1,578 matches
-
nu se căsătoresc. Prințul va depăși dezamăgirea despărțirii și se va căsători, ulterior, cu o italiancă. În 1912 a trecut la confesiunea romano- catolică. Pe colonelul Christopher Birdwood Thomson l-a cunoscut la Viena, în 1915, fiind atașat militar la Legația Engleză. În perioada 1915-1917 a fost atașat militar al Marii Britanii în România, cu misiunea secretă de a convinge autoritățile române ca țara, neutră atunci, să fie de partea Antantei. Thomson, un bărbat înalt, frumos, vorbitor de limbă franceză cu accent
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de sate. În anii 1942-43 a condus anchetele etnosociologice în așezările românești de dincolo de Bug A murit în închisoarea Jilava. 7 Victor (Pichi) Rădulescu-Pogoneanu (1910-1953), licențiat în drept, diplomat de carieră, participant începând din 1929 la campaniile monografice. Secretar de legație la Berlin, Stockholm, apoi director adjunct al Cabinetului și Cifrului, funcție deținută până în 1945. A fost întemnițat la Sighet. 8 Mircea Vulcănescu (1904-1952), filosof, economist, sociolog, membru fondator al Școlii Sociologice de la București, a adus contribuții importante la definitivarea teoriei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
MIRCEA ELIADE ISTORIA CREDINȚELOR Șl IDEILOR RELIGIOASE Vol. 1 PREFAȚA LA TRADUCEREA ROMÂNEASCĂ. Îmi amintesc foarte bine de o noapte din septembrie 1940, petrecută în adăpostul antiaerian al Legației României din Londra. Atunci am schițat planul unei vaste și ambițioase lucrări închinate morfologiei și istoriei universale a creațiilor miticoreligioase de Ia origini și până în zilele noastre. Lucrarea ar fi cuprins patru părți, de proporții inegale: 1) o prezentare a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
inegale: 1) o prezentare a structurilor și morfologiei sacrului; 2) o antologie comentată de texte; 3) o bibliografie critică și adnotată; 4) o Istorie a credințelor și ideilor religioase. Câteva zile în urmă, datorită intensificărilor atacurilor aeriene, serviciile auxiliare ale Legației, deci și al meu (eram atașat cultural), au fost evacuate la Oxford, în primăvara și vara acelui an lucrasem la British Museum, adunând documentația pentru câteva studii în pregătire. Dar după dezlănțuirea faimosului Blitikrieg din noaptea de 9 septembrie 1940
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la Istoria comparată a religiilor. O scriam în românește, pentru că speram s-o închei destul de repede ca să poată fi publicată într-una din celebrele colecții inaugurate de profesorul Alexandru Rosetti la Editura Fundațiilor Regale. După ce-am fost transferat la Legația din Lisabona (în februarie 1941), am întrerupt redactarea, fiind prins de alte lucrări mai urgente: Os Romenos, latinos do Oriente, Lisboa, 1943; Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943. Dar am reluat Prolegomenele în ultimii ani petrecuți în Portugalia (1944-1945
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în care se întâlneau pusă sub supraveghere. Se mai ocupă cu multe precauții doar de cazurile foarte grave. În 1948, Constant Tonegaru îl întălnește pe Teohar Mihadaș și, impresionat de situația acestuia, îl duce la secția de Cruce Roșie a Legației belgiene și obține un pachet de ajutoare. Teohar Mihadaș se întoarce la Bistrița, dar dăruiește unui prieten al său, conducător al unui grup de luptători anticomuniști din munți, pachetul. Urmează arestările în lanț și mărturiile sub tortură, conducătorului grupului, apoi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sa diplomatică îl pune în legătură cu țările nordice, acesta fiind numit la data de 1 februarie 1934 ministru plenipotențiar și trimis extraordinar în capitala Finlandei. Silviu-Marian Miloiu, autorul Cuvântului înainte al acestui volum afirmă că "activitatea lui Raoul Bossy în fruntea Legației României la Helsinki a contribuit la un progres remarcabil al relațiilor româno-finlandeze în ceea ce privește schimburile culturale, cooperarea politică și chiar, într-o oarecare măsură, a relațiilor comerciale"32. La sfârșitul lui 1936, guvernul finlandez decide desființarea vizelor pentru pașapoartele diplomaților români
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
negocierile și mai apoi conflictele finlandezo-sovietice din 1939-1940. Organele de presă se arată reticente în a ofensa Moscova, dar tonul general al presei este unul de înțelegere și simpatie față de situația dificilă a Finlandei. Numeroase scrisori de sprijin sunt trimise Legației finlandeze de la București. De asemenea, reprezentanții României la Liga Națiunilor vor vota pentru condamnarea Uniunii Sovietice pentru agresiune neprovocată împotriva Finlandei. Pentru România, conflictul URSS cu Finlanda a însemnat timp câștigat în fața iminentei agresiuni sovietice asupra teritoriului său, chiar dacă, spre deosebire de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
