2,543 matches
-
având ca obiect darea în plată. [Dosarul Curții Constituționale nr. 17D/2021] ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, deși fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de Constituție, întrucât previne arbitrariul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale, nu poate fi identificată justificarea intervenției normative și nu au fost prezentate studii sau cercetări ori evaluări statistice. De asemenea, nu există vreun studiu de impact
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
lună de activitate, or, din interpretarea gramaticală a acestui text de lege, general acceptată și confirmată de practica judecătorească, rezultă că legiuitorul a avut în vedere indemnizația avută în drept, iar nu veniturile efectiv încasate. De altfel, în activitatea de legiferare, este vizată întotdeauna o stare de drept, iar nu una de fapt.“, precum și a considerentelor Deciziei nr. 457 din 1 iulie 2021 a Curții Constituționale a României, paragraful 20, conform cărora: Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art.
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
1), (2), (4) și (6) și art. 118 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Guvernul a reglementat în mod eronat asupra domeniului protecției sociale, mai precis asupra pensiilor militare, cu privire la care doar Parlamentul ar avea competență exclusivă de legiferare prin lege organică. ... 16. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, instanța de contencios constituțional reține că acestea au mai fost examinate cu prilejul soluționării unor excepții de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 59 și 60 din Legea nr.
DECIZIA nr. 761 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278705]
-
prețioase preluate abuziv de stat. Lipsa unei minime diligențe, pasivitatea sau culpa persoanei în exercitarea activă și conformă a drepturilor și intereselor sale nu poate fi calificată drept o încălcare a acestor drepturi din partea statului, care, prin actul de legiferare, a stabilit anumite modalități și condiționări pentru exercitarea dreptului la recuperarea obiectelor confiscate. ... 16. Prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție permit legiuitorului să reglementeze competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, astfel că instituirea unui termen în interiorul căruia
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278192]
-
va decide definitiv în procedură de urgență (Decizia nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 94). Art. 75 din Constituție reglementează principiul bicameralismului funcțional, introdus prin revizuirea Constituției din anul 2003. Astfel, normele de la art. 75 stabilesc competențe de legiferare pentru cele două Camere, fiecare având calitatea de Cameră de reflecție sau de Cameră decizională, în funcție de domeniul de reglementare. Așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, întrucât criteriile de partajare a competențelor celor două Camere, precum
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
art. I pct. 10-18 din legea criticată), pentru care Camera Deputaților era Cameră decizională, legea nu a mai fost trimisă Camerei Deputaților pentru ca aceasta să se pronunțe asupra lor, contrar dispozițiilor de competență a Camerelor Parlamentului în materie de legiferare stabilite la art. 75 alin. (5) din Constituție. În privința prevederilor referitoare la statutul personalului Consiliului Legislativ (art. I pct. 10-18 din legea criticată), Camera Deputaților a avut ocazia de a se pronunța asupra soluției legislative ca primă Cameră sesizată
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
de avizare a proiectelor de acte normative, eventualele aspecte de neconstituționalitate pe care le prezintă acele proiecte supuse avizării, misiunea constituțională a Consiliului Legislativ fiind tocmai aceea de a contribui, și în calitate de autoritate avizatoare, la o mai bună legiferare, realizată în conformitate cu principiile și dispozițiile Legii fundamentale. ... 16. Prin art. I pct. 6 din legea criticată se modifică art. 13 alin. (1) din Legea nr. 73/1993, în sensul că: „Propunerile legislative făcute de deputați sau de senatori se
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
în niciun fel întoarcerea propunerii legislative la Camera Deputaților, iar Senatul a adoptat-o definitiv. Potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, Parlamentul este „organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, iar competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea adoptată respectă exigențele Legii fundamentale. ... 30. În cauză sunt îndeplinite cele două condiții ale încălcării principiului bicameralismului, respectiv existența unor deosebiri majore de conținut juridic între
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
conținute și să decidă definitiv, altminteri s-ar crea un blocaj legislativ și cea de-a doua Cameră ar fi în imposibilitatea de a se pronunța. Astfel, conform art. 75 alin. (4) din Legea fundamentală, dacă în cadrul procesului de legiferare, prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit obiectului său de reglementare, intră, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituție, în competența sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă și a doua Cameră „este de acord“. În privința Legii
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
3 alin. (3) lit. a) din legea sa de organizare și funcționare. Verificarea acestei concordanțe vizează însă numai proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, după caz. Odată adoptate și intrate în fondul activ al legislației, legile, ordonanțele de urgență, ordonanțele simple și hotărârile Guvernului se bucură de o prezumție de constituționalitate, respectiv de legalitate, numai Curtea Constituțională, respectiv instanța de contencios administrativ
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
dispoziții ori principii ale Constituției. Pe de altă parte, dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală prevăd expressis verbis principiul potrivit căruia „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării“, ceea ce indică, în mod neechivoc, faptul că actul de legiferare este de competența exclusivă a Parlamentului. ... 15. În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului legalității, prin prisma faptului că legiuitorul nu a menționat criteriile care au stat la baza anulării numai a anumitor obligații fiscale, context legislativ ce ar
DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278240]
-
