1,939 matches
-
p. 214. Izvoarele răscoalei..., seria B., vol. II, pp. 206-207. Pétzeli József XE "József" , op. cit., p. 18; Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 140. Horváth Mihály, op. cit., p. 85. Szabó T. Attila (coord.), Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dicționar istoric al lexicului maghiar din Transilvania], vol. III, Editura Kriterion, București, 1982, sub voce „felkelés”. Victor Cheresteșiu, Anton Valentiny, Dicționar român-maghiar și maghiar-român, Partea a II-a, vol. I, sub voce. Apud Ștefan Pascu, op. cit. (vezi nota 643), p. 14. Petrovits Fridrik Kerestély
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
II, part. I: F-I, București, 1934, p. 166, sub voce „francez”: „din rus. francúz”; la fel În DEX (1984), p. 350, sub voce „franțuz”. Cel puțin pentru Ardeal Însă, mi se pare mai convingătoare ideea unei etimologii maghiare, În lexicul maghiar din Transilvania forma „francúz” (francez) fiind atestată Încă din anul 1613, ca și În 1673 etc. (vezi Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dicționarul etimologic al lexicului maghiar din Transilvania], Szabó T. Attila (coord.), București, 1984, vol. IV: p. 408, sub
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
puțin pentru Ardeal Însă, mi se pare mai convingătoare ideea unei etimologii maghiare, În lexicul maghiar din Transilvania forma „francúz” (francez) fiind atestată Încă din anul 1613, ca și În 1673 etc. (vezi Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dicționarul etimologic al lexicului maghiar din Transilvania], Szabó T. Attila (coord.), București, 1984, vol. IV: p. 408, sub voce „francúz”). Dar și În cazul Moldovei Întâlnim, la 1670, În Iași, un „Gașpar Calie ceasornicarul, Franțuzul”, epocă la care influența lingvistică maghiară mi se pare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la apus”, alături de „Țara nemțească” (vezi Istoria lui Alexandru cel Mare, București, 1842, p. 147). O prezență masivă a elementelor de civilizație de origine franceză, nominalizate ca atare și identificate tocmai prin legarea lor de Franța, este atestată și În lexicul maghiar din Transilvania. În secolul al XVIII-lea, adjectivul „francia” conotează de fapt „modern”, „civilizat” pentru substantivele la care se atașează: francia-borsó, 1753 (un soi de mazăre), francia-fedél, 1768 (acoperiș cu mansardă), francia-kártya, 1753 (cărți de joc), francia-kék, 1723 (un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
francia-kártya, 1753 (cărți de joc), francia-kék, 1723 (un fel de stofă), francia-kemence, 1797 (cuptor franțuzesc), francia-nadrág, 1724 (pantaloni franțuzești), francia-posztó, 1723 (postav franțuzesc), francia-tallér, 1756 (taler franțuzesc), francia-zár, 1761 (broască franceză) etc. - vezi Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dicționarul etimologic al lexicului maghiar din Transilvania], vol. IV, București, 1984, pp. 405-407). Tache Papahagi, op. cit., p. 564, sub voce „frânc” (glosă din anul 1699). Ibidem. Ibidem: „Frâncu s’feațe”. Cf. alte etnonime, al căror sens a evoluat În direcția unei trăsături negative atribuite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Roma, 1930. Am folosit ediția Ion Codru Drăgușanu, Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de C-tin Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980, preferabilă celor anterioare datorită fluenței textului, asigurată de modernizarea parțială a lexicului, fără alterarea sensurilor originare. Publicate sub titlul Un student În străinătate acum o jumătate de veac, maramurășanul Artemie Anderco. Jurnalul său, ediție Îngijită de Nicolae Iorga XE "Iorga" , Vălenii-de Munte, 1934. Pe baza căreia Alexandru Marcu a scris lucrarea sa
