3,106 matches
-
din partea opiniei publice, dar pot să și profite de ocazia de a informa și modela preferințele oamenilor. De asemenea, oficialii pot testa reacția publicului la propunerile de politici publice. Dar, pentru participarea autentică a cetățenilor, cel mai important argument este legitimarea deciziilor și politicilor pe care guvernele trebuie să le asume. 2.8.2. Capitalul social și coguvernanța Capitalul social exprimă gradul de implicare a cetățenilor în afacerile publice ale comunității. De asemenea, capitalul social reprezintă un argument, dar și un
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cunoștințe și capabilități la succesul întregului exercițiu” (Carta albă privind guvernanța, 2001). Romano Prodi, fost președinte al Comisiei Europene, sublinia nevoia de creștere a eficacității guvernanței multinivel, relevând faptul că posibilitatea de atingere a unui dinamism real, a creativității și legitimării democratice în UE este potențialul care există de-a lungul diferitelor niveluri ale guvernanței. Teoria guvernanței multinivel traversează domeniile tradițional separate ale politicilor internaționale și interne, aducând în lumină, pe de-o parte, reducerea diferențelor dintre aceste domenii, în contextul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cândva dacă mai crede în „ascendența lui (a lui Eminescu, n.n.) armeană”. Mirarea, totuși, rămâne: cum de va fi răsărit Eminescu “în mijlocul unui popor așa de ușuratic” (8 martie 1975 Ă 452)? Așadar, Eminescu, care-i dă puternicul sentiment al legitimării. Apoi, limba română, de care fuge deliberat, nevrând să cadă pradă „ispitelor graiului nostru” (15 febr 1974 Ă 235). Tot ceea ce iubește Cioran supune disprețului. E parcă teama de a se recunoaște în propria ființă. Cândva traduce din Oda lui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
spune într-un loc, „ispita ateismului la credincios, veleitățile mistice ale raționalistului”, adică „uitările”, „contradicțiile cu sine însuși” (III, 301). Negativitatea, nuanțele, contradictoriul sunt ipostazele acelui adevăr, mască a ființei, în legătură cu care el nu poate folosi majuscula. Cioran străinul, despre legitimarea iluzieitc "Cioran str\inul, despre legitimarea iluziei" Drumul spre adevăr trece, la Cioran, prin conștiința inconsistenței. Știm bine: hohotul său ironic (stins uneori) e provocat de faptul că materia din jur, corpurile care-l înconjoară, Dumnezeu chiar sunt aparențe. De
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la credincios, veleitățile mistice ale raționalistului”, adică „uitările”, „contradicțiile cu sine însuși” (III, 301). Negativitatea, nuanțele, contradictoriul sunt ipostazele acelui adevăr, mască a ființei, în legătură cu care el nu poate folosi majuscula. Cioran străinul, despre legitimarea iluzieitc "Cioran str\inul, despre legitimarea iluziei" Drumul spre adevăr trece, la Cioran, prin conștiința inconsistenței. Știm bine: hohotul său ironic (stins uneori) e provocat de faptul că materia din jur, corpurile care-l înconjoară, Dumnezeu chiar sunt aparențe. De aici, demonismul: certitudinea ființei nu i-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
suferință, nimic nu există cu adevărat. Tot ce nu-i suferință se înscrie pe o scară a aparențelor, există mai mult sau mai puțin” (I, 345). Doar suferința ar legitima umbra de încredere, întrucât ea conține, fără nici un fel de legitimare exterioară, un sens: „Vrem, nu vrem, suferința este; dacă n-aș fi, aș subscrie întru totul la teza vacuității universale” (I, 110). Oricum, momentele de angoasă stârnite de spectacolul van, mecanic, al existenței sterile vor fi fost depășite. „Detașarea e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
prezențe. De fapt, tot negându-și firea, căutând înțelepciunea sau exersând ironia, el nu face decât să-și asculte vocile. Tocmai vocile lui sunt contradictorii și, prin asta, legitimează aparența. Iar ceea ce „produce” Cioran, la antipodul faptei, ține de această legitimare permanentă a aparenței. Fețele identității sau Cioran, evreultc "Fețele identit\Ții sau Cioran, evreul" Dar, între aparență și adevăr, cine este Emil Cioran? Spaima care se află la rădăcina tuturor interogațiilor lui, spaima originară, privește tocmai propria identitate, o identitate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
într-un loc: „Scepticismul are o proastă reputație. Și totuși, sub demersul său trufaș și nepăsător, ce sfâșieri! E însuși fructul unei vitalități precare, adânc vătămate” (I, 143). În acest echilibru instabil, echilibrul unei trufii învinse, sfâșierea are atribut de legitimare. Oricum, în spatele scepticismului lui Cioran se ascunde neputința vitalității și a cinismului. Dar, și vitalitatea, și cinismul l-au bântuit pe Cioran. „Ca să suporți viața, trebuie să fii cinic sau naiv. / Când nu ai privilegiul să fii cinic sau naiv
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
