1,233 matches
-
fel „indefinit”, ca la Pinus longeava din munții californieni, din care anumite exemplare au peste 4.900 de ani. Din acest motiv se vorbește adesea de o creștere indefinită a vegetalelor. Meristemele sunt de două mari categorii: apicale (primare) și laterale (secundare). Meristemele primare apar foarte de timpuriu În cursul dezvoltării embrionului plecând de la zigot și reprezintă masive de celule care persistă la planta adultă. Aceste meristeme sunt localizate În vârful rădăcinii (apex radicular) și În vârful tulpinii (apex caulinar), asigurând
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
r. articulares) care participă la formarea rețelei arteriale a genunchiului (rete articular genus și rete patelar). A. Originea arterei femurale profunde (variante) (fig. 3.5): 1. postero-laterală; 2. posterioară; 3. laterală; 4. postero-medială; 5. medială. B. Originea arterei femurale circumflexe laterale (variante) (fig. 3.6): 1. din AFP; 2. din AFC; 3. ram ascendent (ACFL-A) din AFC, ram descendent (ACFL D) din AFP; 4. originea comună cu ACFM și AFP; 5. originea comună cu AFCM; 6. ramurile ascendent și descendent
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Stare, fixare 2.2.2. │Stare, fixare coloană Se împinge și se Se verifică vizual 2.3. │Joc la volan 3. VIZIBILITATE Se va verifica vizi- ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE 4.1 Faruri 4.2. Lămpi de poziție față, spate și laterale, lămpi de gabarit *) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă │ │ funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact 4.3. Lămpi de frânare *) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
pe sol și cu 2.2. Volan și coloană volan 2.2.1.│Stare, fixare volan Cu roțile pe sol, se 2.2.2.│Joc la volan Se acționează comanda 3. VIZIBILITATE 4.2. Lămpi de poziție față, spate și laterale, lămpi de gabarit 4.3. Lămpi de frânare 4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie 4.5. Faruri și lămpi de ceață 5.1. Punți (axe) 5.2. Roți (jante) și anvelope 5.3. Suspensie 6.1. Șasiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
l m n o p q r s 9.12.3. [] [] 4.1.6. [] 6.1.7.1.a b [] 10. ALTE VERIFICĂRI 4.2. Lămpi de poziție față, spate 6.1.8.a b [] [] 10.1.a b [] [] [] și laterale, lămpi de gabarit 6.1.8.1. [] 4.2.1.a b c d [] [] 6.1.8.2.a b [] 6.1.9.a b [] 6.2. Cabină și caroserie 6.2.1.a b c d e f g
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
frânare sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu catadioptrul spate - Lămpi indicatoare de direcție - lumină galben-auto - Lămpi de staționare (de parcare) - lumină galben-auto dacă sunt incorporate reciproc cu lămpile indicatoare de direcție laterale sau lămpile de poziție laterale - Catadioptri netriunghiulari - culoare galben-auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roșu dacă este grupat sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu lampa de poziție spate, lampa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu catadioptrul spate - Lămpi indicatoare de direcție - lumină galben-auto - Lămpi de staționare (de parcare) - lumină galben-auto dacă sunt incorporate reciproc cu lămpile indicatoare de direcție laterale sau lămpile de poziție laterale - Catadioptri netriunghiulari - culoare galben-auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roșu dacă este grupat sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu lampa de poziție spate, lampa de gabarit spate, lampa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
stării posttransplant în ambulatoriu al pacienților transplantați) și a unor boli rare cuprinse în Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis sever - P6 - mucoviscidoză (P6.4) și epidermoliza buloasă (P6.2), boli neurologice degenerative/inflamatorii scleroza laterală amiotrofică (P6.5.2), sindromul Prader-Willi (P6.7), respectiv cu indicarea programului pentru care eliberarea medicamentelor în tratamentul ambulatoriu se face prin farmaciile cu circuit închis, conform prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și ale normelor tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198200_a_199529]
-
stării posttransplant în ambulatoriu al pacienților transplantați) și a unor boli rare cuprinse în Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis sever - P6 - mucoviscidoză (P6.4) și epidermoliza buloasă (P6.2), boli neurologice degenerative/inflamatorii scleroza laterală amiotrofică (P6.5.2), sindromul Prader-Willi (P6.7), respectiv cu indicarea programului pentru care eliberarea medicamentelor în tratamentul ambulatoriu se face prin farmaciile cu circuit închis, conform prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și ale normelor tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198192_a_199521]
