2,010 matches
-
aceasta pentru a nu da dovadă de... lașitate: "Nu vreau să fac propriu-zis comparații, cît să sugerez ideea că a nega o epocă pentru că nu îți convine să o cunoști nu este atît un act de curaj, cît unul de lașitate". "Curajul" lui Beniuc e într-adevăr salutar! Dar Mihai Beniuc nu ezită a se plînge (o făcuse și Nina Cassian) de "persecuțiile" la care l-a supus "iubitul" său partid. "Judecata" la care l-au supus instanțele acestuia nu era
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
Acum trăim în stres și asta nu e un succes. Dacă e adevărat că lumea e un gunoi, oare ce suntem noi? Vinovați sau eroi? • Minciuna nu e credibilă, iar sinceritatea stă, de regulă, sub semnul îndoielii. • Nici grosolănia, nici lașitatea nu sunt onorate în cetate. • Viața e un val care în final te părăsește la un mal. • Mongolul Ginghis Han, e considerat cel mau mare cuceritor al tuturor timpurilor. Oare unde-i putrezesc oasele? • E bine că nu vedem prea
GÂNDURI REBELE (27) – AFORISME (10) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381304_a_382633]
-
al golului și eșecului, care să îl așeze în galeria personajelor de tipul doctorului Ilea, este neconvingătoare. Bine construite artistic și perfect verosimile din punct de vedere uman sunt personajele Mateescu - cinicul coleg de șantier al lui Dunca, pentru care lașitatea și conformismul intră în firea lucrurilor, justificate fiind de violența unei istorii pe care omul nu o poate controla, Cheresteșiu - revoluționarul de profesie ajuns colonel de securitate, și Victorița - amanta vulgară a lui Dumitru Vinea, tip de femeie „infernală, versatilă
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
episodul din Biblie ca atare. El interpretează cuprinsul acestuia potrivit propriului cod ideologic. Astfel, din versiunea propusă de Urcarea la cer..., aflăm că Miheia, despre care cărțile canonice nu spun mai mult decât că a fost persecutat, este ucis cu lașitate de Ahazia, regele Gomorei. În al doilea rând, autorul nostru îi caracterizează pe falșii profeți de la curtea regelui Achaab ca „profeți ai lui Baal”, aluzie intenționată la figura lui Ilie (3Rg. 18,22), un alt profet incomod. Prin aceste retușuri
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
caracteriza atitudinea lui Hipolit drept cea a unui „optimist deznădăjduit”?: trebuie să suportăm răul prezent cu conștiința permanentă că acesta oprește venirea răului absolut. Credincioșii sunt îndemnați să accepte răul relativ al Imperiului fără să cadă totuși în tentația compromisului lașității și apostaziei. În fine, Hipolit cunoaște tratatul sfântului Irineu (Adu. haer. V 25‑30) și se inspiră din acesta; spre deosebire de predecesorul său, el face o lectură anticristologică a parabolei judecătorului nedrept. De asemenea, menționează cele trei nume atribuite lui Anticrist
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
om În fața pericolului și a nenorocirii sau, altfel spus, curajul. În felul acesta, R. Le Senne identifică curajul cu sentimentul moral, afirmând că „orice dispoziție umană devine morală din momentul În care ea se identifică cu curajul”. Opusul curajului este lașitatea, care, după același autor, reprezintă corupția tuturor virtuților. Psihologia este, alături de religie și morală, una dintre componentele principale ale Psihologiei Morale și poate chiar cea mai importantă dintre ele. Psihologia Generală este cea care oferă fundamentele și explicația atitudinilor, a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
evita, voi căuta să nu o mai Întâlnesc. Același lucru se petrece În cazul situațiilor neclare, incerte, care-mi trezesc aceeași gamă de sentimente negative, obligându-mă să mă retrag. Este oare, evitarea În acest caz, o atitudine defetistă, de lașitate, o ezitare care să mă pună Într-o situație de inferioritate? Nicidecum. Conduitele de evitare a conflictelor sunt atitudini morale atât de autoconservare, cât și de depășire a unor situații Închise ale vieții, de confruntare absurdă, inutilă, care devalorizează individul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trage originea. Conduitele de rezervă, de evitare, sunt aparent pasive, și aceasta numai din punct de vedere formal extern. Ele