2,072 matches
-
texte originale pentru a extrage niște concluzii despre mentalul colectiv din acea perioadă e un exemplu tipic de abordare calitativă. Efortul calitativ este unul științific, pentru că nu mai merge pe speculații de natură filosofică sau politică - din categoria „românii sunt leneși” -, ci se bazează pe un fond „documentar”. Acest fond de documente fie există, fie este „creat” de analist. Corin Braga: Temele invocate de tine sunt de fapt niște stereotipii colective care alcătuiesc substanța psihică a unui grup social sau național
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trucat al unei respirații. Un sfârșit nesfârșit de lume4. Acolo se plasează și Tia Șerbănescu: Hotărât lucru, n-avem nici o scăpare, sfârșitul lumii ne găsește cum nu se poate mai pregătiți, mai apți pentru el. Nu suntem decât niște larve leneșe; am renunțat să gândim, am renunțat să discernem 5. Chiar și cei care prevăd căderea regimului o asociază cu un scenariu (nelipsit de o dimensiune metafizică) al morții expiatoare. Astfel concepe momentul I.D. Sârbu În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită dau tonul fluentelor notații. În modulările unei melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul precar al unei vieți lipsite de orizont. Mici întâmplări pitorești, mai o bârfă, mai o ciorovăială colorează stins o ambianță deprimantă, care devine ucigătoare atunci când peste orășelul somnolent ploile de toamnă șiroiesc fără contenire. O adolescentă
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
tovarășului Panait Istrati, replică la publicarea cărții Spovedanie pentru învinși), Paul Costin Deleanu (Răspuns la „Eonul dogmatic”), Camil Petrescu (Ad rem, răspuns la un articol al lui Șerban Cioculescu din „Vremea”, privind ideea de „frumos în artă”), Zaharia Stancu (Literatura leneșă, Politică și corupție), Cicerone Theodorescu ( Confuzia în spiritul creator contemporan). Un număr din 1936 este dedicat lui B.P. Hasdeu. Anton Holban publică un studiu despre Marcel Proust. Mai colaborează Octav Șuluțiu, Alf Adania, Arșavir Acterian, Ghiță Ionescu, Al. Talex, Paul
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
sunt reproduse din alte jurnale și reviste românești („Convorbiri literare”, „Tribuna”, revistele lui N.T. Orășanu ș.a.). Numele întâlnite în mod obișnuit sunt cele ale lui V. Alecsandri, Anton Pann, Iacob Mureșianu, N.T. Orășanu, G. Coșbuc, I. Creangă ( Povestea unui om leneș), Cilibi Moise. Se traduce din Camille Flammarion. O rubrică intitulată „Spice de aur” prezintă importanți scriitori români: Iancu Văcărescu, Gh. Asachi, I. Heliade-Rădulescu, G. Barițiu, D. Bolintineanu, B.P. Hasdeu, Titu Maiorescu. R.Z.
MESERIASUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288095_a_289424]
-
G. Bacovia, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Marin Preda. Incitantă, cartea lui M. stârnește reacții contradictorii: pe de o parte, „articole de nivel școlăresc”, volum „cu desăvârșire neinteresant” (Nicolae Manolescu), pe de alta, „nu este o carte pentru minți leneșe” (Mihai Ungheanu). Cea de-a doua culegere, Viciul nepedepsit (1994), conține mai întâi meditații asupra clasicilor (Eminescu, I.L. Caragiale, G. Călinescu), cu accente și interpretări noi, dovedind un spirit critic liber și neinhibat de bibliografia abundentă. Într-o altă secțiune
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
pluralist, limitele sunt destul de largi. Tendința de a controla familia în folosul colectivității subzistă însă. Divorțul sancțiune este un exemplu, dar și alte forme mai discrete de blamare a soților de către anumite instanțe (sub pretextul protejării copiilor) - ca fiind dezinteresați, leneși, nedescurcăreți, răi părinți etc. - se înscriu în același context. Controlul statului asupra familiei privind cantitatea și calitatea noilor generații se exprimă dominant prin politicile demografice. În funcție de rata natalității și de condițiile economico-sociale din fiecare țară, există politici pronataliste, antinataliste și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vis american combină credința În Dumnezeu cu munca intensă și sacrificiile pentru un viitor mai bun. Noile surogate - jocurile legale, programele de televiziune și altele la fel - se bazează pe fantezie și iluzie. Am devenit, spun criticii, un popor obez, leneș și sedentar, care Își petrece o bună parte a timpului dorindu-și succesul, dar fără să Își „plătească cotizația” de efort personal necesar pentru a reuși În viață. Aceasta este o judecată dură, dar probabil din ce În ce mai adevărată pentru un număr
