3,247 matches
-
Cornel Boteanu se strecoară sinuos de livresc și tumultuos către cititorul avizat, spuzindu-i Cerna sufletului cu înspumata sagă despre Iovana cea iorgovană și semenii ei de sub Piatra lui Stan. Scriere cu deosebite valențe etnografice, cu trimiteri istorice, hagiografice și legendare, cu creneluri lexicale baladești, cu subterfugii uneori elegiace, alteori acide, „Iovana” rămâne o carte de taină, care îmbogățește zestrea spirituală a literaturii noastre contemporane. prof. TITU DINUȚ Referință Bibliografică: prof. TITU DINUȚ: SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
bancare. În Chină, în 1200 i.Hr., schimburile comerciale erau facilitate prin intermediul cochiliilor de scoici-in esență primii “bani” ai omenirii. Cetățile grecești Atena și Corint au început să emită moneda proprie în 575-570 i.Hr., iar un sfert de veac mai tarziu, legendarul rege Cressus s-a apucat să producă, în Lidia, monede de aur și argint. Capturat de persani, Cressus a deschis drumul primilor bani spre Persia. Un secol mai tarziu, mai multe orașe din Grecia și Asia Mică, în insulele din
O SCURTA ISTORIE A BANILOR... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346635_a_347964]
-
parteneri celebri de scenă, dar și de echipă, „într-un soi de confrerie secretă, în care un grup de inițiați în tainele alchimiei teatrale își comunicau cu generozitate experiențele și scoteau împreună, seară de seară, aurul din piesele jucate", figuri legendare ca Alexandru Giugaru, „un fel de Gargantua", Liviu Rebreanu, pentru care teatrul era o formă de comunicare privilegiată cu publicul, Eugen Ionescu, „care a asistat la spectacolul magnific cu Rinocerii de la București, dar și de la Paris (în Sala Elvire Popesco
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
Arca e în stare să se propulseze cu viteză supraluminică, o condiție absolut necesară pentru ca Tuf să ajungă în felurite lumi și să fie pus în diferite împrejurări. Deducem că expansiunea Omenirii în Galaxie s-a realizat grație acestei viteze legendare, atinse de motoarele viitorului. Tuf pare mai degrabă un antierou în ceea ce-i privește semnalmentele. Este prea înalt față de restul oamenilor, având 2,5 m, apoi este chel și are burtă, fiind cam „amplu”, deși-i un vegetarian convins, mare
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
că nu trebuie decât să-i „dau un brânci” pentru a scoate la suprafață frumosul din ea, simțeam că nu numai penelul, ci și cuvântul scris, pot făuri împreună un portret complet al artistului din ea. Trăiește în Cipru, lângă legendarul oraș Pafos, unde este căsatorită cu un om minunat al locului; povestea ei, relatată cu mult prea multă modestie, a fost publicată de curând în Ziarul RO-MANIA, ziarul românesc al conaționalilor noștri din această țară mediteraneană. Trimițându-mi versurile sale
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
mai degrabă s-au întețit, sfidând fatalitatea. Sărăciți și robiți de drepturi, spaniolii storși de vlagă, lipsiți de mijloacele de a viziona spectacolele flamenco de prin sălile cu pretenții, se adunau în masă prin arenele de lupte taurine, asisitând la legendare reprezentații de artă flamenco, îmbibate de obidă și năduf. Nici criticii care strâmbau din nas, pe motiv că „flamenco în arenă e ca și cum ai bea țuică dintr-o chiuvetă” nu reușeau să stăvilească năvala poporului asuprit. Cuplul format de cântărețul
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
și drept, și comic, că se vor infiltra în secolul XXI alte seminții, mutătoare sau mutante, pe meleag, ca decidenți majoritari, cari să ne eficientizeze nouă pibul la maximum și să-l distribuie bugetar dumnezeiește, conform normelor eticii și echității legendare, normalizându-se prea târziu nivelul de trai de să nu te mai desțărezi/deteritorializezi tragic, ca geniu natural, din Țara creștină a lui Pește, până la 12 12 (21)12 pe motive că din cauza corupțiunii/incompetenței endemice și complicității intelectuale, după ce
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
-ELEVĂ, ANUL IV ,COLEGUL NAȚIONAL I.C.BRATIANU PITEȘTI -reprezentanta Revistei ARMONII CULTURALE și a Postului RADIO PRODIASPORA la spectacolul de la Bucuresti-Lord of the Dance ****ILEANA SIMA JR. ne-a reprezentat cu succes și la spectacolul de adio de la București al legendarei trupe germane SCORPIONS.La conferință de presă ,printre ziariștii străini și de la presă națională,Ile a reușit să pună 3 întrebări și să facă fotografii membrilor SCORPIONS.Liceanca din Pitești este laureata a unor concursuri naționale de fotografie.Felicitari,draga