luat toate informațiile și recomandările și în toamna anului 1935 eram cu bagajele gata pentru a porni spre SUA. Americanii (SUA) sunt foarte grijulii. Nimeni nu aplică mai mult ca ei dictonul: „socoteala bună face amiciție bună”. Mă prezint la legație pentru îndeplinirea formalităților. După ce le arăt că sunt invitatul și bursierul fundației Rockefeller, o domnișoară se prezintă cu un lung formular-chestionar. - Sunteți căsătorit? - Da. - Plecați cu soția? - Încă nu știu. Aștept răspunsul fundației în privința fixării bursei. Dacă nu plecați cu
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
economie agrară la Institutul de Cercetări Agronomice (ICAR), mă pasionează foarte mult activitatea practică de fermier în bărăganul ialomițean, și că în vântul și praful de acolo ochii au ceva de suferit. Înarmat cu toate certificatele medicale mă prezint la legație unde depun toate formularele cerute. Am pregătit totul pentru o îndelungată călătorie. La ferma de la gara Ghimpați (Dragoș Vodă) va conduce Petre Angiu, iar la gara Ivănești, Gh. Urlan, amâdoi absolvenți ai școlii inferioare de agricultură. Peste ei, asistentul meu
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
zi. N-am primit scrisoarea chiar de la Berlin; asta pentru că în loc să cinăm la Bristol, am insistat să mergem la Hiller, de unde am scris, așteptând să plece trenul nostru. Îmi era groază să-i văd la Bristol pe toți oamenii de la Legația noastră și pe toți austriecii care erau acolo în fiecare seară. Inima mea e plină de recunoștință pentru toți cei din anturajul tău care m-au acceptat, începând cu prințul Adalbert 34 și sfârșind cu doamna Mott35. Sunt bucuroasă că
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
trebuie să-ți spun ce fac la Paris. Ies foarte mult, dar nu la dans, doar la distracții serioase, dineuri și piese de teatru. În seara asta am cinat acasă la ducele de Rohan 84. Unul dintre verii mei de la Legația din Londra mi-a spus că a văzut-o pe prințesa Pless 85 la petrecerea pe care a dat-o mama ei în Anglia și că ai rugat-o să invite niște domni britanici plăcuți în același timp cu tine
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în care coborâm. Berlin, Berlinul lui Napoleon I. Poarta Brandenburg. Și, în seara asta, foarte curând, Potsdam, cel din scrisorile lui Voltaire. Visez, mă mișc visând. În timpul dejunului, la restaurantul Hotelului Bristol, a venit lume să ne vadă. Secretari de la Legația României, fiul ministrului 19, veri unguri, Ianka Iankovici, ultimii în trecere prin Berlin și care, auzind că am sosit, se grăbesc să ne vadă. Se pare că în Berliner Tageblatt a apărut o notă care menționa că moștenitorul tronului i-
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
o sinagogă a lui Satan”. Atitudinea patriarhului a fost cu totul ostilă legaților Romei pentru că avea în spate sprijinul episcopilor, clerului și poporului în rândul cărora se înrădăcinase o puternică atitudine anticatolică. Această atitudine manifestă și chiar agresivă a determinat legații romani să compună un decret de excomunicare pe care-l vor citi în biserica Sfânta Sophia pe 16 iulie 1054. Urmarea a fost că Cerularie declanșează o puternică revoltă populară căruia nici împăratul nu a îndrăznit să i se opună
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
medicale. Doctorul Topa este arestat în 1951, i se înscenează un proces politic și este condamnat la 10 ani temniță grea. Un articol (pe care l-am recepționat de pe Internet) are un titlu semnificativ: Destine frânte de Securitate. „Procesul membrilor Legației Italiei la București din toamna anului 1951 a demonstrat că Securitatea nu avea scrupule în inventarea unor acuzații grave. Toți cei implicați în respectiva mascaradă judiciară au ispășit ani grei de temniță în pușcăriile politice. Cei mai fericiți au reușit
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ocupată de Germania și alta de Italia), Dalmatia (anexată Italiei), Muntenegru, Kosovo etc. (anexate „Albaniei”), Macedonia etc. (anexate Bulgariei), Șerbia (ocupată de Germaniaă, Banatul (administrat de Germania), regiuni anexate de Ungaria, Croația (stat independent) În seara zilei de 5 aprilie, Legația Germaniei de la București a primit indicația să-l informeze oficial pe I. Antonescu cu privire la ofensiva Iugoslaviei, ce urma a se declanșa în ziua următoare. „Conducătorul” a declarat că țara sa nu ridică nici un fel de pretenții teritoriale față de statul vecin
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la Iugoslavia”. Populația sârbă nu s-a prins în acest joc pentru că „știe ce soarta cruntă ar fi avut dacă ar fi încăput pe mâinile călâilor titoiști”. Aceeași instanță finaliza în octombrie procesul „unui grup de trădători aflați în slujba Legației Franței”. Trei dintre ei au fost condamnați la moarte, tot atâția la închisoare pe viață, iar restul la ani grei de temnița. Insistând pe problema sârbilor din Banat vom aduce în discuție faptul că începând cu 14 noiembrie 1950, „chiaburii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
