1,265 matches
-
sau la ședințe; el nu cunoaște o morală la serviciu și alta acasă (Etică și echitate...: 1972, 403). Pe lângă "principialitate", comunistul trebuia să dea dovadă și de "intransigență", "demascând" fără ezitare dușmanii poporului. Deși afirmă că încurajează spiritul de comunitate, leninismul romantic nu a făcut decât să îl combată și să creeze exact acea mentalitate duplicitară pe care o acuza în rândurile de mai sus. Unde este în acest caz inadvertența? În conștientizarea faptului că leninismul romantic se pronunța în favoarea comunității
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că încurajează spiritul de comunitate, leninismul romantic nu a făcut decât să îl combată și să creeze exact acea mentalitate duplicitară pe care o acuza în rândurile de mai sus. Unde este în acest caz inadvertența? În conștientizarea faptului că leninismul romantic se pronunța în favoarea comunității formată din membri cu o "conștiință revoluționară" deja dezvoltată, maturizați ideologic și fideli disciplinei de partid. Colectivitatea agregată în baza unor valori și principii "burgheze" îi repugna leninismului romantic. Ori, ca orice societate, și cea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acest caz inadvertența? În conștientizarea faptului că leninismul romantic se pronunța în favoarea comunității formată din membri cu o "conștiință revoluționară" deja dezvoltată, maturizați ideologic și fideli disciplinei de partid. Colectivitatea agregată în baza unor valori și principii "burgheze" îi repugna leninismului romantic. Ori, ca orice societate, și cea românească era fundamentată pe aceleași baze axiologice, esențialmente non-leniniste. Lupta pentru transformarea ei într-un fel de partid ideal format din membri ideali, militanți, disciplinați, consecvenți și intransigenți va reprezenta unul dintre obiectivele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ca orice societate, și cea românească era fundamentată pe aceleași baze axiologice, esențialmente non-leniniste. Lupta pentru transformarea ei într-un fel de partid ideal format din membri ideali, militanți, disciplinați, consecvenți și intransigenți va reprezenta unul dintre obiectivele centrale ale leninismului romantic. Neputând să îl atingă, va deveni din ce în ce mai ostil tendințelor "burgheze" existente la nivel social, de care va fi copleșit într-un final nu tocmai îndepărtat. De cele mai multe ori, "îngăduința" și "toleranța" față de încălcarea normelor eticii noastre este justificată prin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu atitudinea de îngăduință înseamnă, de fapt, solicitudine și spirit tovărășesc (Etică și echitate...: 1972, 410-411; subl. în orig.). Dar, dincolo de aspectele personale și interpersonale, piatra unghiulară a "eticii socialiste" era dată de fidelitatea față de "patrie". Astfel, naționalismul conținut în cadrul leninismului romantic își face din plin simțită prezența la nivel ideologic, devenind, paradoxal, dacă ne gândim la principiile internaționaliste ale leninismului revoluționar un criteriu definitoriu pentru aprecierea calității de comunist. Nimic parcă nu atrage după sine o prețuire și o stimă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dincolo de aspectele personale și interpersonale, piatra unghiulară a "eticii socialiste" era dată de fidelitatea față de "patrie". Astfel, naționalismul conținut în cadrul leninismului romantic își face din plin simțită prezența la nivel ideologic, devenind, paradoxal, dacă ne gândim la principiile internaționaliste ale leninismului revoluționar un criteriu definitoriu pentru aprecierea calității de comunist. Nimic parcă nu atrage după sine o prețuire și o stimă mai sacră pentru om", scrie emfatic Ioan Grigoraș, "ca devotamentul său nemărginit față de patrie, ca eroismul său patriotic, ca spiritul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și ulterior de declin, raportul este inversat, "conștiința socială", niciodată pe deplin edificată, fiind chemată să creeze o realitate socială imaginată, normativ-leninistă, pentru a contracara tendințele "burgheze" tot mai expansive ale propriilor societăți. Procesul a fost experimentat din plin de către leninismul