii Cristinei, mari, cu albul proeminent în jurul pupilelor, mă privesc lung, fix. Îmi plec din nou privirea. Vrei să-mi dai poșeta? îmi arată doamna Cristina cu mîna fotoliul pe care și-a aruncat haina de blană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Teodoru, inginerul-șef al Zonei Întîi; m-aș fi dus în veceu și aș fi plîns, cum am plîns după ce m-a sictirit Brîndușa, cînd am fost prima oară la ea cu contractele colective pentru munca în acord la filamente. Lașul de mine! "Gata, bădie! îi spun eu directorului general în gînd. De data asta îți trec cu vederea tonul, dar a doua oară voi riposta. Puțin îmi pasă dacă mă vei da afară! Îți promit că nici nu voi umbla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lucru: gestul ei nu a fost gratuit. Ea a fost unul din soldații bătăliei pentru conștiință. Și-atunci cînd a învins CONȘTIINȚA, femeia asta a putut să țină fruntea sus și să privească marea, pe lîngă privirea plecată a celui laș, care s-a lepădat de ea cînd ea părea învinsă, iar apoi a venit pe litoral, s-o caute și să-i obțină iertarea... Vă ascultăm, tovarășe Vlădeanu, aud o voce adresîndu-mi-se. Tresar și privesc în jurul meu. Toți se uită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
limitelor le este străin [evreilor] : Înțelepciunea lor e Înțelepciunea exilului, cea care te Învață cum să Învingi când toți te sabotează, cum să te crezi ales când ai pierdut totul : Înțelepciune a sfidării. Și cu toate acestea au renume de lași ! E drept că n-ar putea invoca nici o victorie spectaculoasă : dar Însăși existența lor - nu-i oare o victorie continuă, teribilă, ce n-are nici o șansă să se isprăvească ? Să le tăgăduiești curajul Înseamnă să nesocotești temeritatea și noblețea fricii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pagină a presei europene În perioada 1894-1906 - a pregătit terenul, făcând un inventar complet al acuzelor, injuriilor și sentimentelor ostile la adresa militarilor evrei. Pe bună dreptate, evreii s-au simțit umiliți și nedreptățiți. „În masă ne-au adus suprema injurie : «Lași și trădători, spioni și vânzători de țară». Așa ne-au arătat pe toți, așa ne-au judecat pe toți. Chiar și pe martirii noștri, chiar și pe eroii noștri...”, nota după primul război mondial scriitorul evreu Horia Carp <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de eficient, atât de brutal și generator de atâta ostilitate. Pentru că una este să crezi și să spui despre evrei că sunt paraziți și speculanți, că sunt murdari și Împuțiți, că sunt aroganți și Îi disprețuiesc pe creștini, că sunt lași și trădători de țară, că le plac banii și că Încearcă să conducă lumea cu ajutorul lor etc., etc. și alta este să crezi și să spui despre evrei că fură copii creștini și Îi omoară pentru a le folosi sângele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în continuare, fără a face concesii, potrivit planului nostru comun de a ne impune punctele de vedere. Gheorghe duce lupta, prudent, dar ferm, chiar în citadela Iașului literar. Deocamdată [o] să pun punct la toate aceste lupte: pentru care unii lași de aici mă condamnă pe motiv că aș fi lovit prea tare. Le-aș putea răspunde cu o idee a lui Camil Petrescu, polemistul formidabil: în critică esențial este „să lovești bine, nu să lovești gingaș.” Am avut o discuție
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la Cronica și țipă la Sturzu, iar I. Sîrbu se duce la tot felul de foruri și nota mea este scoasă din pagină printrun telefon venit mai de sus, unde decanul și alții m-au aranjat. Dar Sîrbu, ca un laș ordinar, s-a milogit la redacție să nu apară răspunsul meu și a amenințat (!) lumea că pleacă din Iași, iar Al. A. mi-a zis „să dau dovadă de umanitate că I.S. chiar pleacă (!)”. Azi am avut o discuție cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
uluit): <<De ce Întrebi?>>; Pandele: >>S-avem undeva un spate (subl. În orig.)>>; Pandele: <<De asta Îți spuneam de spate. Merg unde vrei dar acoperămă (sic!, n.n.). Acoperă-l și pe fiu-meu. Și pe tine. N-ai dreptul să ne lași descoperiți (subl. În orig.). Răspunzi tu de viețile noastre? Și nu de a mea cît de-a lui Costică. Că și el e osul meu, mă. Mi-e frică și mie să nu-l văd pe-al meu schilodit (subl
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tancurile rusești și averea regimentului și oamenii se volatilizează pe peronul gării Chișinău. Regimentul nostru fiind format din basarabeni, am rămas doar noi, cei din alte regiuni, și după două zile ajungem cu greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, subl. rezervă Cireș Sterian. Acesta a rugat pe comandatul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a încercat în permanență să evite violența și vărsarea de sânge. Între loialitatea față de dictator și conștiința de român, ultimul sentiment a fost mai puternic. c) Sinuciderea. Ceaușescu nu a fost niciodată înconjurat de oameni curajoși, el însuși fiind un laș. Milea nu a reușit să găsească altă soluție decât propria-i dispariție. Probabil că în acele momente gl. Milea nu a putut aprecia consecințele gestului său. Prin fapta sa el a înlesnit trecerea armatei de partea Revoluției". M. M.: Dar
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Pavel către Corinteni, atunci când încercăm să gândim raportul cu contemporaneitatea și cu identitatea profundă. La fel, Coriolan Drăgănescu în Tempora, din liderul revoluționar al mișcărilor studențești devine odiosul inspector de poliție, sau Mișu Poltronul din farsa tragică 1 Aprilie din lașul absolut devine cel care fără ezitare, dintr-o lovitură care are precizia unui calcul mate- matic, își elimină adversarul, iar în O noapte furtunoasă „6 d-a-ndoaselea” devine nouă, confuzie care îl poate costa scump pe amorezul ghinionist. Să nu uităm