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cât cred Putnam și alții - atunci s-ar părea că visul american se Înfășoară din ce În ce mai mult În promovarea interesului personal Îngust, cu consecințe dezastroase pentru bunăstarea socială. Există totuși și alt aspect al problemei. Nu toți americanii sunt egoiști sau leneși, nu toți Își doresc răsplata fără muncă, la fel cum nu toți americanii trec nepăsători pe lângă ceilalți oameni. Acest gen de persoane există. Există totuși milioane de americani care au muncit din greu, au transformat visul american În realitate și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
400 de ani de la sosirea primilor sclavi În America, chestiunea rasială domină Încă psihologia americană. Orice vizitator simte, foarte repede, tensiunea rasială care perimează atmosfera. și, ca să fim onești, mulți americani de rasă albă cred că cei de culoare sunt leneși, În cel mai bun caz, iar În cel mai rău caz incapabili din punct de vedere genetic să se ridice deasupra propriilor circumstanțe. Unii observatori au sugerat că unul dintre motivele pentru care europenii, spre deosebire de americani, sunt mai Înclinați să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asigura o mai mare mobilitate socială, suntem, În mare măsură, puțin Înclinați să folosim banii din taxe pentru acest scop. Dacă cei bogați sunt bogați fiindcă sunt mai inteligenți și muncesc mai mult, iar cei săraci sunt săraci fiindcă sunt leneși sau netalentați, atunci nimic din ceea ce Întreprinde guvernul nu va face vreo diferență. și, În plus, ar transmite un mesaj greșit, anume, că cei care au muncit din greu și au realizat ceva În viață, trebuie apoi să sacrifice parte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dorește depinde, după Skinner, în exclusivitate de configurația de condiționări, de reîntăriri pe care o oferă. Vidul axiologic, anomia și anormalitatea s-ar explica prin absența sau slaba operativitate a reîntăririlor: dacă oamenii nu lucrează îndeajuns nu este din cauză că sunt leneși sau că le-a scăzut simțul moral, ci pentru că bunăstarea la care au ajuns face reîntăririle (stimulările) economice mai puțin eficiente; și dacă studenții nu învață nu este pentru că nu sunt interesați, ci pentru că standardele au fost coborâte sau pentru că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
crește coeziunea grupului, atașamentul reciproc și spiritul colectiv. Aceste tactici, împreună cu unele mai specifice, pot anihila tendința de eschivare sau îi pot reduce magnitudinea, așa cum, de altfel, demonstrează și experiența istorică, și viața cotidiană actuală. Acțiunile colective produc nu numai leneși și blatiști, ci și dăruiți și eroi, ce merg de multe ori până la sacrificiul suprem. Să remarcăm în final că atât paradigma facilitării sociale, cât și cea a lenevirii se refereau la performanța individuală și colectivă în condiția prezenței altora
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
despre literatură, el își cucerește imediat asistența. Cine face greșeala să-l asculte mai mult de cinci minute ajunge dependent de farmecul lui. în aceste discursuri rostite cu o voce tremurată apar numeroase digresiuni care, în loc să agaseze, măresc plăcerea scufundării leneșe în lumea literaturii. Cornel Ungureanu nu este niciodată grăbit, deși în viața lui fiecare minut contează. Discuția cu cei din jur - cu cei care merită o discuție - se transformă întotdeauna într-un ceremonial al comunicării. în plus, Cornel Ungureanu găsește
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
care aplică lovituri de bici unor nesimțiți, până când se prăbușește el însuși, extenuat, sub privirile lor batjocoritoare. În mod curios, Cristian Tudor Popescu nu-i critică niciodată pe oamenii simpli, ca și cum nu ar vedea că printre ei există atâția lași, leneși și incapabili. Pentru el, populația este sacră, vina pentru degradarea fără precedent a vieții din România revenind exclusiv demnitarilor. Stângismul de intelectual naiv, dorința isterică de a schimba peste noapte mersul lumii îl fac pe ziarist să semene cu anarhiștii
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
tradițional) sufletul românesc. Între o falsă glorie trecută și un mereu actualizabil autopersiflaj se consumă slaba aderență la realitate de care suferă românitatea. Noi suntem fie cei mai (buni, viteji, drepți, înțelepți, pacifiști etc.), fie cei mai (lași, mediocri, nesolidari, leneși, cârtitori etc.). Pentru "între"-le mijlocitor, adică pentru media pe care se clădește orice realitate normală, nu avem încă organ. Iată de ce a fi român este cu adevărat incomod. Subiectivi prin vocație, boicotăm istoria și ne victimizăm singuri, neștiind (sau
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
