3,155 matches
-
în care, cunoscându-ne de foarte multă vreme, nu am știut și nu am crezut că muzele o pot îmbrățișa atât de tare încât, deși aflată la început de drum literar poate oferi atâtea imagini schițate natural pe fondul unui lirism intens și autentic. „Lasa-ți părul cu miros de lămâiță Să danseze ca o crinolină de fluture Pe cerul de cleștar brodând speranță... Îndrăznește!” (din poemul Vară) Tablourile astfel create, uneori contrastante, abundă de simboluri bine alese și cu multă
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
ai dori s-o auzi tot timpul. Iubirea devine pentru poet un adevărat cult, o credință cu reale valențe spirituale : ,, Mai cred doar în cel de Sus și în Tine/...îngenuncheat și în această clipă/ rugându-mă la icoana ta''. Lirismul poeziei este unul calm, senin, de-o incantație pură. Întâlnim aici câteva elemente ale orizontului temporal, sugerat de anotimpurile vârstei : ,, vine peste noi toamna...nimic nu mai e cum a fost'', ,, Și vine toamna, ne ucide vara/ prin care-am
IULIAN PATCA, UN POET AL IUBIRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364951_a_366280]
-
casă sunt îngeri și sfinții-au sosit,/E noapte, e cald și e bine”. (LA CEAS DE VECERNII) Viața sa, una din cele mai împlinite, devine un inepuizabil izvor de bucurie, proiectând în lumină sensul superior al existenței, într-un lirism tonifiant, chiar dacă vreun “plâns-adânc” își face și el loc uneori: „În petale picurânde/ Am pus viață deseori/ Și oricând de orișiunde/ Am strâns coarde de viori/ Am făcut arcuș din suflet/ Am cântat până în zori/ Plânsu-adânc și largul zâmbet,/ Mari
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
care „le-aș arunca dincolo de rațional, / le-aș da mai multă culoare.” ( Tânăra privire) Substanța poetică se condensează, purificându-se de formele goale, poetul proiectându-și trăirea în oaze luminoase, acolo unde se lasă ispitit de noile izvoare ale inspirației. Lirismul subtil, filtrat printr-un „ochi transcendent”, ne prezintă un poet stăpân pe mijloacele stilistice, deschizându-și astfel calea spre adevărata personalitate poetică. „Ca un sunet de bucium aș striga / dar glasul mi-e alb / și nu pot să-l aud
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
16 iulie 2011 Toate Articolele Autorului NICOLAE BĂCIUȚ Melania Cuc si Intoarcerea la poezie Deși a debutat cu poezie în 1985 ("Peisaj lăuntric"), Melania Cuc s-a manifestat în ultimii ani ca prozatoare, chiar dacă prozelor sale nu le lipsește metafora, lirismul. În 1991, a mai fost o zvâcnire poetică ("Dincolo de jertfă și iubire"), ca apoi poeta să se restrângă la teritoriile lirice ale copilăriei, publicând trei volume de versuri pentru copii: "Vine Moș Crăciun", 1999, "Versuri scrise pe zăpadă" (2003) și
CRONICA LA AUTOPRTRET de MELANIA CUC în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366720_a_368049]
-
scriptologică a înregistrării: În colț un condei Înseamnă cadavrul și-al unei femei. Bălaie, subțire, ea-și ține deschis Pe lespede, trupul, defunct paradis Pe când își arată gândul hâd Paznicii vii care râd. În mediul hoților plutește un foc de lirism tainic, într-o atmosferă realistă. În narațiuni ca „Ucigă-l toaca” și „Pui de găi” urzesc și se destramă pseudodrame : Tam, nisam în goană Se ivio cucoană Cucoană cu pălărie ... Arătare, stafie ... Avea pantofi și fuste veștejite Și parc-ar
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
pe interpreta Silvia Chifiriuc se află că mai sunt încă voci alinătoare, față de care e gata să jure inima că redevine castel al iubirii, bucuriei, plăcerii, liniștii și visului, chiar dacă a suferit în iad! Un potențial rival al frumuseții și lirismului cântecelor Silviei Chifiriuc n-au cum să fie raidurile insolentului curent muzical la modă azi, dar sore îi sunt melancolia și poezia cântecului pe care poate că doar Dorina Drăghici l-a glăsuit metamorfic în înfiorare, ca o rugă! Toate
