KorAP: Find »[drukola/base=larvă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...77 >

1,913 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

3 generații pe an. În primăvară, adulții apar eșalonat în cursul lunii mai. După copulație, femela depune ouăle pe sol sau în mici adâncituri făcute în sol. O femelă depune 50 - 60 de ouă. Incubația durează 18 - 25 zile, iar larvele care apar, pătrund în interiorul tulpinilor și al cotiledoanelor, ducând o viață minieră. Dezvoltarea larvară durează 15 - 20 de zile, iar stadiul de pupă 8 - 10 zile. Generația a doua se dezvoltă în vară, iar a treia în toamnă, pe cereale

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de 6780 C, iar pentru generația a II-a a fost de 62 zile, când suma tempeeraturilor efective a fost de 9140 C (Trotuș Elena, 1997). Specia Delia platura Meig. prezintă ca parazit cu importanță economică în reducerea populațiilor de larve pe Phygadeuon norrelisomae Hers. și Phygadeuon tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează la generația I, la culturile de fasole și castraveți

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
53 mm, iar la mascul 1,15 - 1,43 (fig. 52). Oul este oval-alungit, de 0,22 - 0,24 mm lungime, prevăzut cu un pedicel scurt. Culoarea oului este variabilă, alb-gălbuie la depunere și negruviolet, cu luciu metalic, înainte de ecloziune. Larva neonată are corpul oval, de culoare galbenă, palid, cu ochii roșii. Larva matură are 0,7 - 0,8 mm lungime, corpul este turtit și sclerificat, de culoare verde-palid, prevăzut lateral cu o serie de spini scurți, iar dorsal cu 15

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
este oval-alungit, de 0,22 - 0,24 mm lungime, prevăzut cu un pedicel scurt. Culoarea oului este variabilă, alb-gălbuie la depunere și negruviolet, cu luciu metalic, înainte de ecloziune. Larva neonată are corpul oval, de culoare galbenă, palid, cu ochii roșii. Larva matură are 0,7 - 0,8 mm lungime, corpul este turtit și sclerificat, de culoare verde-palid, prevăzut lateral cu o serie de spini scurți, iar dorsal cu 15 - 25 perișori albicioși. Biologie și ecologie. În condiții de seră musculița albă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
evoluează în tot cursul anului, iar în solarii și câmp, numai în timpul perioadei de vegetație. Întreg ciclul de evoluție al insectei se desfășoară pe partea inferioară a frunzelor, unde la un moment dat se întâlnesc toate stadiile de dezvoltare (ou, larvă, nimfă, adult). Iernează în stare activă pe plantele din seră, unde are 3 - 4 generații (uneori până la 6). Depunerea ouălor are loc în grupe (10 - 50), pe frunzele tinere ale diferitelor plante legumicole și ornamentale. Ouăle sunt fixate (cu pedunculul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
partea inferioară a frunzelor, sub formă de semincere sau arc. O femelă depune în decurs de câteva săptămâni 150 - 500 ouă (uneori până la 1500), în funcție de temperatură și umiditatea atmosferică, de abundența și calitatea hranei. Incubația durează între 3 - 10 zile. Larvele care apar se deplasează 2 - 3 zile pe organele plantelor și apoi se fixează pe partea inferioară a frunzelor unde devin apode și rămân până la transformarea lor în adulți. Dezvoltarea larvară durează 20 - 25 zile, iar o generație completă se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
o parte din musculițe se reîntorc în sere (reinfestând culturile), iar cele care rămân în câmp sunt distruse de temperaturile scăzute (sub 00 C, timp de 3 - 4 zile sunt distruse toate stadiile). În sere și solarii, populația acestui dăunător (larve) sunt parazitate de specia Encarsia formosa Curt., care în mod natural, produce o mortalitate de până la 60 - 70 %. În câmp, populația de Trialeurodes vaporariorum Westw. este influențată de o serie de prădătorii și anume Crysopa lineata L., Crysopa rufilabris Bern

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Trialeurodes vaporariorum Westw. este influențată de o serie de prădătorii și anume Crysopa lineata L., Crysopa rufilabris Bern., care au rol în reducerea dăunătorului. Ciupercile Aschersonia aleyrodes și Poecilomyces farinosus, în condiții de umiditate ridicată, contribuie la reducerea numărului de larve. Tripsul plantelor de seră Heliothrips haemorrhoidalis Bche., ordinul Thysanoptera, familia Thripidae Sin: Heliothrips adonidum Hal.; Heliothrips rufiventris; Helipthrips semiaureus Gir.; Thrips haemorrhoidalis Bche.; Thrips adonidum Cook.; Dinurothrips rufiventris Gir. Răspândire. Este originar din America tropicală și este răspândit pe întreg

