4,823 matches
-
emfază a aluziei mitologice, surprind prin gravitatea unor îngândurări. În studenție, D. colaborează la „Dialog” și „Opinia studențească”, semnătura lui reapărând după un timp în „Arlechin”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Echidistanțe”, „Moldova”, „Mesagerul” (Chișinău). În 1992, i s-a încredințat funcția de secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară”, în 1995-1996, a fost redactor-șef adjunct la „Echidistanțe”, iar din 1997, și-a
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
timp în „Arlechin”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Echidistanțe”, „Moldova”, „Mesagerul” (Chișinău). În 1992, i s-a încredințat funcția de secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară”, în 1995-1996, a fost redactor-șef adjunct la „Echidistanțe”, iar din 1997, și-a asumat răspunderea de redactor-șef al „Revistei române”. A mai semnat cu inițiale și cu pseudonimul V.D. Zăiceanu. Cu profesionalismul care îl caracterizează
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
mai activat și ca secretar literar al Teatrului Național din Iași (1991-1993), redactând aici, în colaborare, revista „Stagiunea” (după ce, între 1978 și 1983, se aflase în redacția revistei „Arlechin” a aceleiași instituții). A fost secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară” (1988-1991) și face parte (din 1993) din redacția „Revistei române”. A debutat în 1966 la „Iașul literar”, colaborând apoi, între altele, la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dialog”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Ateneu”, „Contrapunct”, „România
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
frecvente trimiteri la dramaturgia românească) și sunt analizate mijloacele de reprezentare, scenografia, regia, interpretarea actoricească. F. a publicat, din 1967, numeroase studii despre legăturile dintre literatura română și cea germană în „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza», „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Dacoromania” (Freiburg), „Synthesis”, „Volk und Kultur”, „Literatur und Kritik”, „Revue des études sud-est européennes”, „Neue Literatur”, „Exil”, „Beiträge zur deutschen Kultur”, „Convorbiri literare”, „Karpaten Rundschau”, „Orizont”, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, „Banatica”, „Südostdeutsches Archiv” și în mai multe volume colective
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
propune, potrivit declarației redactorului, să contribuie la răspândirea unor cunoștințe generale, mai ales de artă și literatură; orice luare de poziție politică este exclusă; intenția lui Vulcan e de a tipări literatură originală și traduceri, articole biografice, contribuții de istorie, lingvistică sau estetică, scrise în „stil ușor”. O completare a acestui program sumar este făcută într-o scrisoare din 9 aprilie 1865, pe care Vulcan o adresa lui G. Barițiu, ale cărui inițiative sociale și publicistice îi vor servi întotdeauna ca
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
, I.[ancu] (4.XII.1923, Iași - 28.X.2002, București), editor. Este fiul Florei și al lui Carol Fischer, proprietar. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1946), activează ca cercetător la Institutul de Lingvistică din București și ca profesor de limbi clasice la Facultatea de Limbi Străine a Universității din capitală, unde va deține funcțiile de șef de catedră și de decan. Este președinte al Societății Române de Lingvistică și al Societății Române de
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
ca cercetător la Institutul de Lingvistică din București și ca profesor de limbi clasice la Facultatea de Limbi Străine a Universității din capitală, unde va deține funcțiile de șef de catedră și de decan. Este președinte al Societății Române de Lingvistică și al Societății Române de Studii Clasice, membru în comitetul de redacție al revistelor „Revue roumaine de linguistique”, „Studii și cercetări lingvistice” și „Studii clasice”. Colaborează la lucrările colective Gramatica limbii române contemporane (1955), Limba română. Fonetică, gramatică, vocabular (1956
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Lawrence, Albert Camus, Jean Follain, Alain Bosquet, Giovanni Papini, Leonardo Sciascia, William Faulkner, Witold Gombrowicz, Miodrag Bulatovici. Cuprinsul este completat de pagina „Spectacolul artelor” (cuprinzând cronică de film, teatru, tv, artă plastică și muzicală), de articole de istorie, parapsihologie sau lingvistică. De asemenea, revista publică un „Supliment magazin” în care, alături de rubrici umoristice, epigrame, teste, clasamente de „cărți pentru eternitate”, informații despre vedete de film, se întâlnesc numeroase traduceri, unele în serial. Il.C.
