6,115 matches
-
este și arestarea și asasinarea de către legionari a lui Constantin David (1908-1941), un cunoscut militant comunist. Nicolaescu a aflat de la unchiul său, comisarul de poliție Gheorghe Cambrea (1910-1967), că David era de fapt un informator al Siguranței infiltrat în partid. Legionarii l-au dus la marginea pădurii Pantelimon pentru a obține informații de la el, împușcându-l acolo. După instaurarea regimului comunist s-a judecat procesul ucigașilor lui David, iar comisarul Cambrea a fost condamnat și întemnițat pentru implicare în asasinarea „militantului
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Gavrilă Ogoranu. Boian a fost supus unei judecăți sumare și executat. Cenzura comunistă i-a impus regizorului să amplifice rolul jucat de comuniști în acea epocă, fiind prezentate aprecierile regimului comunist asupra regimului antonescian. Ilegalistul comunist Constantin David, asasinat de legionari, era prezentat în film ca un erou al luptei antifasciste. Unii istorici afirmă astăzi că David ar fi fost un agent infiltrat de Serviciul Special de Informații în rândul comuniștilor. Chiar și cineastul Nicolaescu a susținut teoria potrivit căreia David
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
ponderii deținute de comuniști în film: muncitorul Pârvu (interpretat de Amza Pellea) devine un personaj mai important decât era în filmul "Un comisar acuză", apare un ilegalist comunist pe nume Constantin David (interpretat de Iurie Darie) care fusese omorât de legionari și fusese prezentat de istoriografia comunistă ca un erou al luptei comuniste din ilegalitate. În plus, comisarul Moldovan nu mai este doar un simpatizant comunist ca în filmul anterior, ci devine un colaborator al comuniștilor, sub îndrumarea cărora acționează. El
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
de principii: "„Dar e adevărat că sunt de partea comuniștilor pentru că ceea ce doresc ei țării, îi doresc și eu, pentru că dușmanii lor sunt și dușmanii mei, asta e toată ideologia mea”". Organizațiile necomuniste sunt prezentate ca niște dușmani ai țării (legionarii) sau sunt pur și simplu ignorate (nu se spune nimic de liberali, țărăniști sau de alte partide politice). Legionarii sunt prezentați ca o grupare de asasini, care acționau la comanda Berlinului. În film sunt prezentate descinderile abuzive efectuate de legionari
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
pentru că dușmanii lor sunt și dușmanii mei, asta e toată ideologia mea”". Organizațiile necomuniste sunt prezentate ca niște dușmani ai țării (legionarii) sau sunt pur și simplu ignorate (nu se spune nimic de liberali, țărăniști sau de alte partide politice). Legionarii sunt prezentați ca o grupare de asasini, care acționau la comanda Berlinului. În film sunt prezentate descinderile abuzive efectuate de legionari în perioada rebeliunii, cât și „Masacrul de la abator” căruia i-a căzut victimă familia doctorului Avram Berceanu. De asemenea
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
legionarii) sau sunt pur și simplu ignorate (nu se spune nimic de liberali, țărăniști sau de alte partide politice). Legionarii sunt prezentați ca o grupare de asasini, care acționau la comanda Berlinului. În film sunt prezentate descinderile abuzive efectuate de legionari în perioada rebeliunii, cât și „Masacrul de la abator” căruia i-a căzut victimă familia doctorului Avram Berceanu. De asemenea, generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului, este prezentat ca un trădător de țară și ca o marionetă a lui Adolf Hitler, fără
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
de români gem sub jug străin și plânsul lor ne sfâșie inimile. Și cu siguranță trădarea va merge mai departe. Singura forță politică care luptă împotriva orientării profasciste a țării este doar Partidul Comunist. Comuniștii sunt prezentați, în antiteză cu legionari, ca niște patrioți interesați doar de libertatea țării, nespunându-se nimic de URSS și de agenții străini infiltrați în România cu misiuni anarhiste primite de la Moscova. Asasinarea lui Constantin David este descrisă în film ca o urmare a refuzului său
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
a lui Sergiu Nicolaescu); în acel film apărea un comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", după cum a explicat regizorul. La finalul filmului, comisarul Moldovan este ucis de legionari. Colectivul de scenariști de la "Un comisar acuză" a scris scenariul unui film ce continua acțiunea din acel film în contextul pregătirii și desfășurării Rebeliunii legionare din ianuarie 1941. Pe crucea de pe mormântul comisarului Moldovan se află următoarea inscripție: "„Tudor Moldovan