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]
-
din afară cade în interiorul eului, se presară ca o zăpadă de stele peste toate viroagele simțirii și muncelele gândurilor. Poemul răpanian nu poate fi comentat estetic, șoptește ori murmură, se învolburează în teamă ori se îndulcește în resemnare.” (Tudor Opriș) Lirismul ingenuu se reflectă în fiecare poem: „Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței în umbra cea veșnică și neînțeleasă, fraged sub chiparosul rostirii, iată-mă într-o nouă și nesperată ipostază a inimii, temător și îndumnezeit ateu...” De dincolo de cuvântul scris
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
altul. Poetul a avut o adevărată revelație când a citit despre mitul lui Don Quijote și Sancho Panza, că poezia nu e lumină, e flacără, căci nimeni nu moare de întuneric, ci de frig. Frigul inimii e cumplit! Se simte arta lirismului în reflex. Fiecare sens frumos dăruit de Dumnezeu a fost plătit cu o jertfă. Nimeni nu știe asta, pe hârtie par a fi risipite cu ușurință cuvintele, dar nu e deloc așa. Știe mai mult Poetul! Împăcarea cu Dumnezeu e
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ritual solemn! El dă un sens întregului din care țâșnește o filosofie lirică ce îngândurează prin fascinație cititorul și-l face să ajungă unde niciodată n-a ajuns. Totul este altfel decât în alte cărți. Theodor Răpan parcurge toate formele lirismului, de la fervoarea renascentistă la expresia clasicistă, de la baroc la romantism, de la neoromantism la postmodernism etc., filtrându-le prin propria-i simțire. El cultivă un stil al paradoxului verbal, al bogăției metafizice, al celor mai neașteptate alternanțe ritmice, al efectelor lingvistice
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
voia mea” de Mircea Gordan, apărut la Editura Napoca Nova, 2015, conține un grupaj de poeme, câteva proze scurte și un număr de patru legende aparținând zonei de origine a autorului, în prelucrări versificate. Nota dominantă a mesajului este un lirism cald, calm, izvorât din evocarea în versuri și proze a experiențelor personale de vârstă în cronologia derulării lor. Titlul însuși ne trimite la un soi de confesiune poetică a celui care se simte impregnat de nostalgia, mai cu seamă a
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
din nou îndrăgostită [...] ceva cu picioarele goale/ călcând pe iarba abia răsărită/bând apa dintr-un vas coclit”- Renaștere). Miniaturi poetice se lansează în senzorial, traversează eticul, apoi se deschid către cosmic și microscopic (Vin cu scorțișoară). Vocea gravă a lirismului trezește ecouri culturale și atitudini existențiale, alături de experimentul direct al fericirii absolute (Partea plină a paharului). Structura poemului recuperează anii și clipele, secolele și teoretizările, conștientizarea și inocența, într-o suprapunere de perspective („dragostea apare ca un Dumnezeu orb” -Borges
PREFAŢA LA VOLUMUL „ESPRESSO DUBLU LA HAIFA” de CRISTINA CHIPRIAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366121_a_367450]
-
acum prima oară, Ticu Leontescu, din Timișoara, urmează căile bătătorite de înaintași, de la Dosoftei la Arghezi, de la Traian Dorz la Ioan Alexandru, pe tărâmul liricii religioase. Au fost opinii că acest gen literar nu este reprezentat semnificativ în literatura română: „Lirismul religios nu prea are reprezentanți de seamă în literatura română. În secolul al XIX-lea, nu aș putea cita decât două poezii, două veritabile capodopere însă, Fecioara Maria de Bolintineanu și Rugăciunea lui Eminescu, fără ca totuși pe cei doi clasici
