2,513 matches
-
vreo 5-6 m, înaltă de vreo 12 m și de vreo 8 m lățime. În capătul ei este un parc cu statui din oțel ce reprezentau animale, un cerb, o căprioară, și un lac mic plin cu rațe sălbatice, o lebădă albă și mulți porumbei și pescăruși. Porumbeii sunt blânzi, vin lângă tine și-ți ciugulesc pâinea din mână. Când le aruncam mâncarea în apă era o întreagă nebunie, zbura toată păsărimea care mai de care să prindă ceva din hrană
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
milostivire, iertare de păcate, dorință de mântuire. Analiza propriei vieți spirituale se face adeseori prin raportare la persoane biblice. Durerea și părerea de rău transpar din toate versurile acestei frumoase scrieri numite de teologul grec Ioannis Fountoulis „un cântec de lebădă, un plânset înainte de moarte, un monolog de jale.” (Denia Canonului celui Mare, Agenția de Știri Basilica, www.google.ro) „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul” se rostește, în timp ce se fac metanii, în tot timpul Postului Mare. Este o invocație a Divinității bazată
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
orizontul gâștelor... Soarele își continuă răsăriturile și apusurile la nesfârșit, rotițele sunt lubrifiate de lacrimi după ce sunt înfierbântate de zâmbete, mașinăria nu obosește să fabrice scrisori care scot la iveală minunăția creatoare a sufletelor noastre. Undeva, cândva, un cârd de lebede preiau din zbor, zborul gâștelor spre căldura Soarelui, ajungând în cele din urmă să devină critici ai acestuia sau să se piardă în filosofii interminabile... Sfârșim în cele din urmă în răsăritul lui, când auzim un scâncet de pescăruș, pentru
AZI, DUMINICĂ... (4) CAPCANA DINTRE RĂSĂRIT ȘI APUS... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354224_a_355553]
-
în cele din urmă să devină critici ai acestuia sau să se piardă în filosofii interminabile... Sfârșim în cele din urmă în răsăritul lui, când auzim un scâncet de pescăruș, pentru a renaște într-un apus, când auzim țipătul de lebădă... Emilian Oniciuc- 22.04.2017 Sursa fotografiei: internet Referință Bibliografică: Azi, duminică... (4) Capcana dintre răsărit și apus... / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilian Oniciuc : Toate
AZI, DUMINICĂ... (4) CAPCANA DINTRE RĂSĂRIT ȘI APUS... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354224_a_355553]
-
la ceasul de veghe în grotă. Locuia de peste un zbor în dreapta statorniciei - subiect invizibil pentru rătăcitorii de lux. Să fi copiat instantaneu reverența tăcerilor, să-i fi sărutat apoi ochii pierduți în vârtejul culorilor ori să fi amețit în sângele lebedei cu trei zile înainte de secetă? Și ce aproape e țărmul pe care va înnopta piramida cu flăcări la marginea căreia se reculeg pictori obișnuiți să coboare diminețile în portretul lor preferat! Referință Bibliografică: Piramida cu flăcări / Gina Zaharia : Confluențe Literare
PIRAMIDA CU FLĂCĂRI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354707_a_356036]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > LEVIATHAN-1 Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 430 din 05 martie 2012 Toate Articolele Autorului Pe sub absida timpului tectonic Recompuneam secunde din cuante anodine În ritmul alb al unui metronom atomic O stea precum o lebădă cânta, în nopțile senine. O candelă arzând în cruce la zenit Vibrând la unison o constelație diamantină Aceleași anaconde spații plonjând spre infinit În ecuații simultane de întuneric și lumină Suspinul Lyrei pe nebuloasele acorduri Epava stelei, lent, inundă firmamentul
LEVIATHAN-1 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354764_a_356093]
-
omului, ceea ce este cu adevărat remarcabil. Și încă un merit al poeziei lui Romeo Tarhon: nici o imagine nu este obișnuită, nici un loc comun în versuri, el fiind cu totul original în tot ce scrie: „Sunt palma mâinii tale, precum o lebădă pe apă, / Habar nu ai că linilei frânt- ale vieții mi se scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
de crengile arțarilor, teilor, stejarilor, sau gorunilor, pornesc într-un zbor lin, să coboare spre îmbrățișarea tandră a pământului, ca o pereche de balerini pe scena „Teatrului Mare” din Moscova (Большой Tеатр) într-un vals interpretat de balerini în „Lacul lebedelor”. Stolurile de porumbei se îngrămădesc la picioarele vizitatorilor ce-și deschid pungile cu grăunțe cumpărate de la chioșcurile specializate și foșnetul aripilor lor mereu în mișcare simbolizează viața plină de neprevăzut, de situații instantanee, când trebuie să te ridici mereu de la
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