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Tudor Moldovan 1900-1940”". Comisarul Moldovan a fost readus la viață, dezvăluindu-se faptul că nu murise, ci numai se petrecuse mort după ce fusese găurit de cinci gloanțe. În acest film era prezentată pentru prima dată Rebeliunea legionară din ianuarie 1941, legionarii și generalul Ion Antonescu constituind la acea vreme subiecte tabu pentru cinematografia românească. După afirmațiile lui Nicolaescu, "„rolurile jucate de Germania și Hitler erau prezentate cu obiectivitate. Poate în anumite momente ale filmului, după acțiunea cenzurii, exprimam aprecieri care erau
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
memorabile ale acestui film este „sadicul comisar legionar Paraipan, în interpretarea teribilă a lui Gheorghe Dinică”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Ajuns chestor, în preajma confruntării armate dintre generalul Antonescu și legionari, Moldovan, resuscitat în mod miraculos după rafalele primite în piept la finalul lui „Un comisar acuză”, combate cu succes bandele conduse de Paraipan, care află, cu groază, că temutul comisar trăiește. Omul de acțiune îi are pe comunistul Pârvu în stânga
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
vrut să salveze ceea ce se mai putea salva și a aruncat colacul celor ce se aflau în pericol de a se îneca. Nici în România situația evreilor nu a fost ușoară. Nimeni n-are voie să uite pogromurile înfăptuite de legionari, agentură a hitlerismului în România, din București, din Bucovina, Basarabia, nici trenul morții, nici masacrarea evreilor în Transnistria ori devastarea sinagogilor și profanarea cărților noastre sfinte. Evocând barbariile anilor 1941-1944, consider că este o datorie morală elementară ca să nu uităm
Moshe Carmilly-Weinberger () [Corola-website/Science/309917_a_311246]
-
a fost ales senator pe listele partidului legionar Totul pentru Țară). Numit de Horia Sima Prefect al Poliției capitalei, a organizat și condus Masacrul de la Jilava din noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940 când, în fruntea unui grup de legionari, a asasinat 64 de foști demnitari și ofițeri români. Judecat de un tribunal militar, a fost degradat, condamnat la moarte și executat la 28 iulie 1941, în Valea Piersicilor, situată la sud-est de penitenciarul Jilava (la acea vreme Închisoarea Militară
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
constituirii Forului Legionar. La 5 octombrie 1940 este numit de Horia Sima și de generalul Constantin Petrovicescu, ministrul de interne în guvernul Antonescu-Sima (în timpul Statului Național-Legionar), Prefect al Poliției capitalei și comandant al Poliției legionare din București. Deși inundată de legionari și simpatizanți-legionari, aceștia antipatizau poliția pentru că participase - adesea, cu exces de zel - la activități anilegionare în perioada carlistă. Sima și Petrovicescu au decis deci, constituirea unui corp de poliție auxiliară, numită „Poliția legionară”. Antonescu a intuit avantajele pe care le
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
dușmani personali folosindu-se de Mișcarea legionară, pe care o va putea acuza ulterior de aceste crime și ilegalități, așa că s-a grăbit să-i dea mână liberă: "„Aveți toată latitudinea, dublați toate elementele de la Siguranță, de la Poliție, dublați cu legionari, să poarte cămașă albastră, verde, n-am nimic de spus, dar să facă parte din aparatul oficial”". În privința Siguranței, Antonescu trișa, deoarece după ce l-a arestat pe Mihail Moruzov a numit la conducerea Serviciului Special de Informații - SSI un funcționar
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
noiembrie 1940 a cerut ajutorul armatei pentru a executa transferul arestaților. Zăvoianu a aflat că este pe cale să fie neutralizat și a decis să acționeze de urgență. În noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, în fruntea unei grupe de legionari, s-a deplasat la penitenciarul Jilava și a declanșst măcelul. În noaptea respectivă se găseau arestați la Jilava 65 deținuți, politicieni și ofițeri superiori ai armatei și poliției, sub acuzarea de complicitate la arestarea și executarea lui Codreanu, 28 în
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
de complicitate la arestarea și executarea lui Codreanu, 28 în arest preventiv, cu mandat de arestare și 37 adunați de "Poliția legionară" fără mandat de arestare, în special, polițiști și jandarmi. Plutonierul de jandarmi Petre Tudor a fost arestat de legionari și asasinat datorită coincidenții de nume cu unul dintre asasinii lui Codreanu. Dintre cei 65 de arestați au fost asasinați 64. Printre cei 28 de deținuți în arest preventiv (cu mandat de arestare) se numără: Prin decretul nr. 314 din
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
în 1956, în ultimul an de studii, este arestat pe motive politice și exmatriculat împreună cu prietenul său cel mai bun, scriitorul Sorin Titel, pentru „abateri grave de la disciplina de student”. Printre alte motive, a fost acuzat că este fiu de legionar și a avut o educație legionară de la tatl său. Pus sub observație, este eliberat din arest după câteva ore, după ce fusese silit să semneze declarații la Securitate prin care promitea că nu se va implica niciodată în demonstrații cu caracter