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
lui Al Florin Țene, de la valorificarea unor însemnări făcute pe un șantier, la decriptarea tainelor disimulate în consumarea anumitor momente de răscruce ale istoriei, de la transpunerea unor fragmente onirice, până la cele mai profunde investigații psihologice în imanentul personajelor, sau de la lirismul unor evocări, la analiza pertinentă a evenimentelor sociale în care autorul a fost implicat direct. Ca o încununare a acestora, romanul ,,Geamănul din oglindă” reprezintă cântecul triumfului, al scriitorului învingător prin Cuvânt, care s-a luptat pas cu pas ca să
FILOSOFIA-PERSONAJ PRINCIPAL ÎN ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038]
-
o iluzie ascunsă în „duhul dintr-o lampă”, fiecare piesă a lui Marian Filip este, de fapt, o poveste, poate chiar o poveste adevărată din ceea ce artistului i-a fost dat să trăiască. Fiecare dintre compozițiile sale sunt de un lirism aparte, cu treceri de la un palier muzical la altul, reușite și în deplină concordanță cu esența versurilor pe care au fost compuse. „Cântă cu mine”, un îndemn cu nebănuite dedesubturi, este o altă frumoasă piesă care dezvăluie, atrage și incită
ULTIMUL «COWBOY ROMANTIC ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351964_a_353293]
-
parte, RONDELUL, cuprinde câteva poezii-bijuterie, șăgalnice unele (”De-ți este dor”), nostalgice altele (”Îți amintești?”, ”Amintiri”, ”Timp”). Iubirea este prezentă și aici, presărată cu trandafiri roșii, catifelați și cu săruturi ”spălate de lacrima iubirii”, iar anotimpurile sau florile primesc mângâierea lirismului, cristalizate în versuri perfecte, armonioase, ce încântă plăcut cititorul. Unitatea volumului este asigurată și de repartizarea riguroasă a poeziilor sub aspectul conținutului lor, culminând cu cea din final (” Când voi veni”), ce emană resemnare, împăcare cu viața și chiar cu
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]
-
lecturi serioase, pe cunoașterea vieții și mai ales pe dragostea de țară, neam, Limba Română, și istoria spațiului dintre Danubius, Carpați și Marea cea Mare. Cu toate că aceste studii și articole sunt îmbibate de adevăruri, ele sunt frisonate și de un lirism discret, ce ne dovedește că autorul acestora este un mare îndrăgostit de România. Acest lucru îl descoperim și în articolul „Iubește-ți limba și apără-ți neamul! “, scris în 7 octombrie 2011, în care face pledoarie pentru promovarea Limbii Române
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
un zbucium de sensuri și rosturi, urcuș pe scara lui Iacov cu fuștei ciopliți în suflet pentru a arunca umbrele amorțite ale unui destin. Un destin ce se vrea împlinit prin cuvântul scris. Acest volum de poezie adevărată, înflorit în lirism bolnav de inefabil, are ecoul cuvintelor afurisite de o chatartică dogoare. Ca fiu al paradisiaticelor ținuturi de pe Jiu, se legitimează și el prin simbolurile arhetipale ale sacrului brâncușian. Rotundul macrocosmosului se transgresează în rotundul cotidian. Metaforele pipăite atent ca pe
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
întreagă de trăsături omologate sub umbrela liricii moderne, o înnoire trecută prin instanțe poetice proprii, reinventând un limbaj poetic dens, de sfâșiere la nivel senzorial. Până și orașul are o atmosferă bacoviană, plumburie. Întâlnim și versuri silfide cu esențe de lirism calm, deocheate de iele melomanice coborâte pe „Coloana infinitului” pe malul Jiului. Versuri prinse odată cu poetul în rotunduri brâncușiene bolnave de metafizic și abstract spiritual. Dar și poezii ferme în simplitatea lor, poezii ce sintetizează atmosfera înaltă de ținută intelectuală