saturat pâine și sare în cruce curat se îmbracă arta se îmbracă în alb vernisajul poveste penelul a stat pe geana pâinii încă un punct alătură visul turnul de grâu în spin ridicat spicul deschide trepte roase de ape cântecul lebedei negre s-adape se deschide cercul sfera crește prin rod în plasă peștele închide un nod nod de suflete rare acoperiș de iubiri unică întâmplare în plin de firi scena se închide în trepte culori câmpul se umple mereu acum
CRUCE DE PÂINI CRUCE DE OAMENI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347205_a_348534]
-
de “Poeme discursive”. Scrie în presa literară, la “Contemporanul”, “România Literară”, “Luceafărul”, “Viața Românească”, dar și în presa zilei, la “Scânteia” și altele. Urmează o nouă serie de piese precum “Camera de alături”, “Paharul cu sifon”, “Baletul electronic”, “A cincea lebădă”, “Ordinatorul”, “Beția Sfântă”, “Salonul”, “Cartea lui Ioviță”, toate de relativ succes, dar mai ales “Un fluture pe lampă”, “Viața e ca un vagon”, “Piatră la rinichi”, care înregistrează mari recorduri de reprezentații și audiență la public. Scrie totodată pentru echipe
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
care plutesc luminile se joacă copca de ozon își mută lăcașul în sfere calde în povești cu zmei și balauri zâne albe din zăpezi cenușii cioplitori în lemne și trupuri vii urși în hibernare translucidă peste toate - degete în renaștere lebede decupate din ape magie, soare, zăcământ pierdut rezumatul pădurii țesută din ramuri joc de urme în jurnale simțuri care prind semințe cresc iarbă în zăpada de acum și înving frigul din ghiocelul de mâine -Ne bucurăm că ne regăsim și
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
tatăl său, Sandu Pobereznic! Sergiu Pobereznic, balerinul care a dansat la Royal Opera Covent Gardens din Londra, apoi la Royal Opera de la Birmingham, interpretând cele mai mari roluri posibile ( Frumoasa din pădurea adormită, Frumoasa și bestia, Spărgătorul de nuci, Lacul Lebedelor, Romeo și Julieta), acum coregraf, muzician, compozitor, pictor și scriitor, stabilit la Melbourne, este chipul din oglinda vieții omului de valoare, buhușean, balerinul Sandu Pobereznic! Îi seamănă și îl va continua în spirit! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com
SERGIU POBEREZNIC. ÎN OGLINDA VIEŢII TATĂLUI SĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357439_a_358768]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > SONETE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului CÂNTEC DE LEBĂDĂ Pe luciul necurmat al apei Se-apropie încet o barca; Și în lumina mată, parcă, Din ce în ce tot mai aproape-i. Din drum nu poate să se-ntoarcă Regina lacului și-a apei Și-n tremurarea grea a
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
coboară Orfeu peste plai, el este pruncul Limbii Române și se numește Eminescu Mihai. e iarnă pe dealuri moldave, zăpezi mari cad pe Ipotești, acum se naște Emin din vise: un Făt-Frumos din povești. când luna în noapte-l văzu, lebăda se prefăcu-n sânge, luceafărul din ceruri căzu și păsările-ncepură a plânge. înluceferit de cele trei ursitoare, toate durerile îl alină, îngerii îi cântară orfeic din liră în noaptea divină; pădurea îl cheamă la sânu-i cu drag și muzele
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357828_a_359157]
-
da obștescul sfârșit. Iar zeflemistul Caragiale în față duelează cu actorul Ștefan Iulian, departe de fostul său prieten din tinerețe. Anul 1883 este anul fatidic pentru Eminescu când este fulgerat de boală. Doar „Laios” este un fel de cântec de lebădă al acestei perioade. Acum actorii vin în ajutorul poetului strângând fonduri pentru el. Într-o fotografie recent descoperită, din anul 1888, vedem un Eminescu tras la față, cu o mustață strachină, în costumul alb, lângă Veronica, ieșind de la teatru alături de
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
ale trăirilor absolute, care s-au mai tocit cu scurgerea timpului, dar esența, cum să zic ... parfumul acelor păpuși de porțelan, mi-a rămas în suflet. Cîte păpuși să fi fost? O sută, două sute? Dansatoare de cabaret, balerinele din lacul lebedelor, zînele din povești, prințesele cele mai frumoase, ducesele și marchizele și reginele lumii, dar și doamnele de onoare, puștoaicele de pe marile bulevarde, chinezoaicele delicate ca un puf de păpădie și Madame Butterfly din țara soarelui și Romy Schneider care este
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
l-am suportat și pleca cocîrjat de spinare spre casă, trecea podul bocănind cu bocancii în blanele lui de parcă îl ura și cîteva zile nu îl mai vedea nimeni, repara acoperișul, construia adăposturi pentru puii de găină, visa să crească lebede, cine mai știe ce era în mintea lui contopită cu imagini tulburi sau, poate, delirante?! Femei cu coapse și cu suferințe din iubire și cu gînduri uneori incerte, Afrodita și Adelina își creau propriile lor angoase din lipsa unor repere
