1,692 matches
-
Sectorului 2 București apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că "finalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 este aceea de a reglementa raporturile dintre chiriași și proprietari, de a oferi soluții situațiilor litigioase ivite între aceste categorii de persoane, prin utilizarea unor mijloace juridice atât de protecție a chiriașilor, cât și de respectare a dreptului de proprietate al fostului proprietar căruia i s-a restituit imobilul respectiv. Prin dispozițiile acestui act normativ nu
DECIZIE nr. 512 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172108_a_173437]
-
de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Astfel, în ceea ce privește raportarea la art. 44 din Constituție, "finalitatea textului de lege criticat este de a reglementa situația contractelor de închiriere a imobilelor cu destinația de locuințe, în scopul prevenirii unor stări litigioase între chiriași și proprietari, iar reglementarea adoptată de legiuitor are caracterul unor măsuri de protecție a chiriașilor, cu caracter temporar. [...] Statul, chemat să medieze conflictul locativ dintre proprietarul, persoană fizică, și chiriaș, a procedat corect, asigurându-i primului posibilitatea valorificării
DECIZIE nr. 512 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172108_a_173437]
-
ori în caz de nulitate a acesteia, contractul de închiriere se reînnoiește în condițiile art. 14 alin. (1). Toate acestea reprezintă instrumente juridice menite să asigure o soluție de compromis între proprietari și chiriași, în scopul prevenirii apariției unor stări litigioase între aceștia și în încercarea de a ocroti buna-credință a ambelor părți, prin reglementarea relațiilor contractuale într-o modalitate care să nu impieteze asupra substanței drepturilor fiecărei părți. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din
DECIZIE nr. 512 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172108_a_173437]
-
lichide și exigibile, ipoteză în care antamarea unei asemenea proceduri ar fi superfluă, de vreme ce creditorul are posibilitatea să procedeze la valorificarea silită a acesteia, ci exclusiv de aceea a unui interes rezultând din existența unei creanțe neajunse la scadență sau litigioase și a unei stări de pericol induse de conduita debitorului în ceea ce privește posibilitatea valorificării ulterioare a respectivei creanțe. De asemenea, în condițiile în care procedura sechestrului judiciar exclude antamarea fondului, iar măsura dispusă are caracter provizoriu, fiind impusă și justificată prin
DECIZIE nr. 621 din 17 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 599 alin. 1 pct. 2 şi 3 şi ale art. 600 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172536_a_173865]
-
Judecătorii și procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. ... (2) Judecătorii și procurorii nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercita funcția și nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat. ... (3) Judecătorilor și procurorilor le este permis să pledeze
LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170683_a_172012]
-
și constituționale a țării, ca aparținând mai degrabă examinării necesității ingerinței decât caracterului previzibil al legii. Având în vedere observațiile anterioare, Curtea pleacă de la principiul că ingerința în cauză era "prevăzută de lege". 2. Scop legitim 35. Pentru Guvern, ingerința litigioasă urmărea mai multe scopuri legitime, și anume protecția securității naționale, protecția moralei și protecția drepturilor altuia. Din programul politic și din statutul PCN reieșea că formațiunea acționează, în realitate, împotriva democrației pluraliste și principiilor protejate de Convenție. Guvernul consideră că
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
electorale directe dintre PCN și celelalte partide politice, nu se pot face speculații asupra concepțiilor morale și politice ale majorității populației țării. 37. Curtea consideră că, având în vedere, în special, experiența totalitară pe care a avut-o România, măsurile litigioase pot fi considerate ca vizând protecția securității naționale și protecția drepturilor și libertăților celuilalt. 3. "Necesar într-o societate democratică" a) Teza părților ... (i) Reclamanții 38. Reclamanții invocă faptul că respingerea de către instanțe a cererii de înregistrare a PCN nu
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
ca un partid politic să preia puterea pentru a aplica un proiect politic incompatibil cu Convenția și democrația. Așadar, el consideră că în speță statul nu a depășit marja de apreciere ce îi este conferită, pentru a interpreta necesitatea ingerinței litigioase într-o societate democratică. b) Aprecierea Curții ... 44. Curtea amintește că, în pofida rolului autonom, cât și a specificității sferei de aplicare, art. 11 trebuie privit, de asemenea, în raport cu art. 10. Protecția opiniilor și a libertății de a le exprima constituie
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
au pronunțat, în conformitate cu puterea de apreciere. Ceea ce nu înseamnă că aceasta trebuie să se mărginească la a examina dacă statul pârât a uzat de această putere cu bună-credință, cu grijă și în mod rezonabil: trebuie să ia în considerare ingerința litigioasă în conformitate cu ansamblul cauzei, pentru a determina dacă aceasta este "proporțională cu scopul legitim urmărit" și dacă motivele invocate de autoritățile naționale pentru a o justifica sunt "pertinente și suficiente". Așadar, Curtea trebuie să se convingă că autoritățile naționale au aplicat