sunt motivate și elaborate ca rețineri În planul conștiinței morale. Din acest motiv ele nu trebuie etichetate ca forme de lașitate sau de plictiseală, de epuizare morală, de fugă din fața unui pericol. Evitarea nu este fugă. Fuga este o reacție psihologică de apărare automată, o retragere din fața unui pericol. Lașitatea este renunțarea la confruntare și retragerea dată de o stare de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale. Din acest motiv ele nu trebuie etichetate ca forme de lașitate sau de plictiseală, de epuizare morală, de fugă din fața unui pericol. Evitarea nu este fugă. Fuga este o reacție psihologică de apărare automată, o retragere din fața unui pericol. Lașitatea este renunțarea la confruntare și retragerea dată de o stare de slăbiciune morală. Atitudinea dominant morală care evită confruntarea, conflictele, este Însă nonviolentă. Ea nu este o stare de pasivitate, Întrucât este trăită și practicată Într-o atmosferă rațională, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de la Persepolis, după care ne-am despărțit. În această călătorie am avut ocazia să aducem un mare serviciu tovarășilor noștri de drum (și anume acela de a le salva bagajele din mâinile hoților), fiind În același timp și martorul proverbialei lașități a persanilor. Iată ce s-a Întâmplat: o fortăreață din munți, situată Între Bushir și Șiraz, capitulase de curând, iar garnizoana ei, alcătuită din aproximativ o sută de indivizi care, judecați după Înfățișare, păreau a fi tâlhari, ne-au Întâlnit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a descoperi în gesturi aparent banale semnificații cu ample rezonanțe în destinul personajelor. Fără a fi didacticiste, primele povestiri au o „morală” doar sugerată. De cele mai multe ori momentul surprins este de cumpănă, dând la iveală cele mai ascunse sentimente: de lașitate - din partea potentaților locali ai unui sat aflat sub apă, după inundații (Râmele), din partea modestului arhitect accidentat de un important personaj, care se comportă nu ca victimă, ci, pur și simplu, ca un umil profitor (Oamenii pe care îi cunoșteam) - sau
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
cum ar fi: orgoliul, vanitatea, invidia, conflictele afective, complexele de inferioritate; teama de risc, de necunoscut și de durere, care dă naștere la prudență, aprecierea rațională a situațiilor, scopuri utile etc.; devianțele ce pot apărea în aceste situații sunt lenea, lașitatea, superficialitatea, rutina; apetența alimentară este un fapt natural la copil și ea se manifestă cu o intensitate mult mai accentuată decât la adult; din punct de vedere moral, ea reprezintă o tendință inferioară. În acest domeniu, poate apărea următorul tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o suită de tablouri, numeroase pagini având ton de pamflet. Descrierile faunei politice și ale protipendadei, amintind și de pamfletele lui T., sunt corozive, ca în scena unui chef din tunelul restaurantului francez sau când în atenție intră amestecul de lașități și concupiscență, crizele de erotomanie ale generălesei Trifon în timpul refugiului, supeul de la „rafinata” Tina ș.a. Traiectoria protagonistului este a unui revoltat, iar războiul devine factorul catalitic al atitudinii sale. Deși e limpede împotriva cui se indignează Dinu Bordea, mai puțin
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
incapacitatea de a face față la solicitări (sau la exigențele prorpiului ideal), prin boli dureroase sau dezgustătoare pe care le are de suportat. Im. Kant s-a declarat un adversar implacabil al sinuciderii; a considerat că disputa dintre eroism și lașitate, legată de problema sinuciderii, nu este o dezbatere morală, ci una de ordin psihologic. Pe de altă parte, citate dintr-un cunoscut scriitor italian contemporan (Pavese) ne pot arăta cât de multiplu interpretat este actul sinuciderii de către una și aceeași
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
orgoliu”; „de fapt, În marile perioade, teai simțit Întotdeauna tentat să te sinucizi...Ideea sinuciderii era un protest al vieții. Că nu vrei să-ți mai mori moartea”. Sinuciderea poate fi, așadar, eclipsă de sens, agresivitate, șantaj, act impulsiv, curaj, lașitate etc.