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ETERNITATE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 546 din 29 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ETERNITATE Acrostih Pentru veșnica aducere aminte a regretatului balerin Alin ȘUTEU Ai trecut ca un fior prin lume, Lebădă alunecând pe ape, Inspirând unn joc anume, Nu mai ești de noi aproape. Șuvoiul fermecător de piruete, Unduind pe luciul amintirii, Te va păstra intact băiete, Etern ca marile secrete, Unicat, vei fi al nemuririi. Moldova Veche 25 octombrie 2000
ETERNITATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 546 din 29 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358167_a_359496]
-
și cu energia sa pozitivă m-a propulsat pe primul loc în clasa de băieți pe care o avea sub conducere. Așa am ajuns să dansez în marile spectacole de atunci, baletele „Macul roșu”, „Haiducii”, „Călin” și chiar în „Lacul lebedelor”, în anul 1957. Atunci i-am cunoscut pe maeștrii Vasile Marcu, Tilde Urseanu, care venind de la Moscova au reprezentat baletul sovietic transpus în România. Ei au montat „Romeo și Julieta”, o copie fidelă a realizării baletului Balșoi de la Moscova. Vasile
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
adus cu ei acel moment de început fără de care nu se putea. România, până atunci, nu era pregătită cu specialiști în arta coregrafică pentru a clădi acele nume de titluri care s-au montat la București. Pe rând, de la „Lacul lebedelor” al maestrului Oleg Danovski, s-a montat „Romeo și Julieta” și baletul „Giselle” în coregrafia maestrului Vasile Marcu, iar mai târziu „Floarea de piatră”, în aceeași coregrafie. Toate erau adaptări ale lucrărilor originale prezentate pe scena Teatrului Balșoi din Moscova
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
o altă experiență. A început viața mea palpabilă pe marea scenă a baletului timișorean, național sau chiar mondial. Timișoara mi-a oferit posibilitatea să dansez în toate producțiile de balet care s-au montat acolo. Am fost Siegfried în „Lacul lebedelor” , Romeo în baletul lui Prokofiev, Albert în „Giselle” și lista... este destul de lungă. Un fapt îmbucurător pentru mine a fost că am avut șansa, probabil datorită calităților mele sau chiar talentului meu, de a interpreta rolurile opuse în același spectacol
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
Să vă imaginați că într-un spectacol am dansat în rolul lui Romeo, iar în următorul spectacol am fost distribuit în Tibald. În al treilea spectacol am dansat Mercutio! Am dansat în străinătate Othello și mai apoi Iago. În „Lacul lebedelor” am dansat toate rolurile bărbătești inclusiv bufonul, inclusiv Rothbart, geniul rău care vrăjește acea fată într-o lebădă albă. Acestea au fost marile curiozități și satisfacții pe care mi le-a oferit meseria. Lucru mai rar întâlnit... N-am prea
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
fost distribuit în Tibald. În al treilea spectacol am dansat Mercutio! Am dansat în străinătate Othello și mai apoi Iago. În „Lacul lebedelor” am dansat toate rolurile bărbătești inclusiv bufonul, inclusiv Rothbart, geniul rău care vrăjește acea fată într-o lebădă albă. Acestea au fost marile curiozități și satisfacții pe care mi le-a oferit meseria. Lucru mai rar întâlnit... N-am prea văzut dansatori care să aibă o valență atât de întinsă în distribuția spectacolelor și în aceste roluri diferite
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
efort și atâta sudoare pe acest lemn bătătorit care se cheamă scenă. Timișoara este orașul în care eu sunt participant la crearea acelui repertoriu mondial de titluri și în care am dansat toate cele trei balete ale lui Ceaikovski: „Lacul lebedelor”, „Spărgătorul de nuci” și „Frumoasa din pădurea adormită”. N-au lipsit marile titluri „Romeo și Julieta”, Giselle”, „Don Quijote”. Ajungând într-un anumit vârf al pregătirii mele, am început să fiu invitat deseori la Opera din București ca solist, dansator, exponent
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
era cunoscută vechea Uniune Sovietică, este ca și cum un cântăreț ar fi invitat să cânte în Italia, o mare scenă a operei mondiale. Am dansat cu partenera mea de la București, Cristina Saru, în Armenia, la Erevan, în două spectacole memorabile: „Lacul lebedelor” și „Don Quijote”. Lângă mine, dansatori tineri, artiști ai poporului, faimoși dansatori armeni, o națiune superbă, foarte credincioasă, cu o istorie monumentală. Am fost impresionat să văd că pe pereții caselor lor, în magazine, nu figura nici un portret al „marelui conducător
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]