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
poet. În încercarea de a ascunde un vid lăuntric, poezia îi pune în lumină clocotul unui temperament personal și puternic. Dominat de semnele talentului și ale inspirației, grupajul poetic cu un capital expresiv ridicat vine să așeze numele Taniei în cadrul lirismului postmodern de bună calitate. Sună curgător și dinamic un gen de autobiografism, un aer pronunțat de notă cît mai exactă a trăirilor intense. Carmen Tania Grigore creionează o frumusețe stranie abstrusă, cu irizări de descripție fantastă, dar și sugestie spiritualistă
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
irizări de descripție fantastă, dar și sugestie spiritualistă, versuri în spatele cărora veghează o notă rafinată despre raporturile sale cu existența și cu poezia. Structura sufletească, microcosmosul pe care îl clădește se revarsă cu sonoritățile ineluctabile, cu tot, în efluviile unui lirism pregnant, dobîndind prin acest cadru o rezonanță sporită. Jocul subtil dintre confesiunea plină de sinceritate și măiestria interesantă a registrului liric creează o atmosferă de luptă permanentă cu sinele. Fiecare poem se afirmă, țîșnește vulcanic și impetuos, înclinarea spre revărsarea
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
pe altă parte.” („Clovnii de ceară”); „norocul meu se plimbă prin târg/ cu laba ruptă,/ de inimă nu mai vorbesc./ Ar cumpăra și el un suflet, da',/ de unde nu-i,/ nici Dumnezeu nu cere.” („Aș cumpăra un suflet”). Reconsiderare a lirismului, prin chiar materia și aria lirică diversă, prin puritate lexicală, talent, rafinament, subtilitate lexicală, cartea „Amor prohibit” a Marianei Cristescu, cu versiunea în germană a doamnei Elena M.Câmpan, este o frumoasă surpriză și o confirmare a deplinei împliniri și
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
același timp crez poetic în angajarea imaginației și inspirației. Deprinderea înțelesului frumuseții și tainei versului devine stare emoțională, care dă omogenitate poemului, acolo unde tăcerea se oprește definitiv, dar și admirativ” - a conchis domnul Lazăr Ladariu, adăugând că prin "reconsiderarea lirismului prin chiar materia și aria lirica diversă, prin puritate lexicala, talent, rafinament, sensibilitate, cartea Amor prohibit a Marianei Cristescu, cu versiunea în germană a doamnei Elenă M. Campan, este o frumoasă surpriză și o confirmare a deplinei împliniri și a
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
apropierea , ca mentalitate și viziune de poeții tineri, vădindu-se încă o dată corectitudinea acelui dicton străvechi care spune: “non idem est si duo discunt idem”. ”Idem” este aici antisentimentalismul care înseamnă la mulți poeți tineri refuzul absolutismului afectelor, chiar al lirismului dar și al poeziei languroase înălțate la cer pe sforile melodicității și ale extazului în imaginar, pe când la Angela Nache înseamnă doar, cum bine notează Mircea Iorgulescu într-o prefață, cultivarea emoției în chip sistematic, însă fără patetisme și cochetării
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
albastră a unui acvariu: "Câteodată liliacul înflorește târziu,/ Irupând uluitor de alb de alb, peste durerile noastre,/ Împietrind răsucirea pustiului vânt vinețiu,/ Clătinat besmetic în transparențe rafale albastre". E multă durere profundă în aceste poeme, o durere a timpului trecut, lirismul are o notă personală și autentică: "Mult ne mai place nouă să fugim!/ Ni se târăsc în urmă câte drumuri?/ E peste poate să le mai zărim,/ Cum nu mai știi un cântec vechi să-l murmuri." Există un fin
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]