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-l În știrea lui Dumnezeu. Cu must de viță a crescut copilul, până ce a Început să mănânce și altceva, deoarece pustnicul s-a rugat la Dumnezeu să-i dea ceva cu care să-l hrănească. Maurice Cocagnac, În Simbolurile biblice, Lexic teologic, precizează că Via este o plantă a cărei cultură se deosebește de a celor alimentare. Strugurele nu este numai un fruct printre altele, iar vinul nu este o băutură făcută pentru a tăia setea. Efectul său este ambiguu: el
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și ca fișă de lucru în clasă, pentru 1-2 ore, cu posibilitatea ca cerințele din final să fie date ca temă pentru acasă sau să constituie subiectul unor dezbateri/ studii de caz; itemii acoperă domeniile de bază ale disciplinei: fonetică, lexic, morfosintaxă, ortografie și punctuație, teoria literaturii, stilistică, prozodie ș.a.; reprezintă un suport necesar pregătirii examenului de bacalaureat, incluzând itemi apropiați ca formulare și ca dificultate; textele/ fragmentele sunt extrase din manuale alternative diferite, dar sunt și fragmente/ texte la prima
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Explică titlul, în raport cu textul literar. 9. Rezumă episodul biblic folosit ca sursă (V. T., Facerea). Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL JOC ȘI JOACĂ Limbă și comunicare- Lexic Testul nr. 2 Rezolvă cerințele prin încercuirea literei corespunzătoare: 1. Există pleonasm în exemplul: a) Erupția violentă a distrus satul. b) Cutremurul de pământ a provocat mari pagube. c) S-au reunit pentru discuții. 2. Care dintre următoarele perechi de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
număr tot mai mare de termeni specializați, împrumuturi directe sau calcuri, mai ales din engleză. Există un inventar foarte bogat și de adjective invariabile aparținând limbajelor specializate (cele mai multe din informatică, economie, modă), care tind să pătrundă tot mai mult în lexicul comun, depășind deci granițele lexicului specializat: ● în domeniul informaticii, funcționează atât împrumuturi directe din engleză - dumb (terminal ~), dummy (variabilă ~ structurală), elite (caractere ~), flush (motor ~), fuzzy (metode ~), home-office (sistem ~), microfloppy (disc ~), multiscanning (monitor ~), readme (fișier ~), shortcut (tasta ~), teletype (afișaj ~), toogle (comutator
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
termeni specializați, împrumuturi directe sau calcuri, mai ales din engleză. Există un inventar foarte bogat și de adjective invariabile aparținând limbajelor specializate (cele mai multe din informatică, economie, modă), care tind să pătrundă tot mai mult în lexicul comun, depășind deci granițele lexicului specializat: ● în domeniul informaticii, funcționează atât împrumuturi directe din engleză - dumb (terminal ~), dummy (variabilă ~ structurală), elite (caractere ~), flush (motor ~), fuzzy (metode ~), home-office (sistem ~), microfloppy (disc ~), multiscanning (monitor ~), readme (fișier ~), shortcut (tasta ~), teletype (afișaj ~), toogle (comutator ~) -, cât și calcuri - program beta
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
multiserver (multiserver network), asistenta on-line/online (online help), întreținere soft (software maintenance), compatibilitate soft (software compatibility), intrare standard (standard input), casetă zoom (zoom case); ● unele dintre adjectivele aparținând, la origine, domeniilor tehnice au depășit granițele domeniului tehnic, unele pătrunzând în lexicul uzual: broadband (conexiune ~), cross-border (situații ~), dial-up (servicii ~), duty-free (regim ~), forward (contracte ~), leasing (regim ~), offshore (companii ~), postpaid (servicii ~), prepaid (servicii ~), prepress (grafică ~), retail (rețea ~), stand-by (acord ~), voice over (serviciu ~); ● din limbajul modei, foarte ospitalier cu englezismele, menționam: glossy (farduri ~), hand-made (cosmetice