-
adâncime se infiltra între spectatori pe o linie mediană. Vis-a-vis de acest perete de șipci, în planul de fundal, un zid dat cu var, nu mai înalt de 3 metri, pe toată lățimea spațiului de joc, și încă alte două laterale, mai scurte, drapta-stânga, lăsând loc de circulație și în partea lor anterioară, dinspre public și din spate, între capătul lor depărtat și peretele cel mai înalt, transversal. Între acești doi pereți laterali, o masă lungă de brad, două bănci, o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spațiul lumii concrete se manifestă cu predilecție masculinitatea, atunci în imaginarul colectiv se situează central modelele masculine, prin exercițiul de putere determinant; dacă același spațiu laic individualizează o zonă ca fiind mai curând a marginalilor (casa, ograda, camerele ascunse, drumurile laterale etc.), și imaginarul particularizează/memorează "cotidianul" și diverșii săi cronotopoi, respectând diferitele funcții sociale, așa cum sunt ele ierarhizate în lumea reală. Imaginarul oglindește din narațiune nu doar firul epic, simbolismul, tipologiile, relațiile, ci și diversitatea sub-categorială a unităților de timp
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de fluidul de lucru. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 39 Supapă de siguranță cu Supapă de siguranță care după deschidere bruscă declanșare se deschide brusc - până la cursa de descărcare. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Supapă de siguranță care la cursa de descărcare asigură o secțiune 40 Supapa de siguranță cu - laterala mai mare decât sau cel puțin deschidere completa egala cu secțiunea de scurgere. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 41 Supapă de siguranță cu Supapă de siguranță care la cursa de deschidere incompletă - descărcare are o secțiune laterală mai mică decât secțiunea de scurgere. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Supapă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156674_a_158003]
-
P. unu: Dacă vrei să spui ceva adevărat..., îți închiriez scena mea... Gh. P. doi: Tu tot mai crezi că pe scenă se spune adevărul...! Gh. P. unu: În orice caz, mai multe decît la spovedanie... (pune scaunele pe o laterală a miniscenei, stinge reflectorul, agață peruca cu care P. doi îl jucase pe Paleu, trage cortina) Gh. P. doi: (asistînd la această "desființare" a scenei) Ce naiba ți-o fi venit și ție cu trăsnaia asta...! Hm! Să-ți faci o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
promit că am să mor în fotoliu..., sau în baie..., sau în tramvai... Gh. P. doi: (privind cu atenție scena, cu cortina trasă) Zău că are ceva de cavou...; uite, dacă-i pui colea o cruce... și doi îngerași pe laterale... Exact ce trebuie! Gh. P. unu: Păi nu toate scenele sînt niște morminte? Mai abitir decît albumele alea soioase?! Ia zi-i! Păi nu-s toate scenele niște cimitire doldora cu atîtea și atîtea personaje rămase prin aer, pe ziduri
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Groparul, îl privește cu înțelegere) Groparul: (ridicîndu-l și cîntînd foarte încet) Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă... (apoi, înțelegînd situația în care se află, cîntă din ce în ce mai tare, amestecat cu un rîs și o voioșie suspectă; pe una din laterale, intră Mona) Octav: (către Mona) Ce spui, avem oleacă de talent, nu? Groparul: ... Eu nu prea am voce... Octav: Nu-i adevărat...! Hai că am putea face un duet...! O brigadă artistică... a groparilor...! Ia stai, poate n-am uitat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să trăiești numai pe jumătate... Dar și mai greu e să mori pe jumătate... (se ridică, privește lucrurile împrăștiate, se îndreaptă spre cavou...; se cațără spre crucea centrală să ia sticla de Coca-Cola, dar nu reușește; pleacă prin una din laterale; lumina crește, concentrată pe sticlă; de pe banda sonoră se va auzi finalul reclamei "Always Coca-Cola" "Întotdeauna Coca-Cola") CUPRINS CALUL VERDE 7 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer : Măștile absurdului 9 Dan Nasta: Drama de a nu fi 14 Mircea Rareș: REVISTA "TEATRUL
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sau poate fi neutră funcțional în această privință. Unele dintre dansurile populare au fost la origine ritualuri magico-religioase. Treptat, ele și-au pierdut complet funcția originară, dezvoltând ca funcție finală fosta lor funcție secundară, laterală - manifestarea artistică. Distincția funcții finale/laterale nu trebuie confundată cu distincția funcții intenționate/neintenționate. O funcție intenționată, fie ea finală sau laterală, este aceea pe care elementul sau sistemul o cultivă în mod conștient; acesta face un efort sistematic de a o maximiza. Funcția educativ-integrativă a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