Nicolae Mihai () [Corola-website/Science/308962_a_310291]
-
prin pasul Lainici), străjuit de castrul de la Ad Mutriam și prin valea Oltului (prin pasul Turnu Roșu), străjuit de castrul de la Arutella. Defileul Lotrului devenind accesibil abia în secolul al-XX-lea. Spre est era doar un drum de munte terasat de legionarii romani, străjuit de coline împădurite, care pleca dintre localitățile de azi Curtea de Argeș și Pitești, bifurcând-se, în afara provinciei, spre Câmpulung și spre sudul Munteniei. Această relativă izolare de restul lumii a oferit locuitorilor o anumită protecție naturală în fața năvălirilor; nordul
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
studiul istoriei legiunilor romane, se poate observa ca veteranii legiunii a V-a Macedonica și legiunii a XIII-a Gemina sînt lăsați la vatră și primesc ca plată a serviciilor militare, loturi agricole în Dacia Malvensis, Caracalla împroprietărește chiar și legionarii altor legiuni romane. Se datorează și garnizoanelor militare, emisiunile din capitală sunt aici mult mai frecvente decât în provincii. Din contră, Muntenia de la apus de Limes Transalutanus este un teritoriu locuit de barbari, în care pătrunderea de monedă are mai
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
a fost teritoriu de pasaj a migratorilor. Un alt indiciu al latinizării avansate, îl constituie diferențele de înfățișare ale oltenilor, mai bruneți, cu debit verbal mult mai alert și gesticulări frecvente, colerici, expansivi, caracteristici moștenite direct de la colonizarea masivă cu legionari a unui teritoriu în care populația geto-dacă a fost redusă din diferite motive (războaiele daco-romane, luarea în sclavie a multor barbați daci, migrarea unei părți a băștinașilor spre dacii liberi). De fapt, primii coloni au fost așezați în Oltenia de către
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
motive (războaiele daco-romane, luarea în sclavie a multor barbați daci, migrarea unei părți a băștinașilor spre dacii liberi). De fapt, primii coloni au fost așezați în Oltenia de către Traian chiar înainte de construirea podului de la Drobeta, erau cohorte auxiliare din Hispania, legionarii au primit pământuri în jurul Drobetei, constituind o enclavă, un cap de pod menit să înlesnească construirea în deplină securitate a podului de peste Dunare. Acest ansamblu al descoperirilor masive de monedă romană, unelte agricole, fibule si ustensile de tot felul, arme
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Viena, a fost parte a diplomației românești, ca șef de cabinet la Ministerul Propagandei și, ulterior, atașat de presă la Roma. Reprezentarea la Roma a fost întreruptă în anii conducerii statului român de alianța dintre guvernul mareșalului Ion Antonescu și legionari. A revenit în diplomație, de data aceasta la Viena. Când România întoarce armele împotriva Germaniei (august 1944), Vintilă Horia și soția lui, Olguța (n. Teohari), sunt internați într-un lagăr german. La sfârșitul războiului, cei doi soți pleacă în Italia
Vintilă Horia () [Corola-website/Science/298919_a_300248]
-
Paris (între 1960-1964), respinge oferta ambasadei române de a intra în rolul de reprezentant al scriitorimii României comuniste. Guvernul român, cu sprijinul comuniștilor francezi, începe o campanie de denigrare a scriitorului, atribuindu-i - printr-un dosar falsificat - un trecut de legionar. Sub presiunea acestei campanii, Vintilă Horia refuză premiul Goncourt. Dar, conform regulamentului Premiului Goncourt nu poate fi anulat. El rămâne atribuit dar nedecernat. Romanul a fost distins în 1961 la Milano cu o medalie de aur (Medalla de Oro de
Vintilă Horia () [Corola-website/Science/298919_a_300248]
-
incapabili să probeze vreo încălcare a legii de către arestat, așa cum dovedește un referat din 10 decembrie 1949, semnat de căpitanul de securitate Nicolaescu Marin. În consecință se propune încadrarea arestatului în prevederile Ordinului 5/1948, categoria preventivi, vizând arestarea foștilor legionari.() Neputându-se reține în sarcina sa vreo acuzație dovedită, este trimis la închisoarea Jilava, unde rămâne până la 23 aprilie 1949. Este ridicat de la Jilava și transportat la închisoarea Ocnele Mari, fără ca situația sa de reținut să primească vreo clarificare. Aici
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
sporadice cu membri de frunte ai Mișcării Legionare. Astfel, potrivit unei declarații a lui Nicolae Pătrașcu din 30 iulie 1957, acesta l-a contactat personal pe Țuțea în anul 1945 pentru a-l ruga să obțină ca "un grup de legionari capturați în Munții Ciucaș să nu fie condamnați la moarte", bazându-se pe prietenia dintre acesta și Petre Pandrea, cumnatul lui Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul justiției de atunci.() În ultimii ani, (după 1989), starea sănătății lui Petre Țuțea s-a înrăutățit
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]