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
ajută să lucreze temporar pe șantiere arheologice (1953-1954). În 1955 reușește să publice, în colaborare cu Eusebiu Cămilar, un volum de traduceri, Comedii de Aristofan. Abia în 1957 are din nou un loc stabil de lucru: cercetător la Institutul de Lingvistică (până în 1963), apoi la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1963-1975). În 1965 este ales membru corespondent al Academiei Române; a fost de asemenea membru al Academiei de Stiinte și al Institutului de Stiinte Bizantine din Palermo, al Societății de Lingvistică din
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
de Lingvistică (până în 1963), apoi la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1963-1975). În 1965 este ales membru corespondent al Academiei Române; a fost de asemenea membru al Academiei de Stiinte și al Institutului de Stiinte Bizantine din Palermo, al Societății de Lingvistică din Paris și al comitetului internațional al revistei „Philologus”. Este înmormântat la Român. La început M. și-a îndreptat atenția spre cercetarea, traducerea, editarea și prezentarea unora dintre scriitorii Antichității (Epicur, Lucrețiu, Heraclit din Efes, Horațiu și Vergiliu, Tacit, Aristofan
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
și poetă. Este fiica Eleonorei (n. Mocanu) și a lui Ioan Ioniță, ofițer. Urmează Liceul „Otilia Cazimir” din Roman, absolvit în 1959, și între 1962 și 1967 Facultatea de Filologie a Universității din București, devenind apoi cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. Își ia doctoratul în filologie cu teza Receptarea poetică (1977). După terminarea facultății a frecventat cursuri de lingvistică matematică, semantică logică, semiotică, filosofie a limbajului și poetică. Colaborează la „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”, „Limba română”, „Limbă
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
în 1959, și între 1962 și 1967 Facultatea de Filologie a Universității din București, devenind apoi cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. Își ia doctoratul în filologie cu teza Receptarea poetică (1977). După terminarea facultății a frecventat cursuri de lingvistică matematică, semantică logică, semiotică, filosofie a limbajului și poetică. Colaborează la „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Studii și cercetări lingvistice” ș.a. I s-a
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
considerare. În afara unor operații auxiliare, de bibliografie și colaționare, calculatorul poate fi folosit și în identificarea și descrierea unor sisteme macrosintactice: structuri imaginative, de caracterizare, structuri care exprimă punctul de vedere ș.a. Autoarea insistă și asupra contribuțiilor școlii românești de lingvistică și poetică matematică, formată de Solomon Marcus, recunoscută și apreciată pe plan mondial. În volumul Receptarea poetică (1980) perspectiva lingvistică, bazată pe teoria lui Roman Jakobson despre funcțiile limbii, acceptă și perspectiva axiologică. Punctul de vedere original constă în a
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
a francofoniei universitare la nivel internațional (fiind, între 1979 și 1992, președintele Comitetului pentru Europa Nefrancofonă și membru al Comitetului Mondial al Asociației Universităților parțial sau integral de limbă franceză). Președinte al Grupului Român de Semiotică (1972-1989), al Societății de Lingvistică Romanică, al Societății de Lingvistică, al Grupului Român de Lingvistică Aplicată, este totodată membru al Societății de Lingvistică din Paris și al Asociației Scriitorilor de Limbă Franceză. Activitatea filologică și literară a lui M. se construiește de-a lungul unei
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
internațional (fiind, între 1979 și 1992, președintele Comitetului pentru Europa Nefrancofonă și membru al Comitetului Mondial al Asociației Universităților parțial sau integral de limbă franceză). Președinte al Grupului Român de Semiotică (1972-1989), al Societății de Lingvistică Romanică, al Societății de Lingvistică, al Grupului Român de Lingvistică Aplicată, este totodată membru al Societății de Lingvistică din Paris și al Asociației Scriitorilor de Limbă Franceză. Activitatea filologică și literară a lui M. se construiește de-a lungul unei jumătăți de veac, privilegiind, pe
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
1992, președintele Comitetului pentru Europa Nefrancofonă și membru al Comitetului Mondial al Asociației Universităților parțial sau integral de limbă franceză). Președinte al Grupului Român de Semiotică (1972-1989), al Societății de Lingvistică Romanică, al Societății de Lingvistică, al Grupului Român de Lingvistică Aplicată, este totodată membru al Societății de Lingvistică din Paris și al Asociației Scriitorilor de Limbă Franceză. Activitatea filologică și literară a lui M. se construiește de-a lungul unei jumătăți de veac, privilegiind, pe rând, diferite coordonate. Primul centru
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