afectează sistemul din care face parte doar în punctele definite de cerințele funcționale finale ale sale, ci într-o mulțime de alte puncte (consecințe funcționale laterale). Este deci de așteptat ca în raport cu aceste multiple influențe sistemul să dezvolte cerințe funcționale laterale princare caută să integreze mai organic respectivul element. În fapt, elementul se integrează într-un context structural (Merton, 1957), la care trebuie să se adapteze. Sistemul din care face parte, elementele acestuia cu care el se învecinează, alte sisteme pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod drastic din cauza intervenției cerințelor funcționale laterale. În acest sens, într-o altă lucrare, argumentăm că oportunitatea în funcționarea sistemelor sociale trebuie determinată tocmai în raport cu acest spațiu funcțional complex, prin considerarea atât a consecințelor funcționale finale, cât și a celor laterale pentru respectivul element (Zamfir, 1972). Posibilul acțional. Diferitele modele de analiză funcțională formulate în sociologie suferă de o incompletitudine gravă. Ele iau în considerare în explicarea unui fenomen doar cerințele funcționale care îi modelează existența. Pentru a înțelege însă de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
afectează negativ satisfacția muncii, generează tensiuni interpersonale, surse generale de insatisfacție, distruge simțul participării și al responsabilității. Acestea sunt resurse atât ale întreprinderii (resursele umane), cât și ale altor sisteme (politic, financiar etc.). În acest sens, multe dintre consecințele funcționale laterale negative ale unui element sunt incluse în costurile acestuia: reducerea timpului liber, urâțirea mediului natural, încălcarea demnității, unilateralizarea vieții, inducerea de tensiuni și conflicte. În vederea perfecționării organizării sociale, problema costurilor devine tot mai importantă. Creșterea în complexitate a vieții sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acomodare structurală. Totodată, va exercita și el o acțiune modificatoare asupra celorlalte elemente. În schema funcțională prezentată în capitolul 3, un element al acesteia este contextul structural. Elementul este modelat nu numai de cerințele funcționale finale, ci și de cele laterale; el se constituie și evoluează deci într-un spațiu funcțional complex. Dacă vrem, de pildă, să analizăm familia într-o anumită societate, trebuie să avem în vedere nu numai funcțiile sale finale și modul de organizare care decurge din aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
munci interesante, pe măsura calificării, promovarea unui climat de muncă pozitiv, destins. Se pot desprinde următoarele mari tipuri de mecanisme prin care se realizează influențele laterale între sisteme: • Impunerea de norme. Fiecare sistem caută să-și impună cerințele sale funcționale laterale sub formă de norme acceptate de către sistemele învecinate: norme juridice, morale, politice. Este cazul normelor care asigură protecția mediului natural, a habitatului (inclusiv estetica acestuia), protecția persoanei de riscuri de accidentare, de îmbolnăvire, respectarea demnității umane. • Sancțiuni. Sistemele utilizează adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiectivelor de realizat sau a problemelor de rezolvat; 2. determinarea mijloacelor, a căilor, strategiilor de acțiune; 3. organizarea și desfășurarea activității propriu-zise; 4. evaluarea rezultatelor activității: gradul de realizare a obiectivelor propuse sau de soluționare a problemelor, identificarea consecințelor secundare, laterale ale activității. Sociologul poate fi angajat în oricare dintre aceste secvențe ale ciclului unei activități. Adesea, doar într-una dintre ele. Și aici, el poate fi solicitat să se integreze difuz, nespecificat sau specificat. El poate furniza cunoștințe, informații sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tot mai acută de integrare mai fină a subsistemelor sale, de sporire a eficienței lor social-umane globale. Sociologia este chemată să contribuie atât la definirea mai clară a rolului diferitelor subsisteme în cadrul colectivității, cât și la detectarea diferitelor efecte secundare, laterale ale subsistemelor asupra vieții colective. Subsistemul producției afectează, astfel, multiplu viața colectivității. El influențează starea de sănătate, tipul de personalitate, viața de familie și participarea socială a membrilor săi. Prin produsele sale, el afectează stilul de viață al membrilor colectivității
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]