asociază religiozității lui Cioran, care vorbește uneori de fondul său religios, chiar dacă recunoaște că se poticnește în fața absolutului. Este vorba despre tema paradisului pierdut, despre obsesia sfințeniei și despre fascinația rugăciunii. La limită, despre felul în care Răul e o legitimare a Binelui, iar scepticismul, o formă de religie. Paradoxal, atât de nemulțumit de toate, răzvrătit sau numai retras în peștera scepticismului cinic, Cioran trăiește uneori cu sentimentul că se află în Paradis. O spune explicit la un moment dat: „Paradisul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
geneza" conceptelor în "experiența de sine a individului" (vezi III, 1C). Autorul vorbește acum despre "obiectele fizice" care constituie "suportul" impresiilor 69. Dar până să "legitimeze" conceptul de "fizic", Dilthey procedează la fel cu conceptul de "psihic". Iată traseul acestei "legitimări", așa cum apare el în Construcția lumii istorice... (îl descriem aici, deoarece reprezintă unul dintre centrii vitali ai concepției diltheyene; totodată, ne oferă astfel prilejul de a pune în lumină locul inserției conceptului generic de Zusammenhang și de a evidenția importanța
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Girul are următoarele efecte: • translativ: prin gir se transmit drepturile cambiale, adică acele drepturi specifice raportului cambial; • de garanție: ca efect al transmiterii cambiei prin gir, girantul își asumă obligația de a garanta acceptarea și plata cambiei de către tras; • de legitimare al girului: ca urmare a transmiterii cambiei prin gir, giratarul este legitimat în calitate de creditor al sumei menționate în titlu. Giratarul este abilitat să exercite drepturile prevăzute în cambie. Girurile care nu produc efectele specifice raportului cambial, în special efectul translativ
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
toți cei care au "făcut sistem", dincolo de vreo cristalizare "dreapta", "stânga", valorează mai mult decât stabilirea unor evidențe și a raporturilor de adevăr, pe care acestea le conțin. Uciderea românilor în decembrie 1989 nu a fost doar o chestiune de legitimare a noului regim, ci și una de incertitudine, lașitate, trădare, iluzionism politic. Incertitudine a loialiștilor lui Ceaușescu încotro se îndreaptă, de aici și o serie de ordine contradictorii din partea militarilor și, implicit, de victime gratuite. Lașitate a revoluționarilor (de pe la TVR
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
viață social-politică și economică sănătoasă pentru românii de după 1989. În mod paradoxal, cadavrele de dinainte de revoluție, torturate pentru a acredita "prezența teroriștilor" și existența politică a noului regim, nu legitimează actuala viață social-politică a românilor, ci o subminează. Așadar nu legitimare a noului regim, cum spune Agamben, ci subminare a societății românești și a regimurilor politice de după 1989, ale căror temelii nu se (mai) pot susține prin minciuni și instrumentalizări discursive. Aceste crime s-au întors și se întorc împotriva celor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Germania de Vest într-un vast ansamblu european, conducătorii SFIO cred astfel că o pot neutraliza, supraveghea și înăbuși în fașă orice speranță de reînnoire a naționalismului german. Proiectul construcției europene se explică astfel, chiar dacă acest motiv nu este singurul. Legitimarea acestui demers nu se fondează numai pe rațiuni defensive, ci și pe o analiză internațională, complet diferită de cea dezvoltată în același timp de Partidul Laburist. Realizarea unei Europe unite, solidă din punct de vedere economic și militar, va favoriza
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
va soluționa cererea nu pe baza situației existente la data sesizării ei ci la data soluționării cererii. Neregularitatea trebuie înlăturată înainte de a pune concluzii în fond. Doctrina consideră că această nulitate este o nulitate absolută 124, cu consecințe directe în privința legitimării calității procesuale active și a termenului de prescripție în acțiunea în nulitate corespunzătoare. Cererea privind declararea nulității poate fi exercitată de orice persoană interesată iar acțiunea în nulitatea societății este imprescriptibilă. Normele europene nu limitează acest drept la acțiune decât
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
asasinilor" din 10 mai 1883, ci și faptul că, așa cum scrie Eminescu în decembrie 1880, "sistemul de guvernare al lui Brătianu și al partidului său a creat atmosfera în care asemenea fapte sunt posibile, în care autorii lor găsesc o legitimare a scopurilor lor (...)". La 1848 avusese loc o tragere la sorți asemănătoare cu cea indicată de Pietraru (agresorul lui I. C. Bratianu). Era vorba a se trage la sorți asasinul lui Vodă Bibescu. Dacă am întreba cine a prezidat acel act
