2,139 matches
-
doar ca masă de manevră) și i-au mătrășit urgent pe incomozii prunci. În definitiv, rău au făcut, pentru că, dacă numele Rusiei a mai contat cîndva în arta secolului, asta s-a datorat acestor excepționali expluzați. Nicicum celor care, în lene pe ruble și pe kopeici cohorte fără număr au sufocat fostele incinte țariste și, mai tîrziu, sălile congreselor popoarelor cu hidoșeniile realismului socialist. Extrem de tentantă, această "nouă metodă de creație" și pentru maeștrii poporului din țările devenite satelite ale Moscovei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
văd din nou nevoit să deplîng, în primul rînd, lipsa epicului și nu știu ce explicație să dau acestui fenomen care mă tem să nu ia amploare. O fi lipsa imaginației (lucrul cel mai trist cu putință), a talentului narativ, în fine, lenea scriitorilor tot mai mult prozatori și mai puțin povestitori, sau pur și simplu o stupidă trăsătură de generație sedusă de o nouă formulă de antiroman umplut simplist cu trăncăneli neîncetate și continue hoinăreli". Ar fi pus astfel în valoare, cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exprima prin tulburări senzoriale (la nivel vizual, auditivă, prin stări nervoase sau disfuncții metabolice, ori ale glandelor endocrine, influențează negativ activitatea de învățătură și performanță școlară prin reducerea capacității de mobilizare și concentrare care poate fi interpretată eronat, fie ca „lene”, „rea voință”, „împrăștiere”, (adică la nivel caracterială, ori prin atitudini de supraprotecție adoptat de părinți sau de elevi. bă În categoria factorilor psihologici pot fi distinși factorii intelectuali și cei non- intelectuali. Particularitățile intelectului sunt premise dar și consecințe ale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
niciodată o nație nu se poate mântui decât prin sine însăși, pierzând confidinția în puterile sale, începură a cerși ajutoriu străin... Ei nu priveau jos, prea jos, poporul, care se târa la picioarele lor și se muncea ca să le hrănească lenea; ei nu gândeau că din acest popor au ieșit toți acei viteji, că el a mântuit țeara într-atâtea rânduri și că ar mântui-o încă, dacă ei făcând un apel la dânsul l-ar fi interesat la pricina țării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
predispoziții „mecaniciste” din fiecare dintre noi. Uneori, tehnicul „somează” omul să devină robot, transformându-l, printr-un mecanism curios, Într-o prelungire sau simplă „unealtă” a artefactului. Abuzul de tehnică creează o anumită dependență (ca orice consum excesiv) și o lene a spiritului ce ne poate Îndepărta de la esența și sensul existenței noastre. E bine ca interferența dintre om și mașină să nu degenereze În suprapunere, iar fiecare entitate să rămână ceea ce este. Să ne ferească Dumnezeu de ziua În care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
roumaine, pref. Émile Faguet, Paris, 1909; L’Ancienne versification roumaine (XVII-XVIII siècles), Paris, 1909; Cetățuile lui Negru Vodă și a lui Țepeș, București, 1910; Tocilescu, București, 1912; Hasdeu și Tocilescu, București, 1913; Istoria literaturii române moderne, I-II, București, 1913-1916; Lenea, București, 1914; Poezia munților, București, 1916; Studii și portrete literare, îngr. și pref. Ion M. Dinu, Cluj-Napoca, 1983. Traduceri: Émile Gebhart, După ce Ulyse revăzu Itaca..., București, 1912; Jean Richepin, Desfrânata, București, 1914. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, IV, 290-292; Ibrăileanu, Opere
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
diferite profesii. Mereu inginerii nu au fost văzuți bine de muncitori, iar directorii nu trebuiau niciodată să ia decizii, uneori chiar strict tehnice, de producție, fără a se consulta cu sindicatele, adică cu reprezentanții muncitorilor. Acuzându-i pe "burghezi" de lene, Engels a adus cu adevărat lenea în rândul tuturor. Raporturile individ-societate s-au inversat iar omul devine dintr-o ființă participativă care își urmărește egoismul și interesele, un membru al "societății drepte", care așteaptă totul din exterior. Statul trebuia să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fost văzuți bine de muncitori, iar directorii nu trebuiau niciodată să ia decizii, uneori chiar strict tehnice, de producție, fără a se consulta cu sindicatele, adică cu reprezentanții muncitorilor. Acuzându-i pe "burghezi" de lene, Engels a adus cu adevărat lenea în rândul tuturor. Raporturile individ-societate s-au inversat iar omul devine dintr-o ființă participativă care își urmărește egoismul și interesele, un membru al "societății drepte", care așteaptă totul din exterior. Statul trebuia să ne dea apartamente, statul trebuia să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