început să se realizeze cu mașini personale sau cu cele ale transportului în comun, au început analizele avantajelor și dezavantajelor contactării locurilor celor mai diferite, ale diferențierii oamenilor și grupurilor după cât de mobili sunt; omul mobil, cosmopolitul nu sunt precum "legații de glie", nu sunt ca aceia care se baricadează în ghetouri; ei aleg unde să locuiască; pot sta într-o anumită parte a orașului, într-un anumit oraș, dintr-o anumită țară, pot munci într-un loc, își pot face
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ăRiga, 1764-Karasubazar, Crimeea, 1824). Mistică, scriitoare de expresie franceză. Dintr-o familie bogată, se căsătorește la 19 ani ă1783) cu baronul Krüdener, diplomat cu care călătorește la Veneția și în Danemarca; are o relație pasională cu unul dintre secretarii de legație, Aleksandr Stakiov, care, părăsit de baroană, se sinucide; de aici înainte locuiește, cu intermitențe, la Paris, unde frecventează societatea înaltă și are relații de prietenie cu Doamna de Staël, cu Doamna Récamier, cu Chateaubriand. În 1803 îi apare romanul de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
www.catavencu.ro/n fine jojo are cu ce dar sa ne lamurim de ce-10546.html) c) citarea explicită (marcată cu ghilimele) și aluzia metatextuală: "Dar a survenit o lovitură de teatru neprevăzută și surprinzătoare: la 20 august 1950, același Georges Robert Dougoujard a părăsit Bucureștii, fiind promovat atașat comercial al Legației engleze de la Ankara. Pas de mai înțelege ceva! Travaliul învestit în supravegherea și încadrarea lui cu informatori s-a dovedit a fi o pierdere evidentă de timp. Și șeful din epocă al Securității, faimosul general Gheorghe Pintilie, fost Pantelei Bodnarenko
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
șeful din epocă al Securității, faimosul general Gheorghe Pintilie, fost Pantelei Bodnarenko, alias Pantiușa acum, s-ar fi putut întreba, asemeni unui personaj al lui Caragiale: " Ce căuta neamțul în Bulgaria?"" (Mihai Pelin, "Final fără glorie - Siguranța și Securitatea versus Legația Franței", în Jurnalul național, 30.08.2006, http://www.jurnalul.ro/stire- special/final-fara-glorie-siguranta-si-securitatea-versus-legatia- frantei-2-13414.html) 2.3.3. Ultimul subtip constă în reîncadrarea "slabă" marcată explicit, cu ajutorul unui conector comparativ, de ordin frastic sau transfrastic: "Așa cum Caragiale se întreba
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înduplecat să recunoască diplomele Universității Noi101. Același lucru s-a întâmplat și în România, unde, fără să existe o reacție guvernamentală expresă, diplomele Universității Noi erau puse sub semnul întrebării în anumite situații 102. Mai mult, în corespondență diplomatică dintre Legația României de la Bruxelles și Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București de la începutul anului 1899 se vorbea despre "propagandă socialistă" ce se făcea la Universitatea Nouă103. În plus, titlurile emise de Universitatea Nouă se mai găseau și în atenția unei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
medicinei în țară"; acesta s-a adresat Ministerului Afacerilor Străine pentru că reprezentanții diplomatici ai României la Bruxelles să verifice dacă asemenea diplome dădeau "titularilor lor dreptul de a esercita medicină în Belgia fără a mai depune vreun alt examen"9. Legația României din Belgia a luat legătura cu Ministerul Internelor și al Instrucțiunii Publice de la Bruxelles, iar în 24 iunie 1886 primea răspunsul că diplomă lui Segărceanu nu avea un caracter așa numit "legal", deținătorul ei neavând drept de practică în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din Belgia (în Franța, 146; în Germania, 57; în Austria 18; în Italia, șapte; în Elveția, cinci; în alte țări, numărul era mai redus)29. Cât privește situația diplomelor eliberate de Universitatea Nouă, aceasta era clarificata într-o corespondență dintre Legația României de la Bruxelles și autoritățile din cadrul Ministerului Internelor și al Instrucțiunii Publice al Belgiei din noiembrie - decembrie 1900. Oficialul din minister răspundea Legației României că Universitatea Nouă nu elibera decât diplome cu caracter științific 30. Celelalte universități (două de stat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
redus)29. Cât privește situația diplomelor eliberate de Universitatea Nouă, aceasta era clarificata într-o corespondență dintre Legația României de la Bruxelles și autoritățile din cadrul Ministerului Internelor și al Instrucțiunii Publice al Belgiei din noiembrie - decembrie 1900. Oficialul din minister răspundea Legației României că Universitatea Nouă nu elibera decât diplome cu caracter științific 30. Celelalte universități (două de stat, cele de la Liège și Gând, respectiv două private, Universitatea Liberă din Bruxelles și Universitatea Catolică din Louvain) puteau elibera atât diplome științifice, cât
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]