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și terminând cu Marian Popa, ce se îndoiesc de autenticitatea ficțiunii, și în general de puterea de invenție a autorului nuvelei "Pe strada Mântuleasa". Pagini de o incisivă expresivitate descriu ravagiile național-comunismului ceaușist, ce își dorea cu orice preț o legitimare inclusiv prin accentuarea recursului la protocronism. Echivalând preexistența cu preeminența, s-a bătut monedă pe originalitatea istoriei și literaturii române, drept care au fost retipărți reprezentanții perioadei interbelice, mit obsesiv al anilor șaizeci, un fel de "paradis pierdut" sau "vârstă de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și cu aerul că lucrurile îl ignoră, așa cum le ignoră el, orbul. În fapt, pătrunzînd, pînă la a o ocupa, scena acțiunii principale. Narațiunea construiește metodic aceste spații ficționale ale periferiei, adăugînd mereu excepției (naturii outsidere a azilului, închisorii) o legitimare prin care se înfățișează precum o lume de sine stătătoare. De neocolit, caracterul închis (simbolic și concret, carceral) al restrînsului univers provoacă însă, creîndu-i un loc de manifestare, mijlocul imaterial prin care deschiderea operează în interiorul lui. O lume "fără ieșire
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
un echilibru interior. Sentimentul de amenințare a ființei umane, într-un context istoric nefavorabil, stă la baza poeziei, dar și a filosofiei sale. Blaga pornește de la conștiința crizei omului modern și consideră că existența umană are un sens și o legitimare: creația de cultură. Perspectiva umanului e creația continuă, infinită, mod prin care omul se afirmă pe sine ca existență și anulează neantul. TEME ȘI MOTIVE POETICE 1. Dorința eului poetic de a se contopi cu cosmosul apare din primul volum
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rele a sa muiare să aibă și fieștecaré pre al său bărbat să-l aib㻓. Nu știm în ce măsură aceste recomandări ale mitropolitului au fost preluate de către preoții, cert este că partenerii se îndreaptă din ce în ce mai des către Biserică ca instituție de legitimare a legăturii lor, prezență regăsită în numărul din ce în ce mai mare al documentelor. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând întotdeauna caracterul căsătoriei, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și un altul, mult mai puțin împovărător, pentru săraci, „de fieșcare nuntă să se dea bani 30“. Reluarea acestor pitace arată că preoții percepeau în continuare vechile sume sau peste sumele prevăzute, obligând cuplurile să trăiască clandestin și să amâne „legitimarea“ legăturii de azi pe mâine. Un pericol îl reprezintă pseu do preoții care circulă prin sate și care își oferă serviciile la prețuri de nimic. Se pune întrebarea dacă ceremonia lor este capabilă să dea autoritatea necesară căsătoriei. Probabil că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că ele reactualizează valori de interes permanent și asigură o continuitate istorică pe această linie. Dacă nu e "nimic nou sub soare", se înțelege că orice ruptură, oricât de îndrăzneață, poate găsi în trecut elemente de sprijin, de motivație, de legitimare. Lumea modernă a pus, fără îndoială, prea mare accent pe discontinuități, acordând protestului și negației un rol excesiv, un prestigiu ce nu se recunoaște în realitatea faptelor. Inovația, avangarda, schimbarea bruscă au ajuns a fi, mai ales în ultimele două
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
luni în șir organele puterii au dus o campanie de dezinformare sistematică. Ele n-au avut altă grijă decât să întrețină pe de o parte iluzia reformelor ameliorative, iar pe de alta să împroaște cu noroi pe oricine stânjenea efortul legitimării prin verdict electoral. Verdictul s-a dat, urmarea se vede: mizerie pretutindeni, inerție în toate sectoarele, afară poate de pița neagră, și completă lipsă de orizont. Neliniștea a cuprins pături largi ale populației, iar scrutinul de la 20 Mai arată că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
delir" capătă, într-adevăr, forme delirante. Pentru această capodoperă ieșită din aceeași canava că și Oul de șarpe al lui Ingmar Bergman, Căința lui Tenghiz Abuladze sau, de ce nu, Călăuza lui Andrei Tarkovski, Mircea Daneliuc nu avea nevoie de nicio legitimare estetică românească. Ci doar de un pretext literar care să primească imediat acordul cenzurii. Or, nuvelă unuia dintre prozatorii agreați de regimul comunist părea a reprezenta, din această perspectivă, o soluție ideală. Suma de clișee specifice recuzitei fantastice pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
la Catedrala sau Secolul Luminilor, ca să citam doar câteva din operele de referință ale vremii 33. Scriitorii boom-ului se dedică temelor istorice, cu precădere apărând figură dictatorului. De exemplu, Carlos Fuentes, în Terra nostră (1975), critică folosirea istoriei în legitimarea nedreptății prezentului, paraguayanul Augusto Roa Bastos ridiculizează documentarea istorică și explorează figură conducătorului José Gaspar din Franța că o metaforă la adresa dictaturii lui Stroessner, în Yo, el Supremo (1974 Eu, Supremul); în 1975, García Márquez parodia vorbăraia goală a conducătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]