2,409 matches
-
cenușiu. Podul de piatră se sfărma bucată cu bucată, arcuirea lui frumoasă se prăbușea cu iuțeală în apele fioroase ce-l primeau cu zgomote amplificate parcă de mulțumirea că astfel râul devenea mai mare. Rămaseră suspendate dezolant în aer două lespezi uriașe de piatră, prea bine ancorate în pământ ca să fie doborâte și înghițite de balaurul negru ce șerpuia cu repeziciune la vale. Adunătura de oameni privea îngrozită, în timp ce o femeie țipa cu disperare, necontrolat. Tata își întoarse privirea uimită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
unei Înmormântări umane. Și astăzi, la Cimitirul evreiesc din Târgoviște (localitate În care azi mai trăiesc doar câțiva evrei), oamenii Îngrijesc așa- numitul „mormânt al evreului necunoscut”, unde În 1945 a fost Îngropat presupusul săpun făcut din grăsime umană. Pe lespedea mormântului este săpată următoarea inscripție : „Aici sunt Îngropate victimele barbariei naziste și prefăcute În săpun. Rugați-vă pentru dânșii !” <endnote id="(482)"/>. Morminte simbolice similare se află la Sighet, Dorohoi și În alte orașe românești <endnote id="(554, vezi ilustrații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moise era alb și eu m-am așezat pe jos și am înțeles pentru prima dată ce înseamnă să-ți simți inima prea mică și cît de important ar fi fost să se sfîrșească ceva nu știu ce, poate viața acolo, pe lespezile din San Pietro in Vincoli. Desigur că acum, cînd vă povestesc toate acestea, risc să par îngrozitor de melodramatică, dar atunci așa mi se părea mie. Ce vreți, cred că oricare dintre noi pățește uneori așa ceva. Abia tîrziu, peste cîteva minute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
balans cu ea. Expansiunea personală primește o altă consistență când se produce În teritoriul (spațial, psihologic, cultural) altuia. Călătorim și pentru a evada din timpul actual, pentru a plonja, prin regresiune, În timpuri și spații de mult apuse. Pășind pe lespezile străzilor de la Pompei - de pildă - ai sentimentul unei coprezențe cu ființe demult dispărute, dar evidente prin urmele lăsate. Deplasarea Înspre edificiile istorice ne prilejuiește o intrare În zumzetul unei epoci și sunetul unei lumi. Senzația de unitate și continuitate pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
din a stâncei coaste seci" (Memento mori). Piatra (în componentele ei: "piatra detunată", "piatră seacă", "piatra sură", "piatră risipită") închide în ea forțe pe care doar magul le poate elibera: el bate de trei ori în piatră ca într-o lespede secretă dintre moarte și viață să o învie pe regina Maria, sau poate face ca "piatra de pe groapă" să se sfărâme. În stâncă e un alfabet uitat în care ideile dorm: Când a născut Dumnezeu cântecul vânturilor, / gândirea stâncilor, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
disperare în pieptu-mi cu delir Răspunde-mi cine-i suflet lumii? Dumnezeul? Orbirea? nepăsarea? e binele e răul? Tu taci! ... și piatra tace... și tu ești piatră... " (Mureșanu) Cuvântul, deși rostit apăsat ("Cine ești?" Memento mori) se lasă pliat pe lespedea de plumb a tăcerii din ceruri care instaurează neliniște, frica existențială: "Cum ești tu nimeni n-o știe"; sau: "Vai! În van se luptă firea-mi să-nțeleagă a ta fire" (Memento mori). Nu e de așteptat decât ca omul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de ori nivelul maxim admis, a determinat distrugerea faunei piscicole pe zeci de kilometri. Ca urmare, sute de kilograme de pește otrăvit, care a ieșit la suprafața apei, au fost prinse de locuitorii mai multor sate, aparținând, În special, comunei Lespezi (județul Iași). Mai mult, anumite cantități de pește au ajuns să fie vândute ilegal În orașul Pașcani și chiar Iași. În urma consumului de peste contaminat cu cianuri, peste 60 de persoane au fost spitalizate, iar alte peste 150 au făcut analize
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
