8,145 matches
-
cu siguranță un capitol extins, de vreme ce Țiganiada e în aceeași măsură o operă de ficțiune și un „manual” de teoria lecturii - și cu Dicționarul onomastic al lui Mircea Horia Simionescu. De neînțeles, totuși, de ce din această „istorie subterană” a tematizării lectorului fac parte și scriitori precum Hasdeu sau Slavici - ultimul e considerat nici mai mult nici mai puțin decât precursorul lui Camil Petrescu în ce privește „inventarea modelului de lectură cu rest”! Nu e clar nici de ce înșiruirea pe aceeași axă a evoluției
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
departe de a fi marginali, prozatorii sus-menționați se află, nu de ieri-de azi, în centrul canonului autohton. De altfel, pe măsură ce avansăm în studiul lui Ioan Fărmuș, premisa centrală, aceea de a urmări figurile cititorului (fie că e vorba de un „lector actualizat”, „implicit” sau „real” cum se teoretizase la început) se pierde pe parcurs într-o serie de filiații discutabile și de distincții prolixe și inutile, vecine cu confuzia. Studiul începe să se descoase la încheieturi din cauza multiplelor inconsecvențe și imprecizii
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
e clar, de pildă, dintr-o exprimare generalissimă, precum „În ambele scrieri centrul atenției se mută de pe o dimensiune care atestă Textul și semnele sale situate sub același regim al imposibilității cunoașterii, vizând, în cele din urmă, o „realitate” a lectorului (strâns legată e jocul auctorial)”, ce unește în mod concret schițele lui Caragiale de romanul lui Camil Petrescu. De fapt, originea neajunsurilor teoretice ale volumului stă în incapacitatea autorului de a distinge între „cititorul actualizat”, așadar între cititorul tematizat ca
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
auctorial)”, ce unește în mod concret schițele lui Caragiale de romanul lui Camil Petrescu. De fapt, originea neajunsurilor teoretice ale volumului stă în incapacitatea autorului de a distinge între „cititorul actualizat”, așadar între cititorul tematizat ca atare în interiorul ficțiunii (precum lectorii ghiduși ai lui Budai- Deleanu sau cel hiperlucid al postmodernilor) și „cititorul implicit”/ „cititorul model”, acel set de strategii textuale menit să orienteze lectura individuală. Dacă primul tip e specific doar anumitor opere, care-l invocă deschis, al doilea e
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
câte o ipostaziere a cititorului. Dacă orice tehnică de defamiliarizare implică în mod automat prezența unei reflecții despre cititor, pericolul e de a începe să crezi că și virgulele sau punctele de suspensie sunt tot invocații oblice ale tipologiei vreunui lector... E și motivul pentru care multe dintre comentariile lui Ioan Fărmuș par simple glose despre modernitatea unor opere etichetate deja, cu vârf și îndesat, de critica anterioară, drept moderne. Scăpat din mână în plasa cu ochiuri largi ale generalităților, discursul
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
și e isteață (+ frumoasă!). Tanți, sănătoasă și nevastă bună! De la Facultate n-am a-ți da știri senzaționale. O veste aș avea, dar poate o și știi - sunt făcuți profesori: Sorin Stati, Lucia Wald, Zoe Dumitrescu, iar conferențiari aproape toți lectorii mai vechi cu doctoratul dat. Romică Munteanu 17 este acum noul director al Editurii „Univers”, iar Poghirc 18 - directorul general din ministerul nostru, p[en]t[ru] învățământul superior. Și, din păcate, o veste tristă - poate că o știi deja
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Iași și București de Literatură universală și comparată. 5. Coca Hanță, farmacistă. Soția lui Alec Hanță. Stabilită definitiv în Franța. 6. Elena Slave (n. 1925), lingvistă. Soția lui Paul Miclău. 7. Ion Diaconescu (1930-1994), lingvist, doctor în filologie, în 1971. Lector de limba română la Paris (1969-1970). 8. Ghiță Florea (n. 1931), istoric și critic literar. 9. Sorin Stati (1932-2008), lingvist și profesor universitar în România și Italia. 10. Gheorghe Lăzărescu (1922-2006), istoric literar, italienist, specialist în relațiile culturale și literare
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
perioada 1955-1972. 13. Paul Miclău (1931-2011), semiotician, poet, prozator, traducător și memorialist. 14. Elena Văcărescu, Scrieri alese. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Ion Stăvăruș, București, Editura Minerva, 1975, 384 pag. 15. Dumitru Micu (1928), istoric și critic literar. Lector de limba română la Lyon (1970-1971). 16. George Munteanu (1924-2001), istoric și critic literar. Lector de limba română la Montpellier (1969-1971). 17. Romul Munteanu (1926-2011), istoric și critic literar, comparatist. Director al prestigioasei Edituri Univers. 18. Cicerone Poghirc (1928-2009), lingvist