romantic. "Idealul determină și modifică atitudinile, concentrează inițiativele și atitudinile superioare, care orientează aprecierile și determină critica și negarea a tot ceea ce se dovedește neeficient sau lipsit de valoare în procesul real și în perspectivele de viitor" (Berescu în Surpat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a tot ceea ce se dovedește neeficient sau lipsit de valoare în procesul real și în perspectivele de viitor" (Berescu în Surpat: 1974, 198; subl. în orig.). "Idealul" devine deci mai important decât realitatea, care se încăpățânează să rămână "burgheză", iar leninismul romantic, asediat atât în plan intern, cât și extern de contraofensiva ideologică "burgheză", îi rezistă radicalizându-se progresiv prin amplificarea intransigenței revoluționare. Subiacent eticii și "moralei socialiste" era "spiritul revoluționar", adică "idealul urmărit de către proletariat" și "cauza pentru care luptă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sociale" (Zanc: 1975, 38, subl. în orig.; vezi și Berceanu în Iordănescu: 1976, 52-65). Sau, cu cuvintele lui E. Damian, "pe măsură ce sarcinile devin mai complexe, cerința întăririi caracterului revoluționar al întregii munci de partid devine mai stringentă" (Damian: 1975, 37). Leninismul romantic subordonează întotdeauna realul "idealului", spre care primul inevitabil tinde. Tocmai de aceea, în cadrul regimurilor leniniste revoluționare, ne-"îmburghezite", socialul și implicit economicul sunt permanent subsumate politicului ideologic determinat. Utilizând un argument contrafactualist, fertil din punct de vedere științific, în ciuda
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ideologică. Educația reprezintă o altă componentă majoră a proiectului romantic leninist. Concepută în așa fel încât să structureze gândirea, atitudinile și comportamentele copiilor în conformitate cu cerințele ideologice ale PCR, educația se extindea de asemenea și asupra adulților. Pentru ambițiile "transformatoare" ale leninismului romantic, educația nu putea fi decât "permanentă" (Dimitriu: 1978). Nu este vorba în acest caz de educația clasică, menită să dezvolte potențialul cognitiv și creator, ci de educație în sens leninist, obiectivul central al acesteia fiind tocmai îngustarea capacității de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
patriei socialiste" îi va determina pe tineri să revină în țară. La urma urmei, nu era necesar un efort atât de mare pentru articularea "conștiinței socialiste", unde realitatea "burgheză" era înlocuită de realitatea fluidă ca mijloace dar determinată teleologic a leninismului romantic, și unde Occidentul era în pragul colapsului, iar RSR înregistra progrese uluitoare pe toate planurile... Reflectând asupra rolului educației în "problemele lumii contemporane", Mircea Duțu argumenta că Obiectivele și dimensiunile unei noi ordini mondiale (conceptul va fi analizat la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de absolut orice. Sintagma se întâlnește și în cazul regimurilor fasciste, având practic același sens. "Educat" și "format" ca "parte integrantă a operei de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltată și de înaintare spre comunism", "omul nou" constituia, în imaginarul leninismului romantic, eroul (nu Eroul acela nu putea fi decât Ceaușescu) înarmat cu "vigilență revoluționară" și posedând "conștiință socialistă", și neezitând să se pună la dispoziția partidului, implicit a lui Ceaușescu, oricând, oricum și oriunde, atât în țară cât și în afara
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de vitrege, deoarece aceștia din urmă ar fi fost complet imunizați la tentațiile realității "burgheze". "Patriotismul revoluționar socialist", un concept asupra căruia am avut ocazia să ne oprim pe scurt în capitolul precedent, exprimă o altă modalitate de îmbinare între leninism și romantismul naționalist în România de după 1965. Considerat "reflectarea complexă, concret-istorică a patriei, însăși conștiința patriotică obiectivată în gândirea, concepția, atitudinea și simțirea omului" (Răducu, Deliman: 1983, 38; subl în orig.), varianta de patriotism specifică leninismului romantic însemna, împreună cu conceptele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