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Definit ca fiind un limbaj caracterizat printr-o libertate de expresie care se manifestă sub toate aspectele, argoul se bazează pe fantezia înnoirii semantice a vechilor cuvinte și pe receptarea și chiar inventarea unor termeni sau împrumutarea unora dintr-un lexic străin 11: aiurea "absurd, ciudat, nepotrivit", anti "sedat", belea "nemaipomenit", benga "rău", beton "nemaipomenit, extraordinar", bată "nătâng, prost", biscuit "foarte slab", blană "foarte moale", bubui "smintit, zăpăcit", clei "care nu știe absolut nimic"; foarte beat", crima "formidabil, extraordinar", dilimache "nebun
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
vorbea un jargon moldo-rus, care ofensa deopotrivă urechea unui român și urechea unui rus, - jargon alcătuit dintr-un monstruos amestec de cuvinte rusești și românești, În doze variabile, cu singura deosebire că atunci cînd Își Închipuiau că vorbesc rusește, acel lexic era Împodobit cu flexiuni rusești, iar În cazul contrar cu cele românești. De altfel și rușii pripășiți În Basarabia foarte ușor Își Însușeau În acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de dialect basarabean. La revenirea din Siberia
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
urmează :dactilarea, numerația, vocabularul, clasificatorii, structurarea spațială, gramatica, capacitatea de compunere a gesturilor și aspectul calm al interpretului, nivelul interpretării. Pentru interpretarea competentă din limbajul gestual În cel oral au fost identificate 69 de priceperi grupate În șase domenii : Înțelegerea lexicului limbajului sursă, lexiconul limbajului-țintă, Înțelegerea discursului limbajului-sursă, discursul limbajului țintă, vorbirea În public și Înfățișarea (aspectul) interpretului și calmul. În acest fel au fost evidențiate priceperile care pot fi mai ușor de Învățat și cele care necesită mai mult timp
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sau tehnica vorbirii) este parte componentă a procesului de demutizare și presupune: formarea și exersarea respirației exersarea organelor fonatorii educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor emiterea și formarea vocii corectarea defectelor de pronunție Învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre abstractizare și generalizare. Trebuie să stăpânească forme flexionale pentru a Înțelege corect mesajul și pentru a construi mesaje inteligibile. Pentru a Înțelege semnificația unui
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
femininelor neologice din limba română", în SCL, XXXVI, 3, p. 253-262; republicat în Brâncuș (2007), p. 21-25. Brâncuș, Gr., 2007, Studii de istorie a limbii române, București, Editura Academiei Române. Breban, V. (coord.), 1973, Limba română corectă. Probleme de ortografie, gramatică, lexic, București, Editura Științifică. Brennan, J., 2007, "Only Finally", în NYU Working Papers în Linguistics, Vol. I, Spring 2007, disponibil la adresa: www.nels.uiuc.edu/abstracts/brennan.pdf Brown, R., A. Gilman, 1972, "The Pronouns of Power and Solidarity", în: J.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
A. Franck. Dimitrescu, Fl., 1954, "Observații asupra valorilor afective ale articolelor nehotărâte în limba română", în SCL, V, 1-2, p. 93-98; republicat în Dimitrescu (2002), p. 79-84. Dimitrescu, Fl., 1983, "Automatisme verbale", în Rlit, XVI, 30. Dimitrescu, Fl., 1995, Dinamica lexicului românesc - ieri și azi, [Cluj-Napoca, București], Clusium - Logos. Dimitrescu, Fl., 1995a, "Limba actuala", în: Dimitrescu 1995, p. 157-298. Dimitrescu, Fl., 1997, "À propos des éléments italiens récents en roumain", în RRL, XLII, 5−6, p. 379−394. Dimitrescu, Fl., 2002
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