sectorului agricol al României, situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în egală măsură, promovarea și adoptarea unei legi pentru instituirea măsurii propuse implică o procedură îndelungată, soluție juridică ce presupune ca pe tot parcursul procesului normal de legiferare autoritățile publice cu atribuții în domeniu să se afle în imposibilitatea de a oferi o soluție adecvată conducătorilor de tractoare agricole sau forestiere pe teritoriul României, ținând seama că elementele sus-menționate constituie premisele unei situații urgente și extraordinare care impune
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 1 din 18 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278258]
-
unei situații urgente și extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, iar neadoptarea acestor măsuri cu celeritate poate avea consecințe negative asupra interesului public, reglementarea operativă neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat, având în vedere că prin intenția de reglementare se urmărește dezvoltarea politicii agricole a României, element care vizează interesul public general, iar în contextul arătat demersul nu poate fi amânat, existând riscul unor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 1 din 18 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278258]
-
în acest sens, Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 31). De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 679 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278074]
-
ca implementarea unui nou sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. ... 30. Referitor la critica privind tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare, care nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 316 din 30 mai 2023, precitată, paragraful 40). ... 31. Întrucât
DECIZIA nr. 599 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278216]
-
audit energetic. Întrucât elementele sus-menționate constituie premisele unei situații urgente și extraordinare, care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, luând în considerare faptul că reglementarea operativă nu se poate realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public, având în vedere că elementele sus-menționate vizează interesul public și constituie situații
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 119 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277435]
-
că în situația prezentată sunt întrunite asemenea condiții, având în vedere că în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 60 din 12 februarie 2020, paragraful 59, se menționează că „Curtea a admis utilizarea ordonanței de urgență a Guvernului ca instrument de legiferare pentru situații concrete, stabilind, în considerarea obligațiilor impuse statului român de art. 148 alin. (4) din Constituție, că «Guvernul este abilitat din punct de vedere constituțional ca, prin mijloacele pe care le are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligațiilor României
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277434]
-
caracteristici, necesitatea reglementării imediate, fără întârziere, a unor măsuri prompte și adecvate, în lipsa cărora ar exista riscul iminent al producerii unor consecințe negative de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar drept fundamental. Totodată, mecanismul comun de legiferare specific Parlamentului, chiar și în procedură de urgență, nu este în măsură să răspundă cu celeritate necesității de a se interveni de îndată, astfel că reglementarea de către Guvern, prin procedura ordonanței de urgență, este singura soluție pentru evitarea unor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277434]
-
52/2020 încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), întrucât nu au fost nesocotite dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care instituie mai multe principii ce trebuie respectate cu ocazia procesului de legiferare a actelor normative. Astfel, prin Legea nr. 52/2020 au fost aduse modificări esențiale Legii nr. 77/2016, care afectează instituțiile de credit și relația dintre acestea și debitori, iar conform Legii nr. 24/2000, în cazurile prevăzute de lege, în faza de
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Totodată, prin nerespectarea obligației de a solicita avizul Băncii Centrale Europene, statul român și-a încălcat obligația constituțională prevăzută în art. 148 alin. (2), de adecvare a dreptului național la dreptul european. Cu privire la lipsa avizului Consiliului Economic și
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
Curtea a reținut că, într-o jurisprudență constantă, a constatat că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al legii nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este legea adoptată de Parlament. Așadar, controlul de constituționalitate vizează legea, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive a legii (a fost menționată, în acest sens, Decizia nr. 238 din 2020, paragraful 39). Totodată, caracterul neclar/imprecis/imprevizibil
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
29 ianuarie 2020. Cu acel prilej, Curtea a reținut că avizul Consiliului Legislativ și cel al Consiliului Economic și Social au fost solicitate, astfel că nu a fost nesocotit principiul constituțional al obligativității respectării legii în cursul procedurilor parlamentare de legiferare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragraful 38). Totodată, cu privire la faptul că, în cadrul procedurilor parlamentare, propunerea legislativă a fost modificată semnificativ, în condițiile în care nu s-a cerut din
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
în cadrul procedurilor parlamentare, propunerea legislativă a fost modificată semnificativ, în condițiile în care nu s-a cerut din nou avizul antereferit, Curtea a constatat, de asemenea, că nu este încălcat principiul obligativității respectării legii în cursul procedurilor parlamentare de legiferare. O asemenea concluzie este susținută de faptul că, pe de o parte, obligația solicitării unor asemenea avize se referă la o fază anterioară dezbaterii parlamentare [a se vedea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
prevede clar că stabilirea compunerii completelor de judecată se realizează prin hotărârea colegiului de conducere al instanței, iar opțiunea legiuitorului în sensul stabilirii compunerii completelor de judecată prin hotărâre a colegiului de conducere al instanței corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar. În final, consideră că prevederile criticate nu numai că nu încalcă dreptul la un proces echitabil al părților, consacrat de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție, ci, dimpotrivă, prevăzând necesitatea stabilirii compunerii completelor de
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]