1,772 matches
-
excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, în timp ce, în dosarele nr. 1.801/54/2011 și 1.802/54/2011, consideră că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 încalcă prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție, iar "consecința legiferării într-un domeniu rezervat atribuțiilor de organizare a executării legii, în cursul desfășurării unui proces civil declanșat de o persoană fizică în vederea recunoașterii unui drept aflat în sfera securității sociale, poate constitui o ingerință nejustificată asupra egalității de arme, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243993_a_245322]
-
mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituțională a statuat că "urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare". Raportând aceste criterii de analiză la cauza prezentă, Curtea constată că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , existența unei situații extraordinare este motivată de Guvern prin 3 elemente interdependente, consecințe ale intrării în vigoare a dispozițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243993_a_245322]
-
din Constituție". Astfel, apreciază că limitarea acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002 doar la persoanele care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul fostei Direcții Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, reprezintă o problemă de legiferare, iar nu de constituționalitate. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157769_a_159098]
-
că nu este competentă a soluționa excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare. II. În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său, aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Astfel, Curtea constată că prin Decizia nr. 264
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213858_a_215187]
-
Curtea Constituțională sub nr. 10.208 din 14 iulie 2010 și constituie obiectul Dosarului nr. 2.665A/2010. Motivele sesizării vizează aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, constând în încălcarea exigențelor constituționale în materie de sesizare a Camerelor Parlamentului, în procedura de legiferare, deduse din coroborarea alin. (1) teza finală a art. 75 cu alin. (4) și (5) ale aceluiași articol din Constituția României. Astfel, în motivarea obiecției de neconstituționalitate se enunță parcursul procedurii legislative în urma căreia a fost adoptată legea criticată, procedură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]
-
să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativelor legislative. Guvernul a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 10.697 din 19
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]
-
Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Principalele argumente ale autorului criticilor de neconstituționalitate vizează aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, ce derivă din încălcarea exigențelor constituționale în materie de sesizare a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, deduse din interpretarea coroborată a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 75 alin. (1) teza finală cu cele ale alin. (4) și (5) ale aceluiași articol. Astfel, proiectul inițial al legii prevedea înființarea unor comisii de cercetare cu atribuții de control
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]
-
2), Constituția României consacră organizarea în două Camere a Parlamentului, raporturile dintre acestea - în ceea ce privește îndeplinirea funcțiilor pe care Parlamentul le exercită, inclusiv în ceea ce privește funcția legislativă - fiind stabilite prin dispozițiile întregului cap. I al titlului III din Constituție. În ceea ce privește funcția de legiferare, inițiativa legislativă aparține în egală măsură deputaților și senatorilor, ceea ce implică atât dreptul parlamentarilor de a depune o propunere legislativă în Parlament, cât și dreptul acestora de a amenda orice inițiativă legislativă depusă la Parlament. Din dreptul parlamentarilor la inițiativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]
-
primă Cameră sesizată." În ceea ce privește competența de a dezbate și a adopta proiectele de legi și propunerile legislative, dispozițiile art. 75 alin. (1) din Constituție stabilesc calitatea de primă Cameră sesizată, respectiv Cameră decizională, în funcție de materia de reglementare care face obiectul legiferării. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile constituționale ale art. 75 alin. (1) stabilesc criteriile în funcție de care fiecare Cameră își poate determina competența. În practică, cum este și cazul de față, se pot ivi situații în care unul și același act
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]
-
1) Curtea Constituțională are un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat. ... (2) Proiectul de buget se aprobă de către Plenul Curții Constituționale și se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării. ... Articolul 75 (1) Prima Curte Constituțională se constituie în cel mult 10 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României*). ... *) Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242933_a_244262]
-
normativ, iar art. 14 - "Unicitatea reglementării în materie" prevede că reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind într-un singur act normativ. În același sens, art. 16, cu denumirea marginală "Evitarea paralelismelor", stabilește că în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative, iar în cazul existenței unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. Or, Curtea observă că - în domeniul acordării de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227257_a_228586]
-