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
din 2 septembrie 1998, Culegere 1998-VI, p. 2377-2378, paragraful 55, și Cauza Goodwin împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 27 martie 1996, Culegere 1996-II, p. 500-501, paragraful 40). 50. În speță, Curtea este cea care trebuie să aprecieze dacă ingerința litigioasă, adică respingerea, prin Hotărârea din 28 august 1996 a Curții de Apel București, a cererii de înregistrare a PCN ca partid politic răspundea unei "nevoi sociale imperioase" și era "proporțională cu scopurile legitime urmărite". 51. Curtea notează de la bun început
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
PCN sau pe oricare altă luare de poziție, fie din partea celui de-al doilea reclamant, fie a unui alt conducător al PCN. Asemenea autorităților naționale, Curtea se bazează deci pe programul politic și statutul PCN pentru a aprecia necesitatea ingerinței litigioase (vezi, între altele, Cauza Refah Partisi și alții, citată anterior, paragraful 116, și Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia și alții, citată anterior, paragrafele 25-51). 52. În această privință, Curtea nu poate da curs cererii Guvernului de a extinde sfera
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
Turcia și alții, citată anterior, paragrafele 25-51). 52. În această privință, Curtea nu poate da curs cererii Guvernului de a extinde sfera analizei sale la luările de poziție ale celui de-al doilea reclamant, formulate cu câțiva ani după ingerința litigioasă, adică articolele de presă din 1998-1999 citate anterior și cartea Contrarevoluția antisocialistă, antipopulară și antinațională, publicată în 2000. Aceasta amintește că a adoptat aceeași abordare într-o cauză în care discursurile politice anterioare dizolvării partidului reclamant nu fuseseră luate în
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
DEP) împotriva Turciei, nr. 2.514/1994, paragraful 50, 10 decembrie 2002]. Ea nu s-ar putea substitui instanțelor interne în aprecierea faptelor care depășesc cadrul cauzei a fortiori în speță, în care faptele invocate de Guvern sunt ulterioare ingerinței litigioase. În orice caz, Curtea nu vede în publicațiile ulterioare, citate anterior de domnul Ungureanu, în pofida limbajului critic și uneori chiar virulent folosit, vreo luare de poziție care ar putea fi interpretată rezonabil ca o chemare la violență, sub forma unui
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
rezultă că reclamanților li se reproșa că obiectivele PCN nu respectă suveranitatea țării și, în special, că mijloacele de punere în aplicare a obiectivelor nu sunt conforme cu ordinea constituțională și juridică a României. Așadar, Curtea va examina necesitatea ingerinței litigioase, luând în considerare, în principal, motivele de respingere reținute de instanțele interne (vezi, mutatis mutandis, Cauza Partidul Comunist Unit din Turcia și alții, citată anterior, p. 25, paragraful 52). 54. Analizând statutul și programul politic ale PCN, Curtea observă că
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
Judecătorii și procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. (2) Judecătorii și procurorii nu pot sa dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercită funcția și nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat. ... (3) Judecătorilor ��i procurorilor le este permis sa pledeze
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170926_a_172255]
-
22). La o dată neprecizată, Societatea Comercială M. a solicitat introducerea în cauză a Ministerului Finanțelor Publice, pentru ca acesta să îi acorde despăgubiri în cazul în care acțiunea reclamantului ar fi fost admisă. Societatea a susținut în instanță că obținuse imobilul litigios printr-un proces de privatizare a fostelor societăți de stat, reorganizate în regii autonome și în societăți comerciale, în virtutea Legii nr. 15/1990 . Astfel, societatea a precizat că statul - care în schimbul acțiunilor îi cedase bunuri, printre care și imobilul revendicat
HOTĂRÂRE din 28 aprilie 2005 definitivă la 28 iulie 2005, în Cauza Albina împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171921_a_173250]
-
argumente. 28. Guvernul mai consideră de asemenea că motivele pentru care Curtea de apel a respins recursul reclamantului se regăsesc în hotărârea definitivă anterior menționată, examinată în ansamblul ei. În sfârșit, Guvernul susține că reclamantul a intrat în posesia bunului litigios, urmând indicațiile instanțelor judecătorești interne cu privire la continuarea procedurii administrative de restituire. 29. Reclamantul nu este de acord cu teza susținută de Guvern. Reclamantul susține că instanțele care au examinat cererea în apel și în recurs - formulate împotriva hotărârii primei instanțe
HOTĂRÂRE din 28 aprilie 2005 definitivă la 28 iulie 2005, în Cauza Albina împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171921_a_173250]
-
Helle, anterior citată, paragraful 59). 35. În consecință, ��i în ciuda faptului că Guvernul susține că datorită indicațiilor date de către instanțele interne reclamantului i-a fost restituit bunul, Curtea susține că dacă acesta și-a putut recupera o parte din bunul litigios, acest fapt nu se datorează recomandărilor Tribunalului Brăila - reluate de către Curtea de Apel Galați - cu privire la modul de contestare a deciziei administrative adoptate în baza Legii nr. 112/1995 , ci faptului că reclamantul a recurs la o nouă procedură administrativă, instituită