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Scrieri alese. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Ion Stăvăruș, București, Editura Minerva, 1975, 384 pag. 15. Dumitru Micu (1928), istoric și critic literar. Lector de limba română la Lyon (1970-1971). 16. George Munteanu (1924-2001), istoric și critic literar. Lector de limba română la Montpellier (1969-1971). 17. Romul Munteanu (1926-2011), istoric și critic literar, comparatist. Director al prestigioasei Edituri Univers. 18. Cicerone Poghirc (1928-2009), lingvist și filolog. Profesor universitar în România și Franța. 19. Miron Radu Paraschivescu (1911-1971), poet, jurnalist
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
interpretare o confiscaseră Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Silvian Iosifescu și Savin Bratu. Am fost foarte bucuros de aceea să-ți patronez întâi și să-ți recenzez la apariție teza de doctorat despre Ioan Slavici. Am subscris la promovarea ca lector și conferențiar. Ți-am recenzat următoarea lucrare despre „Convorbiri literare” și spiritul critic, reținând cronica la această carte ca și la cea dinainte în volum 1. Același lucru l-ai făcut și dumneata cu unele cărți ale mele și nu
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
lui Ion Trăistaru, și prelungită apoi trei ani, nu trebuia să fie pensionată în 1977? Și ce legătură e între mine și Cornelia Diaconu? Activitatea noastră este egală pentru că am fost și eu la Craiova? Când eram eu acolo, era lector fără doctorat. Se plângea că nu este promovată. Eu am promovat pe Trăistaru, Țugui, Negrici și alții, dar pe Cornelia Diaconu nu. Doctoratul i l-a dat mai târziu Iosif Pervain. Iubite domnule Marcea, crezi într- adevăr că prin pensionarea
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
dumitale și numai a dumitale din tot consiliul, se vor rezolva toate probleme catedrei de literatură română? Va deveni profesor Nicolae Manolescu, când nu e promovat nici Eugen Simion care a împlinit de curând 50 de ani? Va fi promovat lector Dumitru Petrescu, când Florin Manolescu e menținut asistent? Vârsta înaintată este un argument în spiritul promovă rii? Atunci de ce nu e făcut conferenț iar Aurel Petrescu? Ce facem cu Gheorghe Frâncu, în prezent de 47 de ani? Așteptăm pe Gheorghe
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
ce nu merge și execută tacit modificări. După aprobare, textul nu mai poate fi modificat de autor, dacă totuși dorește să intervină fie și cu corecții de ordin gramatical, pasajul respectiv sau întregul manuscris va fi din nou citit de lector, ca și cum ar fi un text nou. Autorului îi e interzisă popularizarea textului său aflat în proces tipografic, ca «perie», șpalt sau coală tipografică; dar factorii cenzoriali pot interveni până în ultima clipă, în funcție de descoperirea proprie sau de comunicarea de către binevoitori și
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
care, la o adică, să poată justifica luarea unor măsuri represive, se susținea permanent, și, pentru mine, credibil, probabilitatea unei intervenții americane parașutate, menită să răstoarne regimul. în 24 octombrie 1956, după-amiază, aveam un seminar la teoria mecanismelor cu un lector ungur destul de scîrbos, inginerul Kovács, cunoscut ca fiind un comunist înrăit. Am ajuns la Politehnică, un complex de clădiri frumoase, construite din cărămidă roșie, aflate pe bulevardul pe care odinioară fusese casa bunicului. Pe atunci locuiam cu tata deja în
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
și G. Călinescu, Vladimir Streinu insistă asupra oralității, observând că scrierile lui Creangă, propriu-zis, nu se citesc, ci se aud. Accentul cade pe arta spunerii, textul fiind înțesat mai în tot locul de interjecții, onomatopei, întrebări și exclamații, ceea ce provoacă lectorului sentimentul de ascultător. Memorabilă de asemeni este caracterizarea făcută de Vladimir Streinu eroilor lui Creangă: "Ei își seamănă unii altora până într-atât, că par a deghiza sub nume diferite același personaj. Se simte un prototip pe care fiecare îl
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
de care ne ocupăm? Avem impresia că fie printr-o relativizare a plăsmuirii literare, care, oricît de iscusită și inspirată de bună-credință, n-ar fi capabilă a capta satisfăcător duhul dramatic al vieții, fie printr-o amară ironie prezumînd incredulitatea lectorului actual. Ambele explicații converg în fondul moral de modestie scrupuloasă, de ,om pățit" al autorului, reprezentînd un reflex al onestității d-sale caracteristice. Absolvent al studiilor universitare în 1953, dl Constantin Mateescu se vede confruntat cu un ,climat de lipsuri
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
Dar, din păcate, astfel de demersuri nu au avut rezultatul scontat, nu au reușit să contracareze efectele proiecțiilor pe care nouă generație le-au preluat din familie sau din lecturarea necritica a panseurilor comuniștilor din toate țările, uniți în nevoia lectorilor de a se lasă capturați de o ideologie ce le promite o lumea fără durere, întristare și suspin. Este lesne de constatat că maniheismul specific disputelor politice de la noi este prezent și în domeniul științific și cultural - deci, și în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aduce un plus de înțelegere a evenimentelor din timpul Revoluției. Anticipând aceste așteptări, realizatorul interviului ne spune: "Cât privește misiunile pe care le-am executat, ne este greu să spunem acum dacă ele au avut ceva spectaculos, ceva șocant pentru lectorul de astăzi. Au fost acțiuni specifice stării de război, chiar dacă inamicul a fost unul imaginat sau simulat, lucru de care ne-am dat seama mult mai tarziu. Reacția noastră a fost reală, că fata de un inamic real"9. Revoluția
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Tamburine Solo (poems), Heirs to the Securitate, The Face of Death: a Dialogue with Vladimir Bukovsky about the Nature of Communism, Bastionul cruzimii: o istorie a Securității, Six ways of dying etc - totally, 14 books until now. He is also lector at the Petre Andrei Univesity, în Iași. Sorin BOCANCEA is a Professor (PhD) and Dean at the Faculty of Political an Administrative Sciences within ''Petre Andrei'' University of Iași. He is the Director of ''Polis'' magazine and President of the
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cea mai îndrăzneață inovație a tehnicii narative, pulverizând epica în decupaje subiective, ce sugerează mișcările fugitive ale timpului, silind cititorul să descopere întâmplările și trăirile personajelor din pânza acvatică în freamăt continuu. Se construiește astfel o partitură complicată, care ademenește lectorul să intre în vârtejuri lăuntrice, să urce spirala anilor și a vârstelor. Cei doi băieți, Jonathan și Bobby, se trezesc prinși la adolescență într-o relație tulbure, amestecând nevoia prieteniei și presiunea sexualității. Și asta după ce abia s-au târât
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
de civismul scriitorului se alege praful, iar de influențarea conștiințelor nici nu mai poate fi vorba" arată o necunoaștere a subiectului investigat vecină cu inocența. Inocență? În mai multe rânduri, autorul acestui studiu se referă la selecțiunile pe care diverși lectori le fac din opera lui Marin Preda, reținând numai ceea ce le convine. Nu altfel decât tendențios procedează el însuși, distorsionând profilul scriitorului și șarjând, cu un trist aplomb, înspre caricatură.
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
Mihai Pelin - subintitulată Viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților români între legionari și staliniști - conține un uriaș material informativ, întotdeauna incitant și supus reflecției cititorului, material pe care nu-l poate stăpâni critic o unică persoană, vreau să spun un singur lector, dacă e să considerăm textul în totalitatea lui. Cuprinsul masivului op de aproape 700 de pagini depășește considerabil ceea ce lasă să se înțeleagă titlurile și subtitlurile sale; numai câteva porțiuni intră propriu-zis în sfera experienței directe trăite de mine în
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
fie într-un sens constructiv, fie într-unul al deconstrucției postmoderne, favorizând astfel accesul în culisele procesului creator atât al cititorului profesionist, cât și al celui mai puțin experimentat. Căci, se știe prea bine, proza lui Dumitru }epeneag colaborează cu lectorul, stabilește un dialog eficient, interactiv ? ceea ce constituie o premisă gata formulată și o invitație irezistibilă pentru o dezbatere sistematică. Facultatea de Litere din Timișoara, prin Catedra de Limbi Romanice și Centrul de Studii Francofone din cadrul ei, a profitat de această
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
știut și răsștiut, adică ranchiunos, poltron, ahtiat după bârfe, grobian și antisemit. Oarecum insolită totuși, deși nu chiar neașteptată, este turnura de notă informativă pe care o ia la Eugen Barbu jurnalul intim, dedicat parcă, mai degrabă decât posterității, unui lector avizat din proximitate. Iată: "La Paris, Tacu și Jean Pârvulescu îmi spuneau că Marin Sorescu denigrează țara acolo, pe urmă se întoarce în țară și trage limbi nu știu cui. Mi se pare că Fănel l-a zărit intrând în Templul masonic
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
litera B" (Blaga, Barbu, Bacovia). În fine, comutând discuția din acest plan onomastic într-unul simbolic, Alexandru George va ajunge la echivalări și inflexiuni relativ surprinzătoare pentru cei care-i cunosc raționalismul critic, tonul mai ,uscat" și ironic al comentariului. Lectorul tras de urechi în primul paragraf al cărții se răzbună printr-un surâs atunci când parcurge următoarele fraze, dorite lămuritoare: ,Pentru cel care poate să treacă cu vederea peste circumstanțe și să scruteze viitorul, statura poetului pe care chiar soarta l-
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]