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sunt mai mici decât femelele, asemănători cu acestea ca structură și culoare, având 1,2 mm lungime. În țara noastră, după studiile efectuate de Baniță Emilia (1976, 1982), Vasiliu Liliana, Nica Felicia, Perju T. (1982), masculii nu au fost identificați. Larva are 0,8 - 1,0 mm lungime, corpul este reticulat, la început de culoare albă și apoi galbenă. Antenele sunt cenușii. Biologie. Se dezvoltă în tot cursul anului, prezentând în condiții de seră 9 - 12 generații. Durata dezvoltării unei generații

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
20 - 24 de zile. De subliniat este faptul că acest dăunător se înmulțește pe cale partenogenetică ovipară. Ouăle sunt depuse cu ajutorul ovipozitorului, pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante, în interiorul țesuturilor, fiind acoperite cu excremente. Incubația durează 5 - 8 zile, iar larvele care apar, se hrănesc pe partea inferioară a frunzelor. Larvele ajung la maturitate în 14 - 16 zile și apoi se transformă în nimfe, la baza plantelor, pe sub frunzele căzute. Temperaturile mai mari care apar în luna iulie în sere, determină

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
dăunător se înmulțește pe cale partenogenetică ovipară. Ouăle sunt depuse cu ajutorul ovipozitorului, pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante, în interiorul țesuturilor, fiind acoperite cu excremente. Incubația durează 5 - 8 zile, iar larvele care apar, se hrănesc pe partea inferioară a frunzelor. Larvele ajung la maturitate în 14 - 16 zile și apoi se transformă în nimfe, la baza plantelor, pe sub frunzele căzute. Temperaturile mai mari care apar în luna iulie în sere, determină intensificarea atacului. La temperaturi mai mari de 36 - 380 C

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
În România a fost semnalat în sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus, Cyclamen, Chrysanthemus, Freesia, Ficus, Fucsia, Gladiolus, Gerbera, Hydrangea, Phoenis, Primula etc.). Adulții și larvele atacă frunzele, lăstarii și florile, înțepând și sugând seva din țesuturi. În urma atacului apar pete caracteristice albeargintii, cu aspect mozaicat (fig. 53 b), țesuturile se necrozează, iar la atacuri puternice, frunzele se brunifică și cad. Plantele atacate stagnează în creștere

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
nervura principală prevăzută cu peri. Antenele sunt formate din 8 articole. În repaus, aripile sunt pliate de-a lungul spatelui (fig. 54 a). Masculul este mai mic decât femela și are corpul de culoare galben- cafeniu. Oul este reniform, opac. Larva este asemănătoare cu adultul, dar este mai mică și lipsită de aripi (fig. 54 b). Biologie. Iernează în stare activă (adulți și larve) pe culturile din sere, unde poate avea 5-7 generații pe an. Se înmulțește pe cale partenogenetică, masculii se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Masculul este mai mic decât femela și are corpul de culoare galben- cafeniu. Oul este reniform, opac. Larva este asemănătoare cu adultul, dar este mai mică și lipsită de aripi (fig. 54 b). Biologie. Iernează în stare activă (adulți și larve) pe culturile din sere, unde poate avea 5-7 generații pe an. Se înmulțește pe cale partenogenetică, masculii se întâlnesc rar. Ouăle sunt depuse în interiorul țesuturilor frunzelor și florilor. Depunerea ouălor începe la 3 zile de la apariția femelelor, iar prolificitatea lor variază

