4,922 matches
-
cu figuri, Editura Eminescu, 1984, a fost tradus în limba franceză (L'Horloge à Jacquemart), cu o prefață de Alain Bosquet, în 1987. A publicat traduceri din R.M. Rilke, A.S. Puskin, Robert Browning, P. Neruda, Verlaine și numeroase antologii din lirica universală. În anul 1989 i se decernează Premiul Internațional Gottfried von Herder. La zece ani de la moartea poetei, în 2009, Editura Casă Radio, publică audio-book-ul Zăbale rupte. Poeme rostite la radio, cu ilustrații de Tudor Banus.
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
Marta Petreu „par să se revendice mai curând de la poetica și sensibilitatea expresionismului ori, cel dintâi, chiar de la un imaginar de descendență rimbaldiană.” Cu alte cuvinte, marca este „diversitatea exuberantă [...] în toate momentele de continuitate sau de ruptură din spațiul liricii românești contemporane, în interiorul căruia doar competiția și sentimentul inovației par să fie constante”. După 1990, manifestele poetice și dezinhibarea radicală a limbajului reactivează spiritul avangardist, contestă integral tradiția, „pentru ca, mai apoi, cei mai tineri poeți să-și recunoască, dacă nu
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
patriotismul, revolta socială, moartea”. În plus: „în condițiile capitalismului «sălbatic» românesc, poeții au tot mai acut conștiința marginalizării, iar aceasta întreține cu insistență un sentiment depresiv al deriziunii existențiale”, însă, în mod paradoxal, fără a diminua „puțin obișnuita vitalitate a liricii românești contemporane, atât prin generațiile mai vechi, încă active, cât și prin mai tinerii Daniel Bănulescu, Andrei Bodiu, Simona Popescu, Robert Șerban, Claudiu Komartin, Radu Vancu, Dan Sociu, Doina Ioanid, Dan Coman, Ștefan Manasia, Stoian C. Bogdan, Medeea Iancu și
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
o singură ediție, prefer să nu fie cea de la Iași7. Cu cea mai aleasă simpatie și afecțiune prietenească, Const. Ciopraga * Iași, 28 ian[uarie] 1968 Iubite tovarășe Micu, Cu câteva zile în urmă, am avut bucuria să primesc studiul dumneavoastră Lirica lui Lucian Blaga 8. Vă mulțumesc din toată inima, adăugând urarea: cât mai multe de acest fel. Ca structură, studiul urmează planul pe care l-aș fi adoptat eu însumi, despovărând lirica de ideologia filozofului. A da acesteia din urmă
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
urmă, am avut bucuria să primesc studiul dumneavoastră Lirica lui Lucian Blaga 8. Vă mulțumesc din toată inima, adăugând urarea: cât mai multe de acest fel. Ca structură, studiul urmează planul pe care l-aș fi adoptat eu însumi, despovărând lirica de ideologia filozofului. A da acesteia din urmă locul cuvenit, fără a o neglija, mi se pare a favoriza în mod necesar poezia. Stilul acestor confesiuni-deghizate, cum le numiți dumneavoastră, e mai atrăgător. Începe să mă tenteze și pe mine
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
mi se pare a favoriza în mod necesar poezia. Stilul acestor confesiuni-deghizate, cum le numiți dumneavoastră, e mai atrăgător. Începe să mă tenteze și pe mine. Nu-mi doresc decât să găsesc răgazul să vă scriu impresiile de lectură despre Lirica lui Lucian Blaga. Cu simpatia și prețuirea de totdeauna, primiți, vă rog, prietenia mea cordială. Const. Ciopraga * Iași, 2 sept[embrie] 1973 Iubite domnule Micu, Ieri m-am întors de la Mănăstirea Văratec și am avut plăcuta surpriză ca la Iași
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
antologie este inclusă și Alice Călugăru. 7. Așa s-a și întâmplat. Apare ediția Ecaterinei Săndulescu - Alice Călugăru - Versuri. Ediție îngrijită de Ecaterina Săndulescu. Cu o introducere de Dumitru Micu. [București]. Editura pentru Literatură, 1968, 256 pagini. 8. Dumitru Micu - Lirica lui Lucian Blaga. [București], Editura pentru Literatură, 1967, 168 pagini. 9. Dumitru Micu - Const. Ciopraga - Hortensia Papadat-Bengescu în Contemporanul, nr. 36, 31 august 1973, p. 3 și în Astra, nr. 8, august 1973, p. 7.