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Adei” nu pentru a evita patetismul sau a alcătui o metaforă, ci precum Iisus despre Lazăr, prietenul său. Am cunoscut-o pe Ada Suhar într-un moment inedit și tulburător al vieții sale, întâlnind-o aici la Cluj, departe de lașul care a consacrat-o, cu câteva zile înainte de inevitabila sa despărțire de lume. Și chiar dacă atunci o văzusem pentru prima dată și știam prea puține despre dânsa, cred că am reușit să o cunosc în mai puțin de o jumătate
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ai să... să mori, Ștefane, se roagă ea și își mușcă buzele să n-o podidească plânsul, dar i s-au înrourat ochii și o lacrimă se sparge șiroind pe obraz. Ștefan zâmbește trist: Care oștean ar putea promite... Doar lașii! Bine, bine, o să am! o împacă el văzând că zăgazul lacrimilor s-a rupt. Îți promit! Ștefane! Să știi! strigă Voichița într-o stare de exaltare. De... de cazi, Doamne ferește vin după tine! Vin! Ce-ți trece prin cap? mormăie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pumn în stomac de câte ori... Urcam într-o zi pe Schitu Măgureanu, în drum spre editură, când am avut ghinionul să-mi apară în cale... un pisoi. Mieuna jalnic, de dincolo de grilajul Cișmigiului, spre stradă... Cerea ajutor... Am trecut ca un laș pe lângă el, cuprins de disperare. M-am gândit apoi de sute de ori la el... Trebuia, cel puțin, să-i dau feliuțele de salam din senvișurile pe care mi le băgase în servietă Adriana... Cel mai bine ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
numărat. Ajung sus pe trepte la Golgota. Acolo te cuprinde o sfiala, o tristețe, o durere de nedescris. Vezi Locul unde L-au pironit pe Cruce pe Domnul. Îngenunchezi, săruți Mâinile întinse, îți spui tainic ce ai pe suflet și lași în Mână Domnului toate. Îți spui durerile și dorințele, pomenești pe toți cei din familie, pe prieteni și pe dușmani, te rogi că Domnul să ne dea ceea ce ne lipsește și ne trebuie la toti pentru mântuire. Acolo pe Golgota
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
într-un fotoliu confortabil, de unde voi urmări câteva ore o istorie banală. Diseară nu voi avea nici o pretenție și voi alege chiar un film prost: pentru a-mi pedepsi simțul estetic. Poetul Harry Martinsson spunea odată că „cinematograful este templul lașilor”. Lucru care nu e cu totul fals! De altfel, mă întreb dacă era un mare poet! Nu. Sincer vorbind, nu cred. Dimpotrivă, am descoperit un poet maghiar extraordinar: Ferenc Juhàsz. Poate a fost deja tradus la voi! În orice caz
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a „Gintei Latine” organizată la anticariatul prof. Grumăzescu. 28.03. Parastas În memoria eroilor cercetași, . la Biserica „Sf, Nicolae” din Copou, la care au participat și două patrule de cercetași de la Liceul V. Alecsandri și de la Șc. N. Iorga din lași. 09.05. Participare la Nișcani, Călărași (Basarabia) la Împlinirea a 500 de ani de la Înființarea localității și 400 de ani de atestare documentară. 15.05. „Pe urmele poetului latinității, V. Alecsandri” pelerinaj la Ruginoasa, Mircești, Șcheia; au participat cercetașii naturii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, Împreună cu studenți aromâni din Albania
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, Împreună cu studenți aromâni din Albania, aflați la studii universitare În lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, În prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază În lași li sau
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pentru deschiderea unui Centru Cultural Cea mai temeinic organizată este Comunitatea evreească având patrimoniu propriu, case de rugăciuni, cantină, rețea specifică de asistență socială. Un exemplu semnificativ de Înțelegere, sprijin și principialitate față de comunități ni-1 oferă Comunitatea poloneză din lași. Casa Polonă, cu sediul pe str. Elena Doamna are 20 de membrimedici, profesori, ingineri. Ei au posibilitatea să se Întâlnească și să urmeze cursurile de limba polonă la Lectoratul Polon al Universității „Al. I. Cuza”. În ceea ce privește pe români, În Grecia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
își pun mintea cu ele și le ascultă. Am vorbit despre alchimiști, despre "arta" focului... Noaptea, spune prietenul meu, vin aici studenții, cu mașinile, și se sărută". Și de la Repedea ne întoarcem târziu, oprindu-ne la motel, ca să privim luminile lașului, pâlpâind în aerul cald al nopții ca niște licurici. De-aș fi fost primar, aș fi așezat aici, pe un soclu măreț, de piatră, statuia lui Mihai Viteazul, pe care aș fi pus zece mii de lumini, s-o vadă cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
așteptam la gară. De acolo plecam direct "la mare", cu vagonul de Iași-Cetatea Albă-Bugaz. Mi-am fixat lanțul ceasului de cheutoarea hăinuței, să se vadă cât mai bine. Aveam o mândrie de împărat recent promovat. Totul a fost o minune, lașul, care era un oraș plin de mizerie, mi se părea magnific, mi se părea că toată lumea se uită cu gura căscată la ceasul meu. Totul a fost o minune până când, în tren, am observat că minunatul meu ceas era fosforescent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]