1,005 matches
-
atinsă spre mijlocul arborilor. Studii din Carpați au arătat că biomasa lichenilor epifiți este localizată în proporție de cca 80 % pe crengile molizilor. Molidișurile de limită prezintă condiții de viață mai favorabile pentru herpetofauna decât molidișul compact. În zona de lizieră a pădurii (ecotonul molidiș-jnepeniș-pajiște subalpină) pot fi observate pe lângă specii de amfibieni cum sunt tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă (Bombina variegată) broasca roșie de munte (Rana temporaria) și specii de reptile cum sunt naparca/ șopârla fără membre
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
Regală a Marii Britanii sunt ambele dotate cu submersibile de salvare. LR5, un tip folosit de Flota Militară Britanică, este coborât în apă de pe un vas de la suprafață și apoi ghidat spre submarinul aflat în sinistru maritim. Un coș metalic, numit lizieră de transfer, se potrivește la trapa de urgență a submarinului și asigură echipajului o cale de a trece în submersibil pentru călătoria înapoi la suprafață. Tot submersibile sunt și submarinele utilizate în scopuri științifice și industriale. Unele sunt fără echipaj
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare (Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha (Bubo bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis), gaița (Garrulus glandarius), diverse specii de pițigoi (Parus caeruleus
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
parte din familia Helicidae fiind o specie de melc. Are o cochilie de până la 5 cm înălțime și aprox. 4,5 cm diametru. Este răspândit în toată Europa, cu excepția zonelor nordice, și preferă arbuștii ca landșaft, în poienele luminoase de la liziera pădurilor, în livezi și parcuri. Este erbivor și se hrănește cu plantele mici și proaspete, dar și cu viță-de-vie. Acceptă și rămășițe de plante, iar pentru a-și menține cochilia sănătoasă, consumă săruri de calciu. Este activ din primăvară până la
Melc de livadă () [Corola-website/Science/314331_a_315660]
-
loc din luna mai până în iulie. Ca toate păsările din acest grup, după perioada împerecherii, care poate dura o zi, păsările se despart. Femela face un cuib pe sol sub formă de gropiță căptușită cu frunze, iarbă și mușchi, la liziera pădurii. În cuib se află de obicei patru ouă, care sunt clocite trei săptămâni. Puii sunt nidifugi, fiind protejați și hrăniți de femelă până la maturitate. În caz de pericol, femela transportă puii între picioare, sprijinindu-i cu ciocul. După ce cresc
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puțin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretului este în general brună. Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. În prezent poate fi întâlnită și în parcurile mai mari. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
(numită popular călugărița) este o insectă din familia "Mantidae". Se întâlnește în lunci, stepe, la liziera pădurilor, preferând povârnișurile uscate și însorite. Capul este triunghiular, articulat mobil. Aparatul bucal de tip rozător. Antenele sunt lungi, filiforme. Picioarele sunt bine dezvoltate, cele anterioare fiind înzestrate cu spini. Aripile anterioare sunt înguste și tari, iar cele posterioare late
Mantis religiosa () [Corola-website/Science/313418_a_314747]
-
de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
și/sau Pinus cembra din regiunea montană", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium", "Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Peșteri închise accesului public", "Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști panonice de stâncării ("Stipo-Festucetalia pallentis"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comuniti rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Tufărișuri alpine și boreale, Turbării active, Turbării degradate capabile de regenerare naturală, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium", "Tufărișuri alpine și boreale", "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)", "Fânețe montane", "Grohotișuri
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
ravene", "Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)", "Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion", "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
grohotișuri și ravene, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști panonice de stâncrii ("Stipo-Festucetalia pallentis"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi" și Peșteri în care accesul publicului este interzis; ce conservă și adăpostesc o mare varietate de
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Tufărișuri alpine si boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de salix; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin; Fânețe montane; Pajiști calcifile alpine și subalpine și Versanți stăncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
cu Nardus, cu mare diversitate de specii, pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) AT, DE 6240 * Pajiști stepice sub-panonice DE 6410 Pajiști pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caenuleae) DE, LU 6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin DE 6440 Pajiști aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii DE 6510 Fânețe de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) DE, LU 6520 Fânețe montane AT, DE
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
În dimineața de 25 ianuarie, la ora 6, cele trei baterii ale detașamentului, împreună cu baterie călăreață a Brigăzii 4 Roșiori, deschid un foc violent asupra Tighinei, iar peste 20 minute, infanteria pornește la atac. Înaintarea s-a făcut ușor până la liziera de vest a orașului, dar în localitate a fost grea, fiind primită cu foc dens din partea inamicului. Totodată, de pe malul stâng al Nistrului, dinspre localitatea Parcani, artileria inamică trage și ea spre Tighina. Între orele 11-12, orașul este recuperat de
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
spre Holbav. După anul 1950 mina s-a extins cu un „plan înclinat” amplasat într-o poiană din apropiere numită de locuitori „Poiana Rotundă” accesul realizându-se pe calea ferată îngusta din incinta minieră prin tunel si mai departe pe liziera pădurii, până la baza Poienii Rotunde (la nivelul Breitbach-ului - Valea Lată). Extracția sterilului și ulterior a cărbunelui se realiza cu ajutorul unui troliu pe post de mașină de extracție. Galeria de coastă din incinta minieră, a fost legată prin subteran de mina
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști xerice pe substrat calcaros, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Turbării cu vegetație forestieră. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
balcano-panonice de cer și gorun, Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din "Chenopodion rubri" și "Bidention", Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Turbării
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
Anthus trivialis) este o specie de păsări din familia Motacillidae, ordinul Passeriformes. Este o pasăre care se poate observa vara în Europa Centrală din punct de vedere optic se poate vedea destul de difcil. Ea trăiește în poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă, la depistarea ei ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de pădure este o pasăre migratoare, care iernează în savanele din Africa Centrală și Africa de Vest. Este o pasăre cu un corp suplu de o mărime de
Fâsă de pădure () [Corola-website/Science/316561_a_317890]
-
aceeași cronică mai rezultă că la 1859 învățător în sat era cantorul bisericii, care învăța pe elevi în casa proprie până la 1870, când s-a edificat un local de școală. Însemnările cronicii explică de ce biserica a rămas în afara satului, la liziera pădurii. Odinioară acolo erau și casele, dar operația administrativă de aliniere a satelor, a modificat înfățișarea acestei așezări, ale cărei gospodării se înșiră azi pe o uliță lungă, așa cum cereau cunoscutele ordine împărătești ale veacurilor al XVIII-lea și al
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]