al Comitetului Mondial al Asociației Universităților parțial sau integral de limbă franceză). Președinte al Grupului Român de Semiotică (1972-1989), al Societății de Lingvistică Romanică, al Societății de Lingvistică, al Grupului Român de Lingvistică Aplicată, este totodată membru al Societății de Lingvistică din Paris și al Asociației Scriitorilor de Limbă Franceză. Activitatea filologică și literară a lui M. se construiește de-a lungul unei jumătăți de veac, privilegiind, pe rând, diferite coordonate. Primul centru de interes, care îi marchează nu numai începuturile
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
Paris și al Asociației Scriitorilor de Limbă Franceză. Activitatea filologică și literară a lui M. se construiește de-a lungul unei jumătăți de veac, privilegiind, pe rând, diferite coordonate. Primul centru de interes, care îi marchează nu numai începuturile, este lingvistica (publică, în 1955, articolul Noțiunea și cuvântul în volumul Introducere în lingvistică, iar în 1960, studiul Scriitorii și evoluția limbii îi va fi inclus în volumul Probleme de lingvistică generală, ambele coordonate de Al. Graur). M. se evidențiază în primele
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
a lui M. se construiește de-a lungul unei jumătăți de veac, privilegiind, pe rând, diferite coordonate. Primul centru de interes, care îi marchează nu numai începuturile, este lingvistica (publică, în 1955, articolul Noțiunea și cuvântul în volumul Introducere în lingvistică, iar în 1960, studiul Scriitorii și evoluția limbii îi va fi inclus în volumul Probleme de lingvistică generală, ambele coordonate de Al. Graur). M. se evidențiază în primele trei decenii de după război ca un reprezentant de excepție al noilor curente
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
Primul centru de interes, care îi marchează nu numai începuturile, este lingvistica (publică, în 1955, articolul Noțiunea și cuvântul în volumul Introducere în lingvistică, iar în 1960, studiul Scriitorii și evoluția limbii îi va fi inclus în volumul Probleme de lingvistică generală, ambele coordonate de Al. Graur). M. se evidențiază în primele trei decenii de după război ca un reprezentant de excepție al noilor curente în domeniile conexe filosofiei limbajului, principalele sale contribuții fiind în aria structuralismului, dar mai cu seamă a
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
Etymologiae): Isidor n-a putut să le termine și acestea au fost împărțite în douăzeci de cărți de către discipolul său Braulion din Saragoza. Bineînțeles, nu trebuie să căutăm în Origini etimologii în sensul științific al termenului, așa cum ne-a învățat lingvistica modernă, pentru că nu vom găsi altceva aici decât metoda aproape întotdeauna arbitrară a anticilor: în cultura latină cel mai mare învățat, vestit pentru folosirea metodei etimologice, fusese Varro, iar Isidor face legătura cu acesta, reprezentând ultima verigă dintr-o tradiție
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
interdisciplinaritate și prin extinderea ei la autori străini, convocați, alături de cei români, la o conversație spirituală. SCRIERI: Motive și structuri poetice, Timișoara, 1980; În eminescianul univers, Timișoara, 1988; Spirala destinului, Timișoara, 1993; Adagio în si minor, Timișoara, 1999; Probleme de lingvistică a textului, Timișoara, 1999. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, Timișoara, 1991, Sonete, postfața edit., Drobeta-Turnu Severin, 1994. Repere bibliografice: Doina Bogdan-Dascălu, „Motive și structuri poetice”, AUT, t. XX, 1982; Paula Diaconescu, Labirintul eminescian, R, 1989, 6; Al. Piru, Eminescu, azi, București
GIURGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287287_a_288616]
-
poezia lui Octavian Goga. Debutează în 1969 la revista „Echinox”, iar în volum în 1977, cu placheta Alb pelerin. Colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș.a. Paralel cu activitatea didactică și științifică (autor de studii și articole de lingvistică publicate în reviste din țară și străinătate, de manuale de limba română pentru studenții străini, de dicționare și gramatici ale limbii române), G. continuă să scrie versuri. Poet al discreției sufletești, sobru și elegant în expresie, autorul se află într-
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
culturilor din interiorul unei civilizații unice (Malița, 1998). Iar aici tocmai despre asta este vorba, despre construirea în România a unei civilizații de tip occidental, în condițiile în care România își menține, desigur, specificul cultural - și asta nu doar în lingvistică, arte sau sărbători tradiționale, precum cea a mărțișorului, ci, în limite negociate, în configurarea unor instituții sociale fundamentale. Că acest lucru este pe deplin posibil o dovedește diversitatea nu doar cultural-artistică și a tradițiilor din multele societăți care aparțin civilizației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu Medalia de Aur pentru merite în domeniul școlii, culturii și artei. Romanist, fondator al învățământului limbii române la Universitatea „La Sapienza”, G. se remarcă prin studiile sale despre Eminescu, printr-o sinteză asupra literaturii române și prin cercetări de lingvistică. În Introduzione alla letteratura romena (1971), la origine curs universitar, încearcă să clarifice și să fixeze coordonatele epocilor mai însemnate ale literaturii române, tendințele ei esențiale, raportate la factorii politici, economici și sociali care le-au condiționat. După capitolele introductive
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]