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
exhibiționistă a persoanei, histrionismul, nevoia de a fi permanent în centrul atenției celorlalți, de a fi văzut, admirat și valorizat. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de retragere a Eului și care sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: fuga, vagabondajul, lașitatea, nevoia imperioasă de a dispărea, de a se ascunde de ceilalți, toate legate de complexe de culpabilitate, pe care persoana respectivă le resimte în raporturile sale cu ceilalți. Tulburări psiho-morale caracterizate prin devieri patologice ale Eului personal în raporturile sale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o reacție instinctuală de conservare, poate apărea în orice moment când existența este periclitată concret sau amenințarea devine greu de identificat, dar și așteptarea fricii o poate provoca, prin creșterea susceptibilității față de un mediu nesigur. Reacția de evitare sau lașitate ce urmează fricii este, poate, aceea care ar trebui discutată mai mult, dar și ea este un răspuns, până la un punct firesc, sau, cum spunea A. Lincoln, referitor la dezertările din timpul Războiului de Secesiune: „Nu poți condamna pe cineva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deopotrivă materială și morală, pusese stăpânire pe o Românie devenită temnița unui popor. Terorizați de spaimă, umiliți la tot pasul de „băieții cu ochi albaștri”, îngroziți de amenințătoarea umbră a „Piticului”, oamenii nu mai luptă în nici un fel, preferând, din lașitate sau resemnare, să se supună unei cumplite „sărbători continue”. Se configurează astfel imaginea unei lumi obosite fără să fi trăit, înfrânte fără să fi luptat. SCRIERI: Bărbații acestui pământ, pref. Al. A. Philippide, București, 1967; Anul soarelui cald, București, 1969
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
de scriitori francezi colaboraționiști. Trenul oprește la un moment dat (întâmplare sau aranjament cinic) într-un câmp în care se află mai mulți prizonieri francezi păziți de soldați hitleriști. Acestea sunt premisele. Pe baza lor eseistul imaginează cincisprezece discursuri ale lașității și ale trădării, din care ideea turnului de fildeș iese zdrobită cu astfel de fraze: „refuzând să aleagă, el a și ales”; „tăcerea a ajutat ocupația și a devenit complice cu ea”. P. este foarte priceput în a pune gândul
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
lungul cronicii sunt consemnate, imediat după relatările unor crime sau greșeli, pedepsele care au urmat. Totodată autorul insistă în evidențierea cauzelor ce duc la săvârșirea răului (nesocotirea legilor, a bunelor obiceiuri și sfaturi, abuzul de putere, lăcomia, cruzimea, felonia, zavistia, lașitatea), dar poate lauda cu glas la fel de mare calitățile pe care uneori le constată (dragostea de țară, simțul măsurii, bunătatea, înțelepciunea, loialitatea, respectarea vechilor reguli). Letopisețul... lui N. încheie șirul marilor cronici moldovenești, fiind în același timp opera de început a
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
s-ar bate oricând cu morile de vânt. Nu s-ar putea adapta niciodată unor circumstanțe împăienjenite de falsitate și impostură. Dar nici nu găsește soluția fericită a izbăvirii din criza la declanșarea căreia concură un angrenaj de obtuzități, fanatisme, lașități. Însingurarea duce la un impas în absența iubirii, fără de care viața își pierde noima. Momentele satirice presărate pe alocuri constituie un contrapunct binevenit pentru echilibrul dramelor, cu balansul lor între mai multe planuri: real-parabolic, real-închipuit, prezent-trecut. Dacă prezentul se lasă
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
este luat de situația limită. Într-o colectivitate constituită cvasialeatoriu (localnicii dintr-un sat de pe malul mării și „sezoniștii” estivali) se petrec două crime misterioase: pretext pentru romancieră de a pune sub lupă comportamentele tuturor și de a le demasca lașitatea, suspiciunea reciprocă, indiferența. Existența neautentică, mediocritatea morală sunt vizate și de romanul ironic Competiția. Pretextul îl reprezintă un concurs de schi, în care valoarea morală stă de partea perdanților (un mic grup de retardatari, deci hors-concours, care salvează un alpinist
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
fi înduplecat, turnătorul din vizor trebuia mai întâi să fie îndatorat. I se evocau circumstanțe presante, poate chiar originea nesănătoasă și antecedentele penale ale unor membri ai familiei, patriotismul solidarității și, eventual, avantajele câștigate prin docilitate. Rațiunile negative (frica sau lașitatea) erau amestecate cu argumentele pozitive (emanciparea socială sau calificarea profesională), așa încât natura malefică a colaboraționismului să fie discret camuflată sub teancul de file și mormanul de vorbe ale Securității. Confuzia riguroasă a termenilor, în zorii unui dincolo de bine și de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în enunț și locvacitate. În doar trei sau patru ani asimilaserăm arta cârcotelii savante, devenind robi ai buchiilor, tineri ideologi ori specialiști ai „mobilităților academice”. Am învățat și noi cum să fim profesioniști ai ambiguității, „intelectuali” capabili să-și compenseze lașitatea existențială recurgând la practica logoreei. Treptat, am acceptat că filozofia, literele, dreptul și chiar teologia sunt niște discipline care n-au ambiții mai mari decât rezolvarea unor litigii terminologice. Trunchiul culturii primite de-a gata se îndepărtase de rădăcinile cultului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în România o posteritate semnificativă, ultimul roman al lui Saul Bellow nu e pentru români tocmai, sau numai, literatură. Ca și „Kogon”, „Grielescu” este prezentat în culori negative în special de bietul „Ravelstein”, ceea ce mi se pare o combinație de lașitate și răutate auctoriale: „Chick”, mai cu seamă dacă distanța lui Bellow față de el era cu adevărat importantă, putea avea curajul opiniilor sale. Căci ale sale sunt, în ciuda convenționalei delegări a imprecației de la narator la personaje. „Abe” îi spune lui „Chick
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]