români) și Noi în funcție de frecvențele cumulative (mare, foarte mare și extrem de mare) 1 Tendința spre bârfe și jocuri politice 67% 2 Tendința de a se crede mai deștepți 59% 3 Tendința de a căuta țapi ispășitori 62,3% 4 Comoditatea - lenea 52,8% 5 Tendința de a invidia 59% 6 Superficialitatea (merge și așa) 53,4% 7 Fatalismul (așa a fost să fie) 39,8% 8 Lingușeala 49% 9 Tendința de a-ți plânge de milă 47,1% 10 Credința în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Barthouil-Ionesco, Femei în închisorile comuniste românești, CRC, 1991, 23; Tania Radu, Criza de situare, LAI, 1992, 25; Hristu Cândroveanu, Tinerețe asasinată, „Deșteptarea”, 1993, 2; Cândroveanu, „Evadarea imposibilă”, „Deșteptarea”, 1993, 4; Vlad Russo, Timpul singurătății, VR, 1993, 1; Octavian Soviany, Închisorile Lenei Constante, CNT, 1993, 44; Ruxandra Cesereanu, Doamna Gulagului românesc, ST, 1994, 6; Cândroveanu, Aromânii, 114-118; Dicț. analitic, II, 32-34; Simion, Fragmente, IV, 265-274; Săndulescu, Memorialiști, 270-276. Hr.C.
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
fără glas, mărturisesc prezența lui Dumnezeu în creația sa (A venit, Denie, Urare). Simpatia argheziană pentru universul vegetal și animal intră și în jocul, cu sugestii satirice, în cheia căruia e scris ciclul Hore. Gluma poetului nu e niciodată nevinovată: lenea dospită a dovleacului, școala orătăniilor de curte au un ricoșeu semantic bătând înspre sensul ordinii sociale (Horă în grădină, Horă-n bătătură, Hora lui Esculap). Din perspectiva unui polemism moral și politic, sub masca improvizației fanteziste și libere, a paradoxului
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
pasiuni, astfel că, stingîndu-se o pasiune, se naște alta în locu-i. * [ 15] Clemența principilor nu este decât o politică spre a câștiga afecțiunea popoarelor. * [ 16] Această clemență, din care se face o virtute, se practică aci din vanitate, aci din lene, aci de frică, și mai totdauna de toate împreună. * [ 19] Noi toți avem destulă forță spre a suporta nenorocirile altuia. * [ 20] Constanța celor înțelepți nu este decât arta de a-și închide agitațiunea în inima lor. AFORISME [ 22] Filozofia triumfează
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
se dezgermanizează. 34 {EminescuOpXIII 35} Cititorii noștri își vor aduce asemenea aminte că, în iulie 1881, a apărut în "Berliner Boersen Courrier" un lung articol, care dădea următoarele curioase amănunte și sfaturi: Muncitorul român - zicea foaia berlineză - e de-o lene estraordinară după ideile noastre; îmblă trândăvind îndată ce-a câștigat prin muncă scurtă subsistența lui pe mai multe zile... O concentrare a colonizațiunii germane nu se va putea organiza și recomanda din partea statului decât atunci când guvernul român s-ar hotărî
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vor ajunge a se înțelege ele 'n de ele în contra monarhiei" Și-n adevăr înclinăm a crede că nici un stat nu poate fi slab în care oamenii se luptă mai cu seamă pentru interese morale și de cultură, în care lenea intelectuală și dezinteresarea pentru viața publică se răzbună devenind un pericol pentru existența națională a grupului etnic. Cu toate acestea monarhii Casei habsburgice au multe și prețioase prerogative cari înlesnesc inițiativa și libertatea lor atât în privirea reformelor dinlăuntru cât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din român un sclav al lor. Adunături de rase degenerate, cari coboară zi cu zi mai jos pe scara organică, până ajung a se îngropa ca cânii și ca maimuțele, acestea domnesc asupra poporului românesc; pentru a plăti trebuințele lor, lenea, inepția economică și sterilitatea lor intelectuală, poporul românesc se scoate la mezat și se închiriază, asemenea catârilor și cailor de birjă, cu luna și cu ziua. [3 august 1882] 157 {EminescuOpXIII 158} ["D. C. A. ROSETTI E, SE VEDE... "] D.