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
război de întregire a neamului, și, trăind în mijlocul ororilor războiului, departe de cei dragi, sunt copleșiți de „dor și jale”, simțăminte care trimise în „cărți” spre satul lor, capătă forma versului. Ele constituie, de fapt, o specie literară intermediară între lirica populară și cea cultă: „cartea în versuri” (scrisoarea sau epistola în versuri), „cărțile de pe front”, cărora le-a dat strălucire artistică George Coșbuc în O scrisoare de la Muselim-Selo, respectând întocmai structura narativă a acestora. Antologia lirică Dor și jale nu
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
a „resturilor fosilizate”, a „mâncărurilor lipicioase” și a „straturilor geologice de prăjeală”. Pornind de la date cât se poate de concrete, Dósa redescoperă, compensativ (și inventează poetic!), „vegetația” proaspătă, ivită sălbatic în bucătăriile restaurantelor americane. Un prilej excelent de a înlocui lirica așa-zis tranzitivă cu mecanica suprarealistă a aglomerării de detalii, de activități și de procese alienante rămase în anticamera luxului american: „și să nu uit de cârpe și prosoape mi se strigă/ dungi albastre dungi roșii dungi albe/ dungi galbene
Window-shopping by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3163_a_4488]
-
decât un pseudonim al departelui care ia succesiv chipul bărbatului și pe cel al divinității: „Vreau degetul Tău sfânt să mă atingă / triunghiul păcătos și să îi stingă / corcita ardere: șerpar și chingă” (Înger bizantin). Autoarea definindu-se, în ceea ce lirica ei are cu adevărat autentic, ca o poetă a distanțelor spațiale, dar mai ales temporale, cu o remarcabilă știință a cantilenelor melancolice și, de aici, ca o poetă a nostalgiei. Exilul (din 1970 poeta trăiește în Franța) alimentează, la rândul
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
de altfel, primei serii de la „Echinox” - nu eșuează în livresc și în monotonie. În al doilea rând, cele trei volume, astfel alcătuite, dezvăluie și trăsăturile care diferențiază echinoxismul poetic - pornind de la elemente comune, cum ar fi blagianismul sau baladescul - de lirica promovată de reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu. Acest baladesc echinoxist este de factură orfică, cultivând miticul și transcendența, iar nu livresc și intelectual, ca la Radu Stanca sau Doinaș. Nu aventura limbajului i-a preocupat pe poeții de la Echinox, ci
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
zărit-o pe malurile lui ar fi fost iordanul meu.// Dar cum nu s-a întîmplat nimic din toate acestea/ crișul este nimic” (Siderurgia naturii). Așadar, un refuz ritos de pe pozițiile unei stări de beligeranță. Provincia nu e nouă în lirica noastră, dar bardul orădean o abordează într-un chip specific. Dacă la Bacovia aveam a face cu o reacție a interiorizării abulice a unei ființe ce se îmbiba de mediul apăsător aidoma unui burete muiat în apa necontenitelor ploi, iar
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
cu primii săi comentatori și terminînd cu studii tardive, atmosfera, filozofia și viziunea lui Philippide au fost apropiate de poezia expresionistă germană; la o lectură fără prejudecăți însă, eventualele urme expresioniste devin absolut insignifiante. Nu există astfel nimic comun între lirica extraordinară a lui Gottfried Benn, de exemplu, și cea a lui Philippide - în afara paralelismului cronologic: poezia lui Benn se ridică la ceruri plecînd de la pretexte materiale comune, de la scabros, de la tragedia măruntă - adică de la tot atîtea domenii neinteresante pentru Philippide
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
Popa, și până astăzi. În anii comunismului, pentru scriitorii români din țară, o prezență în paginile Luminii era absolut onorantă - semn de deschidere, de ieșire din spațiul îngrădit. Astăzi, revista ne întâmpină cu un sumar compozit. Putem citi versuri din lirica lui Shakespeare, Rilke și Carl Michael Bellman în traducerea lui George Anca, dar și grupaje ample semnate de Justo Jorge Padron și Arcadie Suceveanu, laureați ai unor festivaluri literare organizate la Craiova și la Uzdin. De asemenea, e publicată o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
scurt câteva elemente de căpătâi. Căci proaspătul context european, de o amploare decisivă, a schimbat cursul culturii /spiritualității. La bază a stat principiul unificator, legătura dintre domenii diferite: psihologie, logica filosofie, epistemologia, antropologia, artele. În literatură, după noile structuri ale liricii moderne (Poe, Baudelaire, Mallarmé, Rimbaud), după performanțele prozei (Flaubert, Tolstoi, Dostoievski), și ale teatrului (Ibsen, Strindberg, Wedekind, Maeterlink), secolul al XX-lea vine cu o nouă față a spiritualității /creativității europene. În poezie, „reforma” îi are ca protagoniști pe Valéry
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
singur punct, explodează în jerbe cosmice. Repetițiile, refrenul, acumularea și eliberarea tensiunii, creșterea temperaturii poemului pînă la punctul în care materia lui ajunge să fiarbă - toate acestea le-am putut întîlni și în volumul de debut, reprezentînd o amprentă a liricii lui Ianuș. O lirică preponderent epică (și dramatică, prin vocile și dialogurile ei), folosindu-se de versul lung și șerpuitor, tăiat uneori cu dexteritate, alternat prin secvențe scurte și percutante. Chiar faptul că „filmul” Ursul din containăr se întinde pe