din Legea nr. 188/1999 , deși acesta reglementează dreptul la salariu al funcționarilor publici, împreună cu componentele sale, precum și dreptul la prime și la alte drepturi salariale, în condițiile legii, ceea ce nu poate fi explicat decât printr-o eroare materială de legiferare. În raport cu obiectivele urmărite de legiuitor - suspendarea acordării unor sporuri funcționarilor publici în perioada 2004-2006 - reglementarea trebuia circumscrisă doar la prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) și d). Prin art. 48 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209183_a_210512]
-
Capitolul I Dispoziții generale Dispoziții generale Activitatea de legiferare Articolul 1 (1) Reglementarea relațiilor sociale prin lege și prin celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. ... (2) Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221509_a_222838]
-
Capitolul I Dispoziții generale Dispoziții generale Activitatea de legiferare Articolul 1 (1) Reglementarea relațiilor sociale prin lege și prin celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. ... (2) Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, republicata, cu dispozițiile prezenței legi, precum și cu principiile ordinii de drept. ... (3) Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221509_a_222838]
-
cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. ... (2) Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, republicata, cu dispozițiile prezenței legi, precum și cu principiile ordinii de drept. ... (3) Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare a politicilor publice, asigurând instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a soluțiilor de dezvoltare economică și socială, precum și pentru exercitarea autorității publice. ... ------------ Alin. (3) al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221509_a_222838]
-
Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul sau general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri. ... Evitarea paralelismelor Articolul 15 (1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează normă de trimitere. ... (2) În cazul existenței unor paralelisme acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221509_a_222838]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANȚEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169484_a_170813]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANȚEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169484_a_170813]
-
a excepției, ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 41 alin. (2) și ale art. 135 din Constituție. Soluția consacrată de art. 44 din Legea nr. 18/1991 , republicata, este rezultatul opțiunii legiuitorului, fiind o problemă de legiferare, si nu de constituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 7 februarie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 1.902/1999, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139277_a_140606]
-
18/1991 , republicata, este neîntemeiată. Se apreciază că nu pot fi reținute criticile formulate de autorul excepției deoarece soluția consacrată de art. 44 din lege este rezultatul opțiunii legiuitorului. Prin urmare, acestea nu constituie o problemă de constituționalitate, ci de legiferare. Se arătă, în continuarea punctului de vedere al Guvernului, că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 41 și 135 din Constituție, deoarece aceste texte constituționale devin incidente după constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate prin aplicarea Legii fondului funciar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139277_a_140606]
-
judecătorești, inclusiv în caz de indivizibilitate sau conexitate, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar acesta poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional. Totodată, Curtea a reținut că prevederile criticate nu conțin privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalității în drepturi înscrise în art. 4 din Constituție, iar situația juridică a anumitor categorii de persoane (în speță judecătorii de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204716_a_206045]
-
face alegerea. Articolul 119 Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul deputaților. Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Camerei se adoptă cu votul majorității deputaților. Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. În cazurile în care Constituția sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității prevăzute, amâna votul, stabilind ziua și ora desfășurării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109901_a_111230]
-
Capitolul I Dispoziții generale Dispoziții generale Activitatea de legiferare Articolul 1 (1) Reglementarea relațiilor sociale prin lege și prin celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. ... (2) Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221821_a_223150]
-
Capitolul I Dispoziții generale Dispoziții generale Activitatea de legiferare Articolul 1 (1) Reglementarea relațiilor sociale prin lege și prin celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. ... (2) Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu dispozițiile prezentei legi, precum și cu principiile ordinii de drept. ... (3) Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221821_a_223150]
-
cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. ... (2) Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu dispozițiile prezentei legi, precum și cu principiile ordinii de drept. ... (3) Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare a politicilor publice, asigurând instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a soluțiilor de dezvoltare economică și socială, precum și pentru exercitarea autorității publice. ... Tehnica legislativă Articolul 2 (1) Tehnica legislativă asigură sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221821_a_223150]