lucru bun. 11. Iar de văduvele cele tinere te ferește. Căci, atunci când poftesc împotriva lui Hristos, vor să se mărite. 12. Și își agonisesc osânda, fiindcă și-au călcat legământul dintâi. 13. Dar în același timp se învață să fie leneșe, umblând din casă în casă, și nu numai leneșe, ci și guralive și iscoditoare, grăind cele ce nu se cuvine. 14. Vrem deci ca văduvele tinere să se mărite, să aibă copii, să-și vadă de case, și să nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ferește. Căci, atunci când poftesc împotriva lui Hristos, vor să se mărite. 12. Și își agonisesc osânda, fiindcă și-au călcat legământul dintâi. 13. Dar în același timp se învață să fie leneșe, umblând din casă în casă, și nu numai leneșe, ci și guralive și iscoditoare, grăind cele ce nu se cuvine. 14. Vrem deci ca văduvele tinere să se mărite, să aibă copii, să-și vadă de case, și să nu dea potrivnicului nici un prilej de ocară. 15. Căci unele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1986, p. 226 („Prohod minunat”: „Murind un țăran avut, femeia acestuia frumușică și tânără chemă pe preotul local care era văduv...”); vol. III, Editura Minerva, București, 1989, p. 31: „Fata vădanei”, pp. 380-381: „Arde Dobra”, câteva din ciclul „Femeia leneșă”, pp. 371-421; vezi și Sabina-Cornelia, Stroescu, La typologie bibliographique des facéties roumaines, vol. I-II, Editions de l'Academie de la République Socialiste de Roumanie, Bucarest, 1969, p. 195 (nr. 3383 / 4), p. 209(3419), p. 229 (3462 / 4: „Acul din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
modul În care este cultivată sau Îngrijită aceasta de către individ. Ea este expresia directă a nivelului de educație și cultură al persoanei respective, dar și un indicator al activității profesionale a acesteia. O mână poate fi și expresia emoțiilor: mâna leneșă și mâna nervoasă, mâna ascunsă sau cea care gesticulează etc. Trebuie să extindem calitățile și funcțiile psihomorale ale mâinii la trup În totalitatea sa. Trupul are o semnificație psihologică extrem de importantă. El este structura spațială, somatică, a sufletului. Dreapta și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care-l stimulează și pentru care se dedică, ducând până la capăt acțiunea Întreprinsă. Omul inactiv este o persoană nemotivată psihologic, care are sentimentul că ceea ce face este inutil. El este, din punct de vedere psihologic, o persoană adinamică, inertă, pasivă, leneșă. Din punct de vedere moral, este complet lipsită de interes pentru sarcina pe care trebuie s-o execute. Nu-i vede sensul și nici valoarea. Consideră totul inutil, lipsit de importanță. Nu poate Începe acțiunea sau dacă o Începe se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
umanitate, dar în raporturi mai complexe. Aceleași ființe alienate, în curs inexorabil de prăbușire (la fel ca și „casa cu molii” unde trăiesc membrii clanului Vesper din romanul Figuranții, în care Sorin Titel vede o rescriere a Poveștii unui om leneș cu procedeele specifice prozei contemporane), sunt urmărite în procesul lor involutiv; tema este unică, surprizele diegezei sunt excluse. Însă, și aici de la monotonia asumată prin comentariul narativ egal, descriptiv, neimplicat, prozatorul îndreaptă atenția spre viața interioară a protagoniștilor, oameni incapabili
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
nivelul cultural-educativ. În cazul în care aceste aspecte sunt neglijate, pot apărea situații conflictuale, stări de tensiune sau chiar manifestări patologice de tipul devianțelor: diferențe caracteriale și de temperament între parteneri; bărbatul cu personalitate dizarmonică, brutal, impulsiv, alcoolic, imoral; femeia leneșă, inafectivă, rece, imorală, alcoolică; mentalități opuse în ceea ce privește modul de a vedea viața; stări de tensiune și conflicte între parteneri; intervenția sau pătrunderea unor persoane străine în cadrul cuplului (socri, rude, prieteni etc.). Vârsta considerată optimă pentru căsătorie este cea cuprinsă între
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inaugurarea unui soi de anatomie a singurătății: „Retrage-te în tine, sărbătoare,/ singurătate, ține-mi ochii goi,/ văd ceea ce visez că văd, e bine,/ un râu de miere curge în noroi.// Simt lanțul moale, sunt verigi de cârpă/ și gesturi leneșe ne irosesc,/ chiar mugurii ce vor țâșni din teaca/ acestor buruieni care tot cresc”. Exhibarea unui limbaj anatomizant este însă doar o capcană: dominantă rămâne întemeierea culturală a imaginii. Moartea ca dulce momeală, „năpârlirea sensului”, „cenușa moale” a pustiului și
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
o anume putere comunicativă, de un accent personal. Un pastel estival surprinde cu vivacitate priveliști caracteristice, transmițând îndeosebi senzații olfactive: „Arome de izmă și cimbru te-mbată, / Și ochii aproape te dor de lumină; / În minte îți vin tot mai leneșe gânduri, / Ca bulgăr de ceară se-nmoaie și trupul, / Iar pleoapele alunecă-ncet...” (Zi de vară). O secvență a poemei Podul Înalt evocă plastic momentul decisiv al bătăliei, cel în care Ștefan cel Mare a prăvălit copaci peste invadatori: „Dar
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]