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de ignoranți și de leneși cari constituie elementele partidului guvernant. În loc de a căuta cauza mizeriei acolo unde ea este în adevăr văzută de medici și statistici: în drumuri de fier ce nu-și produc cheltuielile, în armata prea numeroasă, în lenea proletariatului intelectual cu patru clase primare, în organizația factice, c-un aparat costisitor și netrebnic, în administrația Simuleștilor, în roiurile cosmopolite cari-au năpădit ca locustele, tratând țara ca pe-o America și poporul ca pe pieile - roșii; în loc de a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe oameni nu se va mira de aerul de secături pe care-l are aproape toată generația noastră guvernantă. Mintea unor asemenea nenorociți degenerează precum ar degenera musculatura unui om care ar ședea toată viața în pat. Moleșirea instrumentului intelectual, lenea de-a gândi proprie tuturor biurocrațiilor și, ca rezultat final, incapacitatea de-a munci în mod productiv, iată rolul atotputerniciei statului precum o visează d-nii roșii. Și nu e de ajuns puterea monopolizatoare care o are deja statul până azi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decît evidențe, are tot interesul să chestioneze "soluțiile" spiritualiste. Dar demistificarea Întrupării ca expresie mistică a unui invariant logic nu înseamnă să distrugi totul dintr-o trăsătură de condei, ci să deconstruiești cu grijă, metodic. Misterul este o rațiune grăbită. Lenea raționalistă va putea compensa întîrzierea prin recuperarea timpul pierdut și depozitat în adîncul marilor mituri ale originii. Știind că înlocuirea răspunsului cu o întrebare este o operație indecentă, vom verifica aici o vorbă a lui Giuseppe Verdi: "Să ne întoarcem
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ordinii sociale (de tipul "preoți, războinici și țărani") au o garanție teologică mulțumitoare, în timp ce antropologiile duale care merg pe opoziția între doi termeni nu reușesc să treacă examenul originilor simptom rușinos pentru ele. Ceea ce noi dobîndim prin convenție sau din lene în Omul-Dumnezeu, Hristos, reprezintă în realitate întruparea Cuvîntului lui Dumnezeu. Oricare ar fi prioritatea, misterul nu e nici la intrarea, nici la ieșirea din cutia neagră, acolo sus sau aici jos, ci la mijloc. La întîlnire, mai bine zis la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
altă parte, de fapt există o desconsiderare a tuturor pentru toți, doar teama generată de cei puternici și de care depind direct făcându-i să se poarte în maniere deplorabile, și deci tot fără legătură cu politețea demnă. Pentru Drăghicescu, lenea ar fi cea care ar caracteriza țăranul român. El trece însă și la identificarea cauzelor acestei situații. Astfel, identifică două categorii de cauze, una de natură generică, iar alta cu legătură directă cu viața cotidiană. Schimbarea haotică a domnitorilor genera
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primitiv, teluric, brutal, pe care toți oamenii de bine ș( toate dispozițiile salutare caută să (l ție (n ascuns, să nu-i permită ieșirea la lumina zilei, de care nu este vrednic. (n acest instinct se concentrează relele naturei omenești: lenea, injustiția, invidia contra celui mai bun ș( cruzimea s(ngeroasă" (Maiorescu, Contra Școalei Bărnuțiu, 1868, apud. Manolescu, 1970: 56). Cu siguranță ș( pe Maiorescu (l putem regăsi (n formularea lui Lovinescu, conform căreia "...cultura e suma (nsușirilor mai ales morale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de proprietate individuală. O soluție pentru ameliorarea situației țărănimii era, desigur, (mproprietărirea, utiliz(ndu-se parte din păm(ntul moșierilor, fără (nsă a agrea exproprierea forțată. (ntronarea domniei legii era de asemenea un imperativ al societății rom(nești. Nu beția sau lenea sunt cauze ale sărăciei, ci invers, arată Gherea referindu-se la situația celor din mediul rural. (n timp ce sărăcia absolută distruge fizic ș( psihic indivizii, sărăcia relativă (ce reiese din decalajul (ntre ce posedă cei mulți ș( ce stăp
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea, mitocănia, superficialitatea. Rezultatele sunt confirmate și de alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități și defecte ale românilor autoatribuite inteligență, hărnicie, ospitalitate, omenie, bunătate. Grafic 5.3 Trăsături de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]