ILEANA SIMA JR: LORD OF THE DANCE- ÎNCĂ O SEARĂ DE MAGIE PENTRU FANII DIN ROMANIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355415_a_356744]
-
satelor amintite dar, atenți la tabloul „topografic” al locurilor acestui periplu vânătoresc, e ușor de dedus că pașii personajelor sadoveniene au călcat potecile satelor miroslăveștene. E neîndoielnică probabilitatea mare ca scriitorul să fi scrutat des, din lunca de la Verșeni, pădurea legendară, legată de vremurile descălecatului lui Dragoș. Astfel, spațial, autenticitatea parcursului ales de scriitor pentru vânătoarea de mistreți devine verosimilă. Iată și fragmentul care încurajează motivarea deducerii de mai sus: "Duminică (...) dis- de-dimineață, cînd se îngîna ziua cu noaptea, dar
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare puternice au săpat râpa adâncă a unui pârâu și au dat prilej de naștere câtorva fântâni "bătrâne", care pe vremea copilăriei noastre încă mai aveau ghizdele din buduroaie (budăie). Pe vremea tinereții lui Sadoveanu, când acesta încă mai venea
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
să le cheme ori să le alunge. Incidental, ne lovim și de alte nume și personagii legate de viața ei. Imaginația bogată a Mărținei lucrează în mănăstirea-muzeu și ea trăiește o experiență stranie, călătorind în timp, împreună cu Johanes de Herseny, “legendarul șef al soldaților cruciați, pe capul căruia, Regele însuși pusese, la schimb, o găleată de aur, atunci, în vremea prigoanei din toamnă ploioasa a anului 1307. Johanes intrase de tânăr în Ordin, unde s-a dovedit a fi fost fără
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
vecinii ... dar nu s-a lăsat dus de acolo, din piatra priponită drept în ușa bisericii . Evocarea fratelui mic, răpus de un accident este tulburătoare și ea, cu risipa metaforică la care se dedă florarul așa cum spunea marele Blaga. Figură legendară, emblematică, bunicul, cel care-i povestise despre Compelxul lui Oedip, se certa uneori cu Dumnezeu, ba-i arăta pumnul în Cer, strigându-i, la vreme de cumpănă, când feciorul său, avocat, este silit să părăsească Transilvania și să se retragă
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
și prins de o aripă și m-a-nvățat să zbor că o privighetoare - dar semăn, oare, în vreun fel cu zeul meu? cậtă putere am să cresc și eu ca un stejar? cậtă voința am să lupt cu zmeul legendar? cậtă iubire a pus în pieptu-mi Dumnezeu? să-mi ardă-n sufletu-mi poem după poem mi-am zis, apoi, mirậndu-mă de mine - și nu știu cậnd s-a prins de frunte-mi roiul de albine și-n care vremuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
a și prins de o aripăși m-a-nvățat să zbor că o privighetoare -dar semăn, oare, în vreun fel cu zeul meu?cậtă putere am să cresc și eu ca un stejar?cậtă voința am să lupt cu zmeul legendar?cậtă iubire a pus în pieptu-mi Dumnezeu?să-mi ardă-n sufletu-mi poem după poemmi-am zis, apoi, mirậndu-mă de mine -și nu știu cậnd s-a prins de frunte-mi roiul de albineși-n care vremuri m-am visat cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
de la Radio România Actualități pe care Viorica Ghiță-Teodorescu i le solicita întotdeauna la acea dată Silviei Dumitrescu-Timică - un adevărat ritual afectiv, am putea spune, dar și o măsură firească a omagiului public dăruit cu mare dragoste și sinceritate unei personalități legendare a teatrului românesc. Anul acesta, la cei 110 ani ce se vor împlini pe 26 octombrie de la nașterea marii artiste Silvia Dumitrescu-Timică, îmi doresc ca acest mic remember al meu - amestec pur de suflet, amintiri și cuvinte - să nu fie
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
dincolo, spre lumea avută, scăpată mai repede de comunismul venit pe nesimțite, dar plecat cu strigături.” Plecase de-acasă să-și vândă marfa dincolo de Dunăre, în fostul paradis al lui Tito ... locuise la celebra „Partizanca” cu o istorie personală atârnată legendar de cea a liderului sârb și fusese prădat, la fel ca atâția alți bieți novici în ale negoțului la tarabă; cunoscuse oameni, caractere, experiențe la care nu se gândise vreodată, nici din greșeală, și încercase, strângând din dinți să răzbească
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
niciodată!” Și volumul se încheie cu poezia „Mi-e dor de o țară ... ”, rostită ca un strigăt: „Mi-e dor de o țară, ce mamă îmi este,/ Mai mult decât ieri, mai puțin decât mâine,/ Mi-e dor de pământ legendar, de poveste,/ De macii din holde, de-o coajă de pâine// Coaptă pe vatră, în spuza fierbinte/ Pe-o frunză de varză sfârâind pe tăciuni./ Mi-e dor de bătrânii-nțelepți, dinainte,/ De țăranii onești, de românii mai buni,// Mi-