prefixoidelor euro-", în: Dimitrescu 2002, p. 199−219. Dimitrescu, Fl., 2004-2005, "Aspecte din biografia unor cuvinte recente în limba română: paparazzo, tsunami", în Dacoromania, serie nouă, IX−X, Cluj-Napoca, p.163−172. Dimitrescu, Fl., sub tipar, "Elemente recente italiene în lexicul gastronomic românesc", în: Până Dindelegan (coord.). Dobrovie-Sorin, C., 2002, Sintaxa limbii române. Studii de sintaxa comparată a limbilor romanice, București, Editura Univers. Doca, Gh., 1996, Limba română, III. Probleme de sinonimie gramaticala și cultivare a limbii, București, Tipografia Universității din
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
semne care exprimă idei [...]; vorbirea este un act individual de voință și de inteligență, în care trebuie să distingem combinațiile prin care vorbitorul utilizează codul limbii pentru a-și exprima propriile gânduri” (idem:42,43). Limbajul este, prin urmare, limba (lexic și reguli gramaticale) ca sistem de semne instituite social, actualizată sau concretizată în vorbirea fiecăruia. Cu alte cuvinte, locutorul folosește, în procesul comunicării, un lexic și o serie de reguli gramaticale pentru a-și construi spusele, vorbirea sau secvența discursivă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
limbii pentru a-și exprima propriile gânduri” (idem:42,43). Limbajul este, prin urmare, limba (lexic și reguli gramaticale) ca sistem de semne instituite social, actualizată sau concretizată în vorbirea fiecăruia. Cu alte cuvinte, locutorul folosește, în procesul comunicării, un lexic și o serie de reguli gramaticale pentru a-și construi spusele, vorbirea sau secvența discursivă. G. Guillaume face o distincție asemănătoare cu cea dintre limbă și vorbire la Saussure, dar în loc de termenul vorbire el va utiliza termenul discurs. Acesta jucând
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un sistem coerent și consistent de enunțuri, dar asta nu înseamnă că acestea sunt și adevărate. 2.5. Direcția de adecvare semn - semn În enunțarea unei fraze, cu alte cuvinte în construcția unei secvențe discursive, noi plecăm de la un dat: lexicul sau vocabularul unei limbi și regulile de utilizare a acestuia în situațiile concrete de comunicare. Regulile gramaticale, adică reguli morfologice de bună formare a cuvintelor și de clasificare a lor în părți de vorbire, și reguli sintactice de combinare, înlănțuire
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
actualizare a limbii într-o anumită situație, și nu la nivelul limbii ca sistem de semne lingvistice. Trebuie să mai precizăm că nu discutăm, aici, originea limbii sau contextul apariției ei, ci plecăm de la premisa limbii ca dat - avem un lexic și o serie de reguli gramaticale, morfologice și sintactice -, cu alte cuvinte prin naștere luăm contact cu acest dat (posibil de îmbogățire, deci nu un dat rigid și închis) pe care-l putem actualiza ca discurs în orice situație de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Problema contextului și efectelor sale asupra sensului și referinței unei unități lingvistice intervine datorită dihotomiilor între sens literal (fundamental) și sens figurat (contextual), între semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce țin de lexic sau de limba ca sistem static, pot fi actualizate în discurs într-un mod particularizant, cu sensuri adiționale (contextuale) și semnificații proprii locutorului, intenționale. Acest fapt ne impune contextualizarea sau analiza contextuală a intervențiilor discursive, pentru a determina sensul și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pretenția la universitate a “rațiunii naturale”, căreia nimic nu trebuie să-i scape. Descriind limba de lemn, autoarea va încerca să-i arate principalele caracteristici. În primul rând, aceasta poate fi reperată printr-o serie de criterii formale: sintaxă artificială; lexic sărăcit în care cuvintele nu-și extrag sensul din contactul cu realitatea ci dintr-o “tratare prealabilă” a acesteia, în care avem de a face cu un anumit număr de cuvinte-cheie sau ideiforță; stilul (mai degrabă non-stilul) rămâne identic în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]