modalitate de îmbinare între leninism și romantismul naționalist în România de după 1965. Considerat "reflectarea complexă, concret-istorică a patriei, însăși conștiința patriotică obiectivată în gândirea, concepția, atitudinea și simțirea omului" (Răducu, Deliman: 1983, 38; subl în orig.), varianta de patriotism specifică leninismului romantic însemna, împreună cu conceptele mai sus analizate, o altă formă de mobilizare socială pe coordonate ideologice. "Patriotismul revoluționar socialist" își propunea să contribuie la dezvoltarea "conștiinței socialiste" prin adăugarea unei dimensiuni patriotice acesteia. Două precizări se impun. În primul rând
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Mazilu în Ceterchi: 1971, 368-369). În ultimă instanță, chiar și Uniunea Sovietică putea fi acuzată de genul acesta de naționalism, Ceaușescu neezitând în a condamna comportamentul de mare putere al Moscovei. Se observă deci gradul substanțial de independență ideologică al leninismului romantic în raport cu filiația sa moscovită. În concluzie, era necesară "o demarcație clară între naționalism ("burghez", n.m.) și lupta pentru apărarea intereselor naționale ale fiecărui popor" (Națiunea socialistă: 1972, 179). În sens romantic leninist, naționalism însemna "ațâțare naționalistă, șovină" sau "politică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
determinanți ai progresului, ai însuși viitorului comunismului pe planeta noastră!" (Ceaușescu în Apărarea patriei...: 1977, 343-344), era de părere secretarul general al PCR. În al doilea rând, "patriotismul revoluționar socialist" era considerat ca fiind pe deplin "internaționalist". Ceea ce înțelegea însă leninismul romantic prin internaționalism nu avea aproape nimic în comun cu accepțiunea dată "internaționalismului proletar" de către leninismul sistemic. Pentru Brejnev, "importanța principială a internaționalizării experienței revoluționare" rezida, invocându-l ritualic pe Lenin, în conștientizarea faptului că "fiecare încercare separată de construire
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
era de părere secretarul general al PCR. În al doilea rând, "patriotismul revoluționar socialist" era considerat ca fiind pe deplin "internaționalist". Ceea ce înțelegea însă leninismul romantic prin internaționalism nu avea aproape nimic în comun cu accepțiunea dată "internaționalismului proletar" de către leninismul sistemic. Pentru Brejnev, "importanța principială a internaționalizării experienței revoluționare" rezida, invocându-l ritualic pe Lenin, în conștientizarea faptului că "fiecare încercare separată de construire a unei noi societăți (socialiste, n.m.) poate suferi de o unilateralitate sau alta, de imperfecțiune, că
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de o unilateralitate sau alta, de imperfecțiune, că "socialismul integral" se făurește "pe baza colaborării internaționale a proletariatului din toate țările"" (Brejnev: 1978, 207; subl. în orig.). Sub îndrumarea legitimă a Uniunii Sovietice, s-ar putea adăuga. "Internaționalist", în vocabularul leninismului sistemic, are un sens aproape identic raportat la semantica generală a termenului. Pentru leninismul romantic însă, "internaționalismul" nu putea începe decât de la național. Astfel, "patriotismul revoluționar socialist" reprezenta "chezășia solidarității internaționale, el neputând fi interpretat drept naționalism îngust sau o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
colaborării internaționale a proletariatului din toate țările"" (Brejnev: 1978, 207; subl. în orig.). Sub îndrumarea legitimă a Uniunii Sovietice, s-ar putea adăuga. "Internaționalist", în vocabularul leninismului sistemic, are un sens aproape identic raportat la semantica generală a termenului. Pentru leninismul romantic însă, "internaționalismul" nu putea începe decât de la național. Astfel, "patriotismul revoluționar socialist" reprezenta "chezășia solidarității internaționale, el neputând fi interpretat drept naționalism îngust sau o politica de izolare națională, după cum, desigur, și internaționalismul rămâne incompatibil cu cosmopolitismul, hegemonismul și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sau "hegemonism". Simultan, globalizarea culturală și economică a cărei premise se conturau tot mai clar în Occident era catalogată drept "cosmopolitism", un construct teoretic considerat artificial din cauza absenței ancorării sale într-un sol național, singura unitate de măsură acceptată de către leninismul romantic la nivel internațional. Internaționalismul presupune în mod necondiționat existența liberă și egală în drepturi a națiunilor, dezvoltarea partidelor comuniste independente ca premisă fundamentală și hotărâtoare a legăturilor lor de solidaritate frățească. Îndatorirea comuniștilor constă înainte de toate în a se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prisma naționalismului; de fapt, nu era altceva decât naționalism romantic proiectat la scară internațională. Invers, internaționalismul sistemic leninist, chiar dacă, bineînțeles, sintetiza cel mai bine interesele externe ale Moscovei, avea totuși un conținut ideologic diferit, mult mai apropiat de cel al leninismului revoluționar chiar dacă, așa cum am mai amintit, substanța sa revoluționară se disipase. Într-un articol publicat în 1970, Kenneth Jowitt demonstreză convingător cum a "redefinit" PCR internaționalismul. Dacă în perioada leninismului post-revoluționar sovietic internaționalismul deriva din puterea Moscovei ca centru indisputabil
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un conținut ideologic diferit, mult mai apropiat de cel al leninismului revoluționar chiar dacă, așa cum am mai amintit, substanța sa revoluționară se disipase. Într-un articol publicat în 1970, Kenneth Jowitt demonstreză convingător cum a "redefinit" PCR internaționalismul. Dacă în perioada leninismului post-revoluționar sovietic internaționalismul deriva din puterea Moscovei ca centru indisputabil și chiar poate legitim al lumii comuniste, începând cu a doua jumătate a anilor '60, comuniștii români i-au inversat sensul, transformându-l într-o particularitate națională: puterea colectivă ar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
noțiunea unității monolitice cu un concept foarte asemănător "mâinii invizibile" a lui Adam Smith" (Jowitt: 1970, 43). Ideea este fertilă, fiind probabil influențată de funcționalismului dominant în anii '60 în teoria relațiilor internaționale (RI). Dincolo de detaliile teoretice, concluzia este că leninismul romantic a modificat radical sensul sovietic al internaționalismului, o nouă dovadă a independenței sale ideologice în raport cu centrul moscovit. Pe măsură ce, în anii '80, populația se îndepărta tot mai mult de regim iar acesta din urmă, în consecință, se radicaliza, "patriotismul revoluționar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lipsa de experiență se mai adaugă predispoziți aprecierii superficiale eronate, neselective a unor realități" (Popa: 1987, 153). Toate conceptele mai sus discutate "democrația muncitorească revoluționară", moralitatea și "etica socialistă", "educația permanentă", "omul nou", "patriotismul revoluționar socialist" exprimă dezideratul maximizării puterii leninismului romantic, atât în plan intern cât și internațional. În cadrul lor naționalismul predomină, dar nu se poate afirma că o face în detrimentul leninismului. Militantismul social, intransigența "revoluționară", marota industrializării, care va fi discutată mai jos toate acestea sunt categorii intrinsec leniniste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
democrația muncitorească revoluționară", moralitatea și "etica socialistă", "educația permanentă", "omul nou", "patriotismul revoluționar socialist" exprimă dezideratul maximizării puterii leninismului romantic, atât în plan intern cât și internațional. În cadrul lor naționalismul predomină, dar nu se poate afirma că o face în detrimentul leninismului. Militantismul social, intransigența "revoluționară", marota industrializării, care va fi discutată mai jos toate acestea sunt categorii intrinsec leniniste. Naționalismul însuși conținut în leninismul romantic nu poate fi echivalat, din punct de vedere ideologic, cu naționalismul "burghez", deși efectele lor sociale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]