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
Măneanu Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Deorece în ultimul timp interesul pentru fosta insula Ada Klaleh s-a manifestat prin organizarea de expoziții cu această tematica, editarea unor lucrări de beletristica inspirate de legendară insula, insulari, sau lucrări de memorialistica, monografii deosebit de interesante și captivante precum: Constantin Juan Petroi, Monografia insulei Ada Kaleh, Otilia Craioveanu, Monografia insulei Ada Kaleh, Măneanu Varvară Magdalena, Tezaur din Ada Kaleh(colecția Ada Kaleh)ed. MJM,Craiova, 2005, Ileana
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
splina Porcului tăiat, de groasă, În omăt bogată-i iarna. Lungă, aspră și geroasă. Cu păr, grăsime și sânge De la porci cu pielea neagră, Se fac de făpturi nătânge, Vrăji care norocul leagă. Că Ignat ar fi fost frate Cu legendarul Moș Crăciun, Ritual duc mai departe, Colindători de Moș-Ajun. Copii și adulți așteaptă An de an, Ignat să vină Cu cârnați și carne friptă, Cu șorici și cu slănină. Cu ritualuri creștine, Crăciunul e întâmpinat. Iar obiceiuri păgâne Revin cu
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
ținti crearea de posibilități pentru sportivi și antrenori români,spre practicarea gimnasticii, descoperirea și pregătirea sportivă a unor viitori campioni. Întrucâtva, Daniela Uchiyama este și ea o binefăcătoare stea iluminată prin propria ardere și trăire, care merită să contemple aurul legendar al gimnasticii, măcar pentru cât o iubește, precum și pe „zânele” ei, nelăsate senin în somnul uitării - gloria meritând un drum lipsit de umbre, nu pentru mai mult sau mai puțin timp, ci pentru eternitate! Deoarece Daniela nu făptuiește decât acte
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
și prins de o aripă și m-a-nvățat să zbor că o privighetoare - dar semăn, oare, în vreun fel cu zeul meu? cậtă putere am să cresc și eu ca un stejar? cậtă voința am să lupt cu zmeul legendar? cậtă iubire a pus în pieptu-mi Dumnezeu? să-mi ardă-n sufletu-mi poem după poem mi-am zis, apoi, mirậndu-mă de mine - și nu știu cậnd s-a prins de frunte-mi roiul de albine și-n care vremuri
ELOGIU CONCRETULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356253_a_357582]
-
a Monicăi. Cum n-aș fi mers și eu la lansare! La Sibiu era seară de balet: „Ana Karenina”, în coregrafia lui Ioan Tugearu. Sau poate ar fi fost mai bine să mă duc la lansarea unui nou album al legendarei trupe RIFF? Abundență de concerte și de dialoguri culturale prin cafenelele literare sibiene! Concurs de ski alpin la Păltiniș! Sau mai bine o seară la pationoar? Cum rămâne cu meniurile de degustare în întâmpinarea anului 2019, când Zona Sibiului va
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
de violoncel, între care: Premiul I, la Constanța (1994), Premiul II, la Timișoara (1993) și la Ploiești (1992). De asemenea, este câștigătoare a “Elizabeth Hamner” fellowship, în 2009. În 2000, a fost invitată ca "guest-recording artist" pentru albumul "Acoustica" al legendarei trupe de rock Scorpions, cu care a concertat în Coreea de Sud, Singapore, Thailanda, India și de-a lungul Europei. În prezent, deține funcția de "assistant principal cello" în cadrul Huntsville Symphony Orchestra, și este membră a Facultății de muzică de la University of
LA SOIRÉE DE LA FRANCOPHONIE de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370792_a_372121]
-
din lemn de fag de camaradul Petru Baciu pe care a scris: „25 mai 1948, Adu-ți aminte!” Tot ceea ce împliniseră Străbunii milenar ca miracol, tot ceea ce au imortalizat secular în cuvinte sublime marii scriitori și poeți ca fascinație eroică, legendară, trăiau acum inimoșii partizani naționaliști-creștini pe crestele temerare ale Munților noștri Veșnici, în brațele Codrului Verde, în bordeie, în peșteri, prin văi, pe cărări, prin ascunzișuri, printre cetini și cer. Acolo, în munți, trăiam un moment sfânt de evocare a
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
IUBIRII, din care reproducem un fragment, spunea: Eu am descoperit talentul poetic al domnului Filuș Julea după ce i-am citit romanul istoric de excepție „Marea piramidă a lui Osiris...”. Cu o forță imaginativă deosebită, reușise să dea viață unor personaje legendare din negura istoriei. Însă, tot în acest roman am observat că este și un poet sensibil în „cântecele” de dragoste ale personajelor principale Osiris și Isis. Mi-am dat seama că în sufletul acestui scriitor există un bogat filon liric
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]