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
jerbe cosmice. Repetițiile, refrenul, acumularea și eliberarea tensiunii, creșterea temperaturii poemului pînă la punctul în care materia lui ajunge să fiarbă - toate acestea le-am putut întîlni și în volumul de debut, reprezentînd o amprentă a liricii lui Ianuș. O lirică preponderent epică (și dramatică, prin vocile și dialogurile ei), folosindu-se de versul lung și șerpuitor, tăiat uneori cu dexteritate, alternat prin secvențe scurte și percutante. Chiar faptul că „filmul” Ursul din containăr se întinde pe 60 de pagini și
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
după seriile de autor dedicate lui Fernando Pessoa și lui T.S. Eliot, seria Ezra Pound dovedește un proiect ambițios de editor, bun cunoscător al culturii secolului XX și al canonului occidental, punând în lumină pe creatorii modernismului, inovatori și în lirica proprie și în eseistică ori în abordări teoretice. Ce pregătește Editura Polirom? Mai întâi, se remarcă interesul pentru autorii intrați în universalitate, incluși în seria Esențial a „Bibliotecii Polirom”, iar deschiderea în 2014 o face F.Scott Fitzgerald, prin Povestiri
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
dar ne restituie o poeta pe totdeauna. Primele două aprecieri despre aceste poezii sunt chiar ambigui: "abundente în compoziție, nu bogate în imagini". La aceste două afirmații de aer neutru se poate răspunde, la fel de neutru: se "compunea" mai laborios în lirica de început de veac, iar bogăția în imagini (în tropi?) nu e neapărat o scădere dacă alte calități vin în primul plan. Apoi, Călinescu se anima și spune lucruri determinante; poeziile în cauză sunt: "înclinate a transcrie polifonia din univers
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
sărbătorilor. Prea mult internațional strică În RAMURI (nr. 12, 2013), alături de pagini literare interesante, putem citi și un eseu intitulat Mistica luminii și a focului la Vasile Voiculescu, semnat de Bogdan-Ioan Anistoroaei. Nu interpretarea în sine în cheie mistică a liricii lui Voiculescu ne-a făcut să ne oprim asupra acestui text, ci supratitlul sub care este el așezat: „Premiul revistei Ramuri la Festivalul Internațional Avangarda XXII”. Să se fi organizat undeva, în străinătate probabil, un festival internațional dedicat avangardei, la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
cataclism - în aceasta mi se pare că rezidă forța și amprenta decisivă a poemelor sale. Adio cântece de cătănie, a doua secțiune a cărții, pare bucățică ruptă din Împotriva negrului total, semn că poetul nu a abandonat latura furioasă a liricii sale. Un personaj, Gyuri, reînvie în saga amintirilor de cătănie, când țara se cuvenea apărată cu arma în mână de tineri pentru care istoria rezervase două hărți: una era România din capul (și istoria) unui oltean, alta pentru un ungur
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
zi de zi/ Împărțindumi sufletul adunat,/ Aduceți pentru mine mărturii”. Mărturii inedite privesc perioada când a activat ca profesor la Colegiul „Bethlen Gabor” din Aiud. Prezentarea poeziei lui Emil Giurgiuca începe printr-o amplă evidențiere a opiniilor criticilor literari despre lirica sa, începând cu debutul editorial Anotimpuri - 1938 - an numit de critica literară, după o sintagmă celebră a lui Nicolae Iorga despre Sadoveanu, „anul Giurgiuca” și până la ultimul volum de versuri, o antologie de autor, Poeme, 1989. O activitate poetică începută
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
Poemele verii (1964). După lectura studiilor și articolelor de critică literară consacrate poeziei lui Giurgiuca, și după lectura atentă a creației lirice, Adriana Todoran conchide că Emil Giurgiuca este, „în primul rând un poet al naturii”, continuator în parte al liricii transilvane mesianice, îmbinate subtil cu modernismul și lirica înnoitoare de sorginte blagiană. Prezentarea poeziei se face urmărind motivele fundamentale, cu aprecieri originale de cele mai multe ori: natura, protestul liric împotriva Dictatului de la Viena (1940), reveria, lumea poveștilor și a legendelor, crezul
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
de critică literară consacrate poeziei lui Giurgiuca, și după lectura atentă a creației lirice, Adriana Todoran conchide că Emil Giurgiuca este, „în primul rând un poet al naturii”, continuator în parte al liricii transilvane mesianice, îmbinate subtil cu modernismul și lirica înnoitoare de sorginte blagiană. Prezentarea poeziei se face urmărind motivele fundamentale, cu aprecieri originale de cele mai multe ori: natura, protestul liric împotriva Dictatului de la Viena (1940), reveria, lumea poveștilor și a legendelor, crezul poetic, nostalgia copilăriei, motivele religioase în poezia lui
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
se face urmărind motivele fundamentale, cu aprecieri originale de cele mai multe ori: natura, protestul liric împotriva Dictatului de la Viena (1940), reveria, lumea poveștilor și a legendelor, crezul poetic, nostalgia copilăriei, motivele religioase în poezia lui Emil Giurgiuca. Dacă temele dominante ale liricii „poetului podișului someșean” (natura, durerea la pierderea Transilvaniei în acel an de jale, 1940) le întâlnim la mulți poeți ai generației sale, se cuvin menționate ca originale abordarea temei copilăriei și a motivelor religioase, mai ales că în monografia sa
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]