HOTĂRÂRE din 28 aprilie 2005 definitivă la 28 iulie 2005, în Cauza Albina împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171921_a_173250]
-
10/2001 , și arată că doar partea din imobil nerestituită încă, obiectul unui litigiu încă pendinte în fața instanțelor interne (paragrafele 22-24 anterioare), continuă să reprezinte obiectul capătului de cerere întemeiat pe art. 1 anterior menționat. Guvernul menționează că naționalizarea bunului litigios a avut loc înainte de 20 iunie 1994, data ratificării de către România a Convenției și că, în consecință, reclamantul nu are un bun actual și nici o speranță legitimă, în sensul jurisprudenței constante a Curții [a se vedea printre altele cauzele Gratzinger
HOTĂRÂRE din 28 aprilie 2005 definitivă la 28 iulie 2005, în Cauza Albina împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171921_a_173250]
-
având în vedere că nu a dovedit existența unui prejudiciu. Pe de altă parte, un litigiu opunând reclamantul unei societăți private este pe rolul instanțelor interne, care trebuie să determine cine este titularul dreptului de proprietate asupra părții din bunul litigios a cărui restituire a fost solicitată de reclamant (paragraful 24). Referitor la prejudiciul moral, Guvernul apreciază că suma solicitată de reclamant este exagerată, mai ales având în vedere că din 2002 reclamantul se bucură din plin de dreptul său de
HOTĂRÂRE din 28 aprilie 2005 definitivă la 28 iulie 2005, în Cauza Albina împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171921_a_173250]
-
ca "în speță nu a existat o privare directă de către autoritățile naționale de bunuri aparținând reclamantei și nici o altă ingerință comparabilă unei asemenea privări". Curtea Europeană a reținut însă în cauză respectivă caracterul inechitabil pe care "l-a îmbrăcat procedura litigioasa care are o legătură directă cu dreptul petiționarei la respectarea bunurilor sale". S-a reținut în acest sens, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca "refuzul instanțelor de diferite grade de a se supune instrucțiunilor Curții Supreme de Arbitraj, precum și
DECIZIE nr. 275 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi ale art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169349_a_170678]
-
Drepturilor Omului, ca "refuzul instanțelor de diferite grade de a se supune instrucțiunilor Curții Supreme de Arbitraj, precum și divergențele considerabile de abordare a instanțelor de diferite grade în aplicarea și interpretarea dreptului național, a făcut posibilă reluarea repetată a procedurii litigioase și deci a creat o incertitudine permanentă cu privire la legalitatea deciziilor Sovtransavto-Lugansk și a actelor Consiliului executiv din Lugansk. În afară de aceasta, intervențiile autorităților executive ale statului în procedurile judiciare au contribuit de o manieră semnificativă la această incertitudine". Curtea Europeană a
DECIZIE nr. 275 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi ale art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169349_a_170678]
-
Consiliului executiv din Lugansk. În afară de aceasta, intervențiile autorităților executive ale statului în procedurile judiciare au contribuit de o manieră semnificativă la această incertitudine". Curtea Europeană a Drepturilor Omului a conchis că "modul în care s-a desfășurat și încheiat procedura litigioasa, ca și incertitudinea petiționarului, au rupt «justul echilibru» între cerințele interesului public și imperativele apărării dreptului celui interesat la respectarea bunurilor sale. În consecință, statul nu și-a îndeplinit obligația de a asigura petiționarului protecția efectivă a dreptului sau de
DECIZIE nr. 275 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi ale art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169349_a_170678]
-
aflată pe rolul Curții Constituționale nu se pun probleme de aceeași natură. În discuție este însuși textul de lege criticat, în raport cu prevederile Constituției și ale unor documente internaționale, iar nu modul de aplicare a legii și de desfășurare a procedurii litigioase. Or, așa cum s-a arătat mai sus, Curtea Constituțională a stabilit prin mai multe decizii că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale privind protecția proprietății private, întrucat operațiunea de majorare a capitalului social nu duce la un transfer
DECIZIE nr. 275 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi ale art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169349_a_170678]
-
cazul respectării cerințelor legale, are efecte conforme cu principiile Convenției. În această optică, elementul de incertitudine prezent în lege și marja largă de manevră pe care aceasta din urmă o conferă autorităților se vor analiza pentru a stabili conformitatea măsurii litigioase cu exigențele justului echilibru. b) Scopul ingerinței ... 50. În ceea ce privește scopul ingerinței, Guvernul nu a prezentat nici o justificare. Cu toate acestea, Curtea este gata să considere că, în imprejurările date, ingerința respectivă viza un scop legitim, și anume, protejarea drepturilor altuia
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]