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
avea 5-7 generații pe an. Se înmulțește pe cale partenogenetică, masculii se întâlnesc rar. Ouăle sunt depuse în interiorul țesuturilor frunzelor și florilor. Depunerea ouălor începe la 3 zile de la apariția femelelor, iar prolificitatea lor variază între 20 și 40 de ouă. Larvele care apar, trec prin patru vârste, dintre care primele două sunt foarte active, iar ultimele două (prenimfă și nimfă) sunt inactive. Adulții se hrănesc cu sucul celular, iar după 34 zile de hrănire intensă, femelele încep să depună ouăle. Longevitatea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea acestora, deprecierea petalelor, distrugerea anterelor și polenului, avortarea florilor. Când atacul apare imediat după plantare, mugurii apicali ai tulpinilor se usucă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Când atacul se produce în faza de îmbobocire, bobocii nu se mai deschis, iar dacă înfloresc, florile sunt asimetrice, fără valoare comercială. La flori, atacul se manifestă și prin apariția de pete argintii, urmată de necrozarea țesuturilor (fig. 54 c). Larvele tripsului californian transmit boli virotice la tomate și tutun. Pragul economic de dăunare este de 1 - 2 adulți sau larve pe plantă. Măsuri de prevenire și combatere Controlul riguros al materialului de plantat (mai ales a celui provenit din import

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
valoare comercială. La flori, atacul se manifestă și prin apariția de pete argintii, urmată de necrozarea țesuturilor (fig. 54 c). Larvele tripsului californian transmit boli virotice la tomate și tutun. Pragul economic de dăunare este de 1 - 2 adulți sau larve pe plantă. Măsuri de prevenire și combatere Controlul riguros al materialului de plantat (mai ales a celui provenit din import) pentru evitarea contaminării serelor. Instalarea în seră a unor capcane colorate în galben pentru capturarea tripșilor. Efectuarea de tratament chimice

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare își păstrează aspectul normal. În urma atacului, pe frunze apar pete de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
acoperit de o cuticulă striată, prin transparență se observă în interior grupe de ouă aflate în diferite faze de evoluție. Femela are 0,47 mm lungime și 0,32 mm lățime (fig. 57 b). Oul este elipsoidal, de culoare albă. Larva are corpul viermiform, acoperit cu o cuticulă subțire, cu aspect neted. Are 0,360,42 mm lungime (fig. 57 c). Biologie. Iernează în stadiul de femelă sau larvă în rădăcinile diferitelor plante sau în sol. În condiții de seră, nematodul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
32 mm lățime (fig. 57 b). Oul este elipsoidal, de culoare albă. Larva are corpul viermiform, acoperit cu o cuticulă subțire, cu aspect neted. Are 0,360,42 mm lungime (fig. 57 c). Biologie. Iernează în stadiul de femelă sau larvă în rădăcinile diferitelor plante sau în sol. În condiții de seră, nematodul galicol poate avea 4 - 8 generații pe an, uneori și mai multe. Durata unei generații variază în limite foarte mari, între 25 - 90 de zile, în funcție de temperatură, umiditatea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și masculi este inversat. Ouăle sunt depuse într-o ootecă, alcătuită dintr-o masă mucilaginoasă (ovisac), atașată de corpul femelei. O femelă depune între 300 și 1000 ouă, uneori până la 2000. Perioada de incubație durează 7 - 10 zile. Înainte de eclozare, larvele suferă prima năpârlire. În momentul eclozării, larvele ating vârsta a Il-a și sunt cunoscute sub numele de “larve de invazie'’". Aceste larve părăsesc galele și migrează în sol în căutare de noi plante gazdă. Găsind plantele preferate, larvele perforează

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
într-o ootecă, alcătuită dintr-o masă mucilaginoasă (ovisac), atașată de corpul femelei. O femelă depune între 300 și 1000 ouă, uneori până la 2000. Perioada de incubație durează 7 - 10 zile. Înainte de eclozare, larvele suferă prima năpârlire. În momentul eclozării, larvele ating vârsta a Il-a și sunt cunoscute sub numele de “larve de invazie'’". Aceste larve părăsesc galele și migrează în sol în căutare de noi plante gazdă. Găsind plantele preferate, larvele perforează rădăcinile și pătrund în țesuturi (în țesutul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
femelei. O femelă depune între 300 și 1000 ouă, uneori până la 2000. Perioada de incubație durează 7 - 10 zile. Înainte de eclozare, larvele suferă prima năpârlire. În momentul eclozării, larvele ating vârsta a Il-a și sunt cunoscute sub numele de “larve de invazie'’". Aceste larve părăsesc galele și migrează în sol în căutare de noi plante gazdă. Găsind plantele preferate, larvele perforează rădăcinile și pătrund în țesuturi (în țesutul cortical), obișnuit în apropierea vârfului de creștere. După un scurt timp de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]