pierde din importanță când citim rânduri ca cele care urmează de sub titlul „Presa jugoslavă despre Bucovina”:...toată istoria Moldovei, de la prima organizație de stat și până acum un secol și jumătate, când austriecii au făcut răpirea, poate fi urmărită pe lespezile principilor care le închid mormintele. La Rădăuți, în biserica clădită la 1360 de primul principe moldovean, se află mormintele tuturor principilor moldoveni, până la Ștefan cel Mare - cel mai important principe moldovean - al cărui mormânt este la mănăstirea Putna. Iar urmașii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
periodicele „Viața literară”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Gând românesc”, „Gândirea”, „Tribuna”, „România”, mai rar în „Cuvântul”, „Calendarul”, „Curentul” ș.a. Din mai multe volume pe care le avea pregătite pentru tipar, se editează doar unul, de poezii, intitulat Umbre și lespezi (1938). După Dictatul de la Viena, P. e obligat să părăsească orașul de care se atașase și să se mute la București, unde va conduce Editura Dacia Traiană. În anii războiului colaborează la „Tribuna” (Brașov), „Cuvântul” (Brăila), „Dacia rediviva”, „Convorbiri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
1947 - 3 la purtare de P. Laurent. Curând, asupra lui planând acuzații de „naționalism”, activitatea sa publicistică încetează cu totul. Ar fi scris totuși, în 1948, un roman, intitulat Copiii sergentului. Postum, în 1974, i se editează volumul Umbre și lespezi, cu o secțiune de inedite. Prima plachetă a lui P. ilustra doar o parte din lirica acestor ani, anume aceea legată de formația lui teologică și, ca atare, fără comunicare directă cu mișcarea de la „Gândirea”. Dumnezău este în fond un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
ființa și-o aruncă-n jur/ Ca să-ncolțească-n inimi ca grâul din ogor”, năzuință ce poate fi privită și ca un crez poetic orientat spre colectivitate. Un asemenea crez pare să răzbată din piesele primului ciclu din Umbre și lespezi, intitulate Vis străbun, Așa era tata, Țăran, Plugar, Danie străveche. Revelația atavismelor țărănești, a legăturii cu predecesorii, a identificării cu ei se asociază întrucâtva și cu ideea „testamentului” arghezian. Distanțarea se produce curând, căci strămoșul trăind în urmaș, și „legământul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Lucian Blaga și, mai departe, de la expresionism este posibilă, însă ea a prins pe solul unei firi introvertite, melancolice și al unor autentice și intense experiențe sufletești: solitudinea (Pastel), senzația claustrării (Sub zidul nopții, La umbra vremii și Gând sub lespede), dedublarea (Tremur de fântâni, Ogor sterp), pierderea crescândă a identității (Anotimp stins). În acest sens sunt și încercările de autoportretizare din Luptă fără sfârșit, din Cerșetorul orb („Cânt cu vremea surpată în ureche/ Azvârlit în prezent parodie/ Ca cerșetorul orb
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
încercările de autoportretizare din Luptă fără sfârșit, din Cerșetorul orb („Cânt cu vremea surpată în ureche/ Azvârlit în prezent parodie/ Ca cerșetorul orb cu armonica veche/ Mereu aceeași melodie”) sau din Mecanicul orb. Cel de-al doilea ciclu, nepotrivit intitulat Lespezi, se circumscrie liricii erotice, trăsătura singulară, originală, fiind dată de irealizarea trăirii. Predestinați unul celuilalt dintru început, cei doi sunt mereu pe traiectorii paralele ori într-un tragic contratimp. Jubilația viitoarei împliniri e copleșită mai totdeauna de durerea veșnicei amânări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
cu o imagistică proaspătă) pe temele cunoscute, dar și în aceea a ineditelor, unde își găsesc loc doar bucuria „întoarcerii la cântec”, lauda vieții și a lumii (în fond, a Creațiunii) sau duioșia paternității. SCRIERI: Dumnezău, Oradea, 1928; Umbre și lespezi, Oradea, 1938; Umbre și lespezi, îngr. Dimitrie Danciu, pref. V. Fanache, București, 1974. Traduceri: Ady Endre, Sânge și aur, Oradea, 1930; ed. îngr. Nae Antonescu și Corneliu Bala, pref. Nae Antonescu, Oradea, 1996; Philip Lindsay, Regina Cristina, București, f.a. (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
temele cunoscute, dar și în aceea a ineditelor, unde își găsesc loc doar bucuria „întoarcerii la cântec”, lauda vieții și a lumii (în fond, a Creațiunii) sau duioșia paternității. SCRIERI: Dumnezău, Oradea, 1928; Umbre și lespezi, Oradea, 1938; Umbre și lespezi, îngr. Dimitrie Danciu, pref. V. Fanache, București, 1974. Traduceri: Ady Endre, Sânge și aur, Oradea, 1930; ed. îngr. Nae Antonescu și Corneliu Bala, pref. Nae Antonescu, Oradea, 1996; Philip Lindsay, Regina Cristina, București, f.a. (în colaborare cu A. Profirescu); Rosamond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Timișoara, 1994. Repere bibliografice: A. Davidescu, Dl. Tistu și un tânăr poet, „Satu Mare”, 1921, 7, 14; George Bota, Poezia d-lui George A. Petre, F, 1927, 5-7; M. San-Marino [M. G. Samarineanu], „Dumnezău” F, 1928, 1-2; C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Satu Mare”, 1921, 7, 14; George Bota, Poezia d-lui George A. Petre, F, 1927, 5-7; M. San-Marino [M. G. Samarineanu], „Dumnezău” F, 1928, 1-2; C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
lui George A. Petre, F, 1927, 5-7; M. San-Marino [M. G. Samarineanu], „Dumnezău” F, 1928, 1-2; C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
San-Marino [M. G. Samarineanu], „Dumnezău” F, 1928, 1-2; C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95; Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 362-363, passim; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95; Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 362-363, passim; Al. Cistelecan, „Umbre și lespezi”, F, 1975, 10; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95; Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 362-363, passim; Al. Cistelecan, „Umbre și lespezi”, F, 1975, 10; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu, pref. Ioan Chira, Oradea, 1979, 275, passim; Antonescu, Scriitori, 162-167; Stelian Vasilescu, Un poet bihorean: George A. Petre, F, 1983, 2; Cezar Marian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Slănina e folosită la mai multe leacuri: se ung rănile; dacă se îmbolnăvește un om sau o vită și mănâncă slănina aceasta se vindecă. Dacă e bolnav de friguri se afuma cu slănina, tămâia albă și neagră puse pe o lespede. Hreanul-cinel mănâncă atunci când vine acasă de la biserica va fi iute și sănătos tot anul. Pus în cofele cu apă sau în fântâni, curăță apă. Sarea se folosește la sfințirea fântânilor. Cuișoarele se folosesc pentru dureri de masele. Usturoiul-servește la alungarea
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
momentul încetinirii din galopul nebun al cailor înspăimîntați de imaginea monstrului răpus și căzut la pămînt: De strigătele noastre tot țărmu-a trezit! Din iureșul lor, caii, tîrziu s-au domolit, Lăsîndu-i trupu-n preajma lăcașurilor sfinte, În care zac strămoșii în lespezi de morminte. Aceste mărci ale genului epic, la care putem adăuga imaginea "ierbii în flăcări și fum" din versul 1577. Un ton patetic emană din întreaga structură a cântului funebru. Tabloului de început îi corespunde tabloul final, cu trupul eroului
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
verbale sau a interjecților cu valoare predicativă. Sunt frecvente episoade de acest gen în opera lui I. Creangă: "Taci, leliță, că te-am căptușit eu! Îi mai pupa tu și pe dracul de-acum!... apoi mă dau jos, caut o lespede potrivită, mă sui cu dânsa iar în tei, îmi ieu căciula, și în locul ei pun lespedea, cu gând c-a ieși ea pupăza de undeva, până m-oi întoarce eu din țarină